Știri
Știri din categoria Agricultură
Campania de vaccinare a ovinelor, prevăzută să înceapă cel târziu la 1 octombrie 2026, devine o condiție operațională pentru reluarea și stabilizarea exporturilor de animale vii, potrivit Mediafax. ANSVSA spune că Planul de Acțiune pentru sectorul ovin, aprobat la nivel european, nu mai are nevoie de un vot sau de o aprobare formală din partea Comisiei Europene pentru a fi pus în aplicare.
Planul respectă cerințele Regulamentului (UE) nr. 361/2022, iar ANSVSA îl consideră „aprobat” din perspectiva formei și conținutului. În practică, calendarul depinde de livrarea dozelor din Banca Europeană de Vaccinuri și de finalizarea achiziției pentru restul necesarului.
ANSVSA indică o succesiune de etape derulate în a doua jumătate a lunii septembrie:
Campania de vaccinare este „previzionată” să înceapă cel târziu la 1 octombrie 2026, imediat după primirea dozelor din bancă. În paralel, autoritatea spune că urgentează procedurile administrative pentru achiziția restului de doze.
Planul prevede vaccinări diferențiate, în funcție de boală și de arealul de risc:
ANSVSA leagă explicit implementarea planului de reluarea și stabilitatea exporturilor de animale, subliniind o separare între trasabilitatea animalelor vii și regimul produselor procesate:
ANSVSA avertizează că eficiența planului și respectarea calendarului de ridicare a restricțiilor depind „critic” de disciplina operatorilor economici, iar factorul care poate periclita calendarul este reprezentat de mișcările clandestine de animale și comerțul ilegal.
Recomandate
Comisia Europeană a aprobat schema de vaccinare care permite reluarea exporturilor de ovine și caprine , iar România va primi gratuit 1,3 milioane de doze de vaccin, potrivit Biziday . Miza economică este deblocarea livrărilor externe fără a compromite statutul sanitar al majorității teritoriului și, implicit, contractele comerciale deja existente. Planul validat de Comisie introduce o vaccinare diferențiată, în funcție de riscul epidemiologic regional. Schema completă de imunizare se aplică doar în județele Tulcea și Constanța, în timp ce restul țării rămâne, în termeni oficiali, „liber de PMR” (Pesta Micilor Rumegătoare), ceea ce ar trebui să protejeze exporturile din zonele neafectate. Cum arată schema de vaccinare și ce înseamnă pentru exporturi În zona de risc (Tulcea și Constanța), autoritățile vor administra concomitent vaccinuri împotriva: Pestei Micilor Rumegătoare (PMR); Variolei Ovine și Caprine (VOC). Din această „zonă logistică specială”, exporturile vor fi permise doar către state terțe care acceptă explicit importuri din teritorii unde se practică vaccinarea. În restul țării, planul prevede exclusiv vaccinarea împotriva VOC. ANSVSA susține că această abordare menține restul teritoriului cu statutul de „liber de PMR”, pentru a nu afecta acordurile comerciale tradiționale și livrările din zonele neafectate. Piețe externe și pașii următori ANSVSA afirmă că, odată cu aprobarea planului, a „securizat” șase piețe terțe pentru export în condiții de vaccinare în schemă completă, prin tratate internaționale cu Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia. Alte șapte acorduri similare sunt în „negociere avansată”. Reluarea livrărilor depinde însă și de pași administrativi: până la publicarea unei noi decizii și începerea oficială a vaccinării, structurile teritoriale (DSVSA) vor intensifica controalele rutiere și în exploatații. În același context, ANSVSA indică faptul că, în acest an, au fost sacrificate aproximativ 19 mii de ovine, adică 0,13% din numărul total estimat la nivel național, ca măsură de limitare a răspândirii PMR și VOC. [...]
