Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministrul demisionar al Agriculturii, Florin Barbu, își prezintă luni bilanțul de mandat, într-o conferință de presă programată pe 27 aprilie 2026, de la ora 10:30, la sediul ministerului, potrivit AgroInfo, care citează un anunț al Biroului de presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Miza imediată este continuitatea administrativă: raportul fixează public ce programe și măsuri sunt considerate „livrate” și ce rămâne în lucru după plecarea ministrului.
În cadrul conferinței, Barbu urmează să prezinte „Raportul de activitate” la încheierea mandatului, cu o trecere în revistă a principalelor măsuri implementate, a programelor derulate și a rezultatelor obținute în domeniile-cheie ale agriculturii și dezvoltării rurale.
Evenimentul va fi transmis live pe pagina de Facebook a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, conform aceleiași informări.
Recomandate
Lipsa proiectelor de HG pentru plafoanele ANT blochează practic startul plăților către fermieri , într-un moment în care instabilitatea politică riscă să împingă calendarul subvențiilor dincolo de finalul lunii aprilie, potrivit Agrointel . Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de joi, 23 aprilie, nu se regăsesc proiectele de hotărâre care ar fi trebuit să deblocheze banii pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) din vegetal și zootehnie, dar nici alte ajutoare care ar urma să se aplice pentru cartofi, usturoi sau motorină. În lipsa acestor acte, începerea plăților pentru schemele respective devine imposibilă. De ce contează: risc de întârziere a subvențiilor din bugetul de stat Fermierii mizau pe plata ANT-urilor până la finalul lunii aprilie, scheme finanțate din bugetul de stat. Publicația notează că absența proiectului privind sumele și contextul politic pot întârzia „mult” plățile așteptate. În paralel, potrivit unor surse politice citate, miniștrii PSD și secretarii de stat social-democrați nu ar urma să participe la reuniunea Cabinetului programată să înceapă la ora 11:00. Pentru a evita blocarea activității guvernamentale, atribuțiile ar fi fost delegate către secretari de stat din partea PNL, USR și UDMR, în funcție de minister. Conducerea PSD a votat în unanimitate retragerea miniștrilor din Guvern, iar aceștia ar urma să meargă la ora 14:00 pentru depunerea demisiilor, inclusiv ministrul Agriculturii, Florin Barbu . Ce plafoane ANT sunt în joc (anul de cerere 2025) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat pe 14 aprilie, în transparență decizională, proiectul de act normativ cu plafoanele pentru șase ANT-uri din sectorul vegetal. Agrointel menționează că cea mai mare scădere este la plata de bază pentru terenul arabil, unde bugetul este mai mic cu aproape 100 de milioane de lei față de anul trecut. Distribuția sumelor pentru sectorul vegetal, conform proiectului: 286.960.259 lei (56.481.569 euro) – culturi pe teren arabil 22.355 lei (4.400 euro) – in pentru fibră și cânepă pentru fibră 7.453.098 lei (1.466.972 euro) – tutun 341.416 lei (67.200 euro) – hamei 13.324.524 lei (2.622.628 euro) – sfeclă de zahăr Pentru sectorul zootehnic, proiectul prevede un plafon total de 610.220.860 lei (120.108.030 euro), asigurat de la bugetul de stat prin bugetul MADR pe 2026, distribuit astfel: 135.036.410 lei (26.578.830 euro) – bovine, sector lapte (schemă decuplată de producție) 316.407.570 lei (62.277.600 euro) – bovine, sector carne (schemă decuplată de producție) 158.776.880 lei (31.251.600 euro) – ovine/caprine (schemă cuplată de producție) Alte acte normative așteptate de fermieri Pe lista de proiecte care „ar trebui aprobate” de Guvern pentru fermieri, Agrointel enumeră: proiect HG pentru aprobarea schemei de ajutor de stat pentru creșterea animalelor (2026); proiect OUG cu măsuri temporare pentru sectorul vegetal, privind gestionarea efectelor creșterii prețurilor la motorină; proiect HG pentru completarea art. 8 din HG nr. 325/2025 (programul de susținere a producției de legume în spații protejate); proiect HG pentru schema „Ajutor de minimis” pentru cartof de consum; proiect HG pentru schema „Ajutor de minimis” pentru producția de usturoi. În absența includerii proiectelor pe ordinea de zi, rămâne neclar când vor fi adoptate actele necesare pentru declanșarea plăților și dacă termenul de final de aprilie mai poate fi respectat. [...]
Abuzurile reclamate de fermieri în „creditul furnizor” intră pe agenda Senatului , unde Comisia pentru agricultură pregătește o dezbatere despre modul de implementare a acestui tip de finanțare și posibile soluții, potrivit AgroIntel . Miza este una de reglementare și funcționare a pieței: cazurile prezentate în campania „AgroReclamații” indică vulnerabilități ale sistemului de finanțare din agribusiness, iar un număr tot mai mare de fermieri ar ajunge în dificultăți majore, inclusiv în situații de executare silită. Ce se discută și când Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală din Senat va organiza o dezbatere „amplă” la începutul săptămânii viitoare, în cadrul unei ședințe de lucru programate luni, 27 aprilie, la Senatul României . Inițiativa aparține conducerii comisiei, iar invitația a fost lansată de președintele acesteia, Sebastian Cernic. Tema anunțată: creditul furnizor și modalitățile de implementare „pentru a veni în sprijinul fermierilor”. Cine este invitat și ce problemă vizează Conform invitației citate de publicație, la întâlnire sunt așteptați: membrii Comisiei pentru agricultură din Senat; reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) ; reprezentanți ai asociațiilor de fermieri. „Având în vedere importanța subiectului, precum și faptul că un număr tot mai mare de fermieri se confruntă cu dificultăți majore, inclusiv situații de executare silită, considerăm necesar un dialog deschis și constructiv între toate părțile implicate”, se arată în invitație. Context: cazuri punctuale și reacții în sector Articolul indică drept exemple cazurile fermierilor Flavius Sas (Arad) și Mihăiță-Titel Tene (Călărași), care au reclamat situații apărute în finanțarea prin creditul furnizor accesat prin distribuitorii RDF, respectiv Agrinvest. Potrivit materialului, aceste cazuri au generat reacții și sunt prezentate ca ilustrând vulnerabilități ale sistemului actual. Publicația mai notează că președintele LAPAR, Matei Titianu, a cerut o poziție publică a ministrului Florin Barbu privind abuzurile semnalate, însă o astfel de poziție „nu a venit”, iar contextul guvernamental ar indica faptul că subiectul nu este o prioritate pentru Executiv „la acest moment”. [...]
APIA începe de săptămâna viitoare autorizarea la plată a sprijinului cuplat vegetal , un pas care deblochează intrarea banilor în conturile fermierilor în următoarele săptămâni, în condițiile în care plățile pentru Campania 2025 trebuie făcute, legal, până la 30 iunie, potrivit AgroInfo . Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Emil Florian Dumitru, spune că procesul de autorizare și plată pentru Campania 2025, derulat în cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027, continuă „conform calendarului stabilit” de legislația europeană și națională. Ritmul efectiv depinde de finalizarea controalelor și de adoptarea actelor normative necesare. Ce intră la autorizare săptămâna viitoare și ce sume sunt în joc Conform informațiilor prezentate, săptămâna viitoare ar urma să fie autorizate la plată: schemele de sprijin cuplat din sectorul vegetal; schema pentru porumb siloz, cu o valoare totală de „peste 100 de milioane de euro” (aprox. peste 500 milioane lei). Unde este programul de plăți în acest moment În același context, sunt indicate și niveluri de utilizare ale plafoanelor: gradul de utilizare a plafonului FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) a ajuns la 86,67% din totalul alocat; pentru sprijinul de bază pentru venit (BISS), procentul de utilizare este de 94,76%. Publicația notează că „numeroase intervenții” finanțate din FEGA și FEADR au fost deja autorizate la plată. Act normativ semnat pentru cuantumuri Emil Florian Dumitru afirmă că a semnat Ordinul MADR nr. 141/24.04.2026 , prin care au fost stabilite cuantumurile unitare pentru mai multe scheme de sprijin aferente cererilor depuse în 2025, inclusiv pentru: sprijinul redistributiv; sprijinul destinat tinerilor fermieri; intervenții din sectorul vegetal și zootehnic. „Astăzi (24 aprilie n.r.) eu am semnat Ordinul MADR nr. 141/24.04.2026, prin care au fost stabilite cuantumurile unitare pentru mai multe scheme de sprijin aferente cererilor depuse în 2025, inclusiv pentru sprijinul redistributiv, sprijinul destinat tinerilor fermieri și intervenții din sectorul vegetal și zootehnic.” De ce contează pentru ferme și ce urmează Miza imediată este fluxul de numerar din ferme: autorizarea la plată este etapa care precede virarea efectivă a subvențiilor în conturi. În același timp, termenul-limită menționat pentru efectuarea plăților rămâne 30 iunie, iar calendarul depinde de controale și de actele normative încă necesare. [...]