AFIR pune în consultare DR-21, cu finanțări de până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pentru biosecuritatea fermelor de oi și capre , într-o schemă care poate acoperi până la 90% din cheltuielile eligibile și care vizează reducerea riscului de pierderi economice generate de focare și restricții sanitar-veterinare, potrivit Agronet . Măsura se adresează exploatațiilor cu cel puțin 150 de ovine sau caprine, înregistrate cu cod ANSVSA. Intervenția DR-21 („Investiții pentru prevenirea răspândirii epizootiilor în exploatațiile zootehnice”) a fost introdusă după modificarea Planului Strategic PAC 2023–2027 și țintește, în special, prevenirea pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. Condiții și parametri financiari: prag de intrare și cofinanțare În forma aflată în consultare publică, principalele repere sunt: Efectiv minim: 150 de ovine sau caprine Sprijin maxim: 50.000 de euro/beneficiar (aprox. 250.000 lei) Intensitatea sprijinului: maximum 90% nerambursabil Contribuție proprie minimă: 10% Buget propus: 9 milioane de euro (aprox. 45 milioane lei) Stadiu: ghid în consultare publică Publicația notează că documentația este încă în consultare, astfel că forma finală a condițiilor trebuie verificată după publicarea Ghidului solicitantului în versiunea definitivă. Ce tip de investiții intră la finanțare Lista cheltuielilor eligibile include investiții care reduc riscul de introducere și răspândire a bolilor în exploatație, precum: echipamente și instalații pentru decontaminarea și dezinfecția mijloacelor de transport; echipamente pentru dezinfecția personalului, suprafețelor și aerului; înființarea sau modernizarea filtrului sanitar-veterinar; garduri pentru protecția și delimitarea exploatației; sisteme și echipamente pentru izolarea sau carantinarea animalelor; echipamente pentru controlul accesului în fermă. Bugetul: câți beneficiari ar încăpea și cum se închide sesiunea Pentru DR-21 este propusă o alocare totală de 9 milioane de euro . Dacă toate proiectele ar solicita plafonul maxim, bugetul ar permite teoretic finanțarea a aproximativ 180 de beneficiari , conform calculelor din material. Depunerile ar urma să fie acceptate până când solicitările cumulate ajung la 300% din bugetul disponibil (adică, la o alocare de 9 milioane de euro, cereri totale de 27 de milioane de euro – aprox. 135 milioane lei). Atingerea acestui prag nu înseamnă finanțarea automată a tuturor proiectelor, selecția urmând să depindă de criteriile din forma finală a ghidului și de bugetul disponibil. De ce contează: biosecuritatea ca „asigurare” operațională împotriva blocajelor comerciale Intervenția vine într-un context în care focarele de boli la rumegătoarele mici au afectat circulația animalelor și accesul la unele piețe externe, iar restricțiile sanitar-veterinare pot întârzia vânzările și pot crește costurile de întreținere în fermă. În acest cadru, investițiile în filtre sanitare, dezinfecție, delimitare și spații de izolare pot reduce riscurile economice asociate apariției unor focare. Următorul reper pentru fermieri este publicarea versiunii finale a Ghidului solicitantului și a calendarului oficial al sesiunii DR-21. [...]
Exporturile de animale vaccinate către piețele din afara UE ar putea fi reluate în cel mult o lună , ceea ce ar debloca o ieșire comercială importantă pentru crescătorii români afectați de lipsa piețelor de desfacere, pe fondul problemelor de furaje și apă, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută la Strasbourg de eurodeputatul PNL Daniel Buda , vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, după discuții cu comisarul european Oliver Varhelyi (portofoliul sănătate și bunăstarea animalelor). Miza este una operațională și economică: reluarea exporturilor ar permite fermierilor să-și planifice „managementul fermelor” și să evite acumularea de animale fără piață, într-un moment în care costurile și riscurile cresc din cauza secetei. Condiția: vaccinarea și acordul pentru export către țări terțe Buda a spus că deblocarea exporturilor ar viza „animale care vor fi vaccinate” și a invocat „promisiuni ferme” din partea Comisiei Europene privind livrarea a peste 1.300.000 de doze pentru vaccinarea animalelor împotriva pestei micilor rumegătoare. „În maxim o lună de zile, în urma discuțiilor purtate cu comisarul Varhelyi, vor fi deblocate exporturile către țările terțe de animale care vor fi vaccinate.” În logica prezentată de eurodeputat, vaccinarea ar funcționa ca element-cheie pentru ridicarea blocajului comercial și pentru reluarea accesului la piețe din afara Uniunii Europene. Context: presiune pe ferme și tensiuni în jurul protestelor În același briefing, Daniel Buda a descris dificultăți acute în ferme, menționând lipsa de furaje și de apă și efectul direct al lipsei unei piețe unde animalele să poată fi vândute. Separat de componenta economică, eurodeputatul a criticat „parazitarea” protestelor de marți de la București de către „forțele extremiste”, susținând că problemele fermierilor trebuie rezolvate prin măsuri și sprijin instituțional, nu prin escaladare. Ce urmează și ce rămâne neclar Informația-cheie rămâne un termen estimativ („maximum o lună”) și o promisiune de la nivelul Comisiei Europene privind dozele de vaccin și posibilitatea exportului. Materialul nu oferă detalii despre calendarul exact al livrării dozelor, procedura concretă de deblocare sau ce țări terțe ar urma să redeschidă efectiv importurile, astfel că impactul final depinde de implementarea acestor pași. [...]
Guvernul condiționează reluarea exporturilor de ovine de aprobarea Comisiei Europene , în timp ce o parte dintre revendicările protestatarilor din Piața Victoriei ar implica alocări bugetare suplimentare și decizii legislative, potrivit Stirile Pro TV . Executivul spune că premierul Ilie Bolojan a discutat cu vicepremierul Tánczos Barna despre răspunsuri la problemele semnalate și face apel la calm, după ce protestul ar fi degenerat în violențe. Miza economică: exporturile și costurile impuse de restricții sanitar-veterinare În centrul revendicărilor se află cererea de „redeschidere de urgență” a exportului de ovine, fără restricții de comercializare. Guvernul afirmă că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a transmis Comisiei Europene un plan de acțiune pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine, iar reluarea exporturilor ar urma să fie posibilă după aprobarea acestuia de către Comisia Europeană . O altă solicitare cu impact direct asupra costurilor din sector vizează eliminarea taxelor impuse de ANSVSA pentru acțiunile sanitar-veterinare obligatorii, cu transferarea costurilor către stat. Executivul precizează că o parte semnificativă a acestor acțiuni este deja finanțată de la buget, dar orice extindere ar necesita resurse suplimentare și, înainte, o analiză de impact financiar și bugetar. Ce cer protestatarii: 16 revendicări, de la sacrificări la regimul pășunatului „Asociația Profesională a Ciobanilor – APC” a depus la Guvern o listă de 16 revendicări. Printre acestea se numără: încetarea uciderii oilor dispuse administrativ ca măsură de combatere a bolilor și adoptarea unor alternative „proporționale”; reluarea exportului de ovine fără restricții; scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate; închirierea pajiștilor către crescătorii de animale „la prețuri corecte”, prin proceduri transparente; încetarea sancționării de către Inspecția Muncii (ITM) pentru situații specifice activității tradiționale; eliminarea taxelor ANSVSA pentru acțiuni sanitar-veterinare obligatorii; utilizarea pășunilor și terenurilor agricole fără restricții de mediu „disproporționate”; trecerea ANSVSA în subordinea Ministerului Agriculturii; implementarea „radarului zootehnic” pentru transporturile de animale (un sistem de urmărire/trasabilitate); modificări la legislația vânătorii și eliminarea interdicției de pășunat în perioada 6 decembrie–23 aprilie; modificarea regulilor privind despăgubirile pentru secetă, inclusiv pentru pajiști; compensarea de către stat a costurilor suportate de fermieri când sunt impuse măsuri sanitar-veterinare care limitează comercializarea. Răspunsul Guvernului: măsuri invocate și limitele de implementare Executivul susține că unele dintre revendicări au mai fost discutate în cadrul a șase întâlniri anterioare între reprezentanții sectorului și autorități, începând cu 9 iulie 2026. Pe fond, Guvernul indică mai multe direcții de acțiune: sacrificarea animalelor pentru eliminarea riscului de transmitere a pestei micilor rumegătoare sau a variolei ar fi fost aplicată „în mod excepțional” și doar când nu existau alternative viabile; autoritățile spun că vor proceda la fel și pe viitor; pentru pajiști, Ministerul Agriculturii a demarat un control tematic la nivelul unităților administrativ-teritoriale (UAT-uri), după petiții privind proceduri de închiriere care nu ar fi respectat legea; pentru trasabilitatea transporturilor de animale, ministerul afirmă că a inițiat demersuri pentru dezvoltarea unui sistem informatic în timp real, care ar urma să fie dezvoltat de ANSVSA; pentru despăgubirile de secetă pe pajiști, ministerul spune că susține revendicarea și a elaborat o propunere, dar subliniază impactul bugetar și nevoia de identificare a resurselor; pentru compensarea costurilor suplimentare de furajare, MADR afirmă că a elaborat, împreună cu asociații reprezentative, un proiect de lege care ar trebui adoptat de Parlament, „în lipsa unui Guvern cu puteri depline”. Apel la calm și disputa de reprezentativitate Guvernul afirmă că la protestul din Piața Victoriei „nu a participat nicio asociație reprezentativă” a fermierilor din sectorul de creștere a ovinelor și susține că manifestația ar fi depășit cadrul legal al protestului pașnic, degenerând în acte de violență. „Guvernul face apel la calm şi la încetarea violenţelor”, se arată în comunicatul citat. În perioada următoare, două puncte rămân decisive pentru sector: aprobarea de către Comisia Europeană a planului pentru reluarea exporturilor și identificarea resurselor bugetare pentru măsurile cu impact financiar, acolo unde Guvernul spune că este necesară o analiză prealabilă. [...]
Protestul neautorizat al oierilor din Piața Victoriei a escaladat și a dus la restricții de trafic , pe fondul nemulțumirilor legate de blocarea exporturilor și de despăgubirile pentru animale sacrificate, potrivit Digi24 . Manifestanții spun că sunt pregătiți să rămână mai multe zile în Capitală. Tensiunile au crescut după ce un grup de protestatari s-a îmbrâncit cu jandarmii, iar, conform actualizărilor din teren, participanți au forțat cordonul de ordine și au blocat traficul pe șoseaua Pavel D. Kiseleff. Jandarmeria Capitalei a avertizat că astfel de comportamente pot pune în pericol chiar participanții și pot afecta rutele autospecialelor cu regim prioritar (ambulanță, pompieri), dar și transportul public. Miza economică: exporturi blocate și costuri din sacrificări fără despăgubiri În centrul revendicărilor depuse la Guvern se află blocarea exporturilor de ovine și caprine, sacrificarea animalelor și despăgubirile neachitate. Nemulțumirea este legată, în principal, de decizia din iunie a Comisiei Europene de a extinde interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către țări terțe până la 31 decembrie 2026, menținând totodată interdicția pentru livrările către statele membre ale Uniunii Europene. Protestatarii contestă și modul de gestionare a focarelor de pestă sau variolă ovină, precum și măsurile care duc la sacrificarea animalelor. Printre revendicări este menționată și demisia președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu , pe fondul acuzațiilor privind gestionarea situației sanitare-veterinare care a contribuit la blocarea exporturilor de animale vii. Impact operațional în București: restricții de circulație și intervenții ale forțelor de ordine Brigada Rutieră a anunțat restricționarea traficului pe mai multe artere din zonă, inclusiv pe șoseaua Pavel Kiseleff (dinspre Str. Arh. Ion Mincu către Piața Victoriei), pe Str. Monetăriei (dinspre Bd. Ion Mihalache către șoseaua Pavel Kiseleff) și pe Bd. Aviatorilor (dinspre Statuia Aviatorilor către Piața Victoriei). Șoferilor li se recomandă rute alternative și evitarea, pe cât posibil, a zonei. Poliția Capitalei a transmis, totodată, că informațiile potrivit cărora autocarele cu protestatari ar fi oprite la intrarea în București „nu se confirmă” și că accesul acestora în Capitală nu este interzis, fiind făcute verificări în trafic pentru respectarea normelor de circulație și prevenirea incidentelor. Cine organizează și ce urmează Mobilizarea pentru protest s-a făcut pe rețelele sociale, unul dintre inițiatori fiind Ionică Sterp. În același timp, manifestația nu este autorizată, iar Federația Națională a Crescătorilor de Ovine „Romovis” a precizat că nu este inițiatorul protestului, participarea fiind o decizie individuală. Jandarmeria a anunțat filtre și controale corporale și ale bagajelor și a reamintit că manifestația nu a parcurs procedura prevăzută de Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice. Participanții susțin că protestul ar putea continua mai multe zile, în funcție de evoluția discuțiilor și a revendicărilor depuse la Guvern. [...]
Scăderea efectivului matcă pune presiune pe progresul genetic , iar Parada Taurilor 2026 devine un punct de lucru pentru fermieri în alegerea reproducătorilor, potrivit Agronet . Evenimentul are loc la Sângeorgiu de Mureș pe 2–3 octombrie, cu accent pe rasa Bălțată românească și pe prezentarea unor tăurași aflați în testare. De ce contează în 2026: mai puțină „bază” de reproducție, aceeași nevoie de productivitate În contextul în care efectivul total de bovine a crescut ușor, dar efectivul matcă a scăzut, selecția reproducătorilor capătă o miză mai mare pentru ferme. Publicația amintește date INS (1 iunie 2026) : efectiv total în creștere cu 0,5% la aproximativ 1,858 milioane de capete, în timp ce efectivul matcă a coborât cu 0,7% la aproximativ 1,216 milioane de capete. Într-un efectiv de reproducție mai restrâns, deciziile de împerechere și alegerea taurilor pot influența pe termen lung producția (lapte și carne), fertilitatea, conformația și longevitatea animalelor din fermă. Ce aduce Parada Taurilor: reproducători și tăurași în testare Ediția a XXIV-a a Paradei Taurilor, organizată de Semtest-BVN Mureș, pune accent pe: prezentarea taurilor certificați utilizați în programe de reproducție și ameliorare; trei tăurași Bălțată românească obținuți în România, aflați în testare ; câte un taur din rasele Holstein și Angus. Pentru fermieri, relevanța este legată de caracterele urmărite în selecție, precum producția, fertilitatea, sănătatea ugerului, viteza de muls, aplomburile (picioarele) și alte caractere funcționale. Program, locație și organizatori Evenimentul se desfășoară la centrul Semtest-BVN din Sângeorgiu de Mureș (Strada Tofalău nr. 677, județul Mureș): 2 octombrie 2026 : simpozionul „Ameliorarea și reproducția – drumul către o fermă eficientă”, cu teme despre programe de ameliorare, genetică și reproducție; sunt menționați invitați din Germania, Croația și Republica Moldova. 3 octombrie 2026 : parada propriu-zisă, cu prezentarea reproducătorilor. Organizarea este asigurată de Semtest-BVN Mureș împreună cu Genetica din Transilvania Cooperativa Agricolă și organizația națională a operatorilor de însămânțări artificiale. Evenimentul a fost prezentat inițial de Revista Ferma. Ce trebuie urmărit înainte de deplasare Până la informațiile publice verificate la 22 septembrie, organizatorul nu afișa pe site o oră confirmată pentru deschiderea zilei de 3 octombrie; participanții sunt îndrumați să urmărească actualizările pe canalele oficiale ale Semtest-BVN. [...]