Prețurile terenurilor agricole din Ilfov au trecut de 10.000 euro/ha , iar presiunea vine inclusiv din competiția cu dezvoltatorii imobiliari, care ridică nivelul tranzacțiilor chiar și pentru parcele fără infrastructură, potrivit Agrointel . Un fermier din zona Gruiu spune că a plătit 12.000 de euro (aprox. 60.000 lei) pentru un hectar în extravilan, deși terenul nu are drum agricol și nici acces la irigații. Daniel Radu , fermier în județul Ilfov și prim-vicepreședinte al Asociației Forța Fermierilor , a vorbit despre scumpirea terenurilor în emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1. El a descris achiziția ca fiind „cam mult” raportat la lipsa facilităților, însă a acceptat prețul cerut de proprietar pentru a cumpăra în zona în care își desfășoară activitatea. „Eu ultima oară când am cumpărat teren pentru ferma mea am dat 12.000 pe hectar, ceea ce este cam mult pentru că acel teren nu are niciun fel de facilități. Nu are drum agricol (…) nu are sistem de irigații (…)” De ce contează: costul de extindere a fermelor urcă, chiar fără investiții în zonă Cazul indică o problemă economică pentru fermele din proximitatea Capitalei: extinderea suprafețelor devine mai scumpă, iar prețul nu mai reflectă neapărat calitatea infrastructurii agricole (drumuri, irigații), ci mai degrabă presiunea pe teren din partea altor utilizări, inclusiv imobiliare. Fermierul susține că, dincolo de veniturile locale generate de numărul mare de firme, județul Ilfov rămâne „mediocru” ca dezvoltare, cu deficite de infrastructură și servicii publice, inclusiv în zona drumurilor agricole, despre care afirmă că „nu există” la nivelul comunelor. Context: fărâmițarea terenurilor și schimbarea destinației În aceeași intervenție, Daniel Radu a descris o tendință de fărâmițare a suprafețelor agricole în Ilfov, prin apariția de depozite, curți împrejmuite și construcții mici, ceea ce face agricultura „din ce în ce mai dificilă” în zonă, chiar dacă „se mai face cultură mare”. În material nu sunt prezentate date oficiale agregate despre numărul tranzacțiilor sau evoluția pe termen lung a prețurilor; informațiile se bazează pe declarațiile fermierului și pe observația că pragul de 10.000 euro/ha a fost depășit în județ. [...]
Proprietarii de terenuri revin la arenda plătită în cereale , o schimbare care poate modifica fluxurile de numerar ale fermierilor și logistica livrărilor, pe fondul instabilității economice, potrivit Agrointel . Tendința descrisă în material este o mutare de la plata arendei în bani către plata „în produse”, pe măsură ce tot mai mulți arendatori preferă să primească cereale pentru a susține gospodăria – inclusiv creșterea de păsări și animale „pe lângă casă”. Publicația notează că, „pentru moment”, nivelul arendei ar fi stabilizat, însă se schimbă preferința privind forma de plată. Ce se schimbă în relația fermier–arendator Invitat la emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1, fermierul Daniel Radu (prim-vicepreședinte al Asociației Forța Fermierilor ) a explicat că, în practică, cererea pentru arendă în cereale revine în localitățile rurale, odată cu reluarea creșterii de animale și păsări în gospodării. În exemplul său, arenda este de „900 de kilograme la hectar net”, iar produsele cerute de arendatori pot include grâu, porumb și chiar floarea-soarelui, în funcție de an și de preferințe. De ce contează economic: bani mai puțini, marfă mai multă Din perspectiva impactului economic, plata în produse înseamnă că o parte din obligațiile către proprietari se achită direct din producție, nu din lichidități. În același timp, fermierul citat susține că, pentru proprietari, echivalentul în bani nu ar fi întotdeauna atractiv la suprafețe mici. „Cu banii pe arendă, dacă cineva are un hectar, vă dați seama că 900 de lei la hectar nu înseamnă mare lucru. Pe când, cu 900 de kg de grâu poți să îți asiguri nu știu, 10-20 de păsări un an de zile.” Materialul mai indică faptul că arendatorii folosesc cerealele primite pentru creșterea păsărilor sau a animalelor de curte, fie pentru consum propriu, fie pentru vânzare, inclusiv prin târguri locale unde consumatorii cumpără direct de la gospodari. [...]
România are cea mai fragmentată agricultură din UE, iar distribuția subvențiilor favorizează marile exploatații , ceea ce menține un model „cu două viteze” în productivitate și acces la resurse, potrivit unui raport OECD citat de G4Media . Miza economică este că, deși țara concentrează o parte foarte mare din numărul de ferme din Uniune, o masă de ferme mici rămâne structural dezavantajată în competiția pentru finanțare și modernizare. Raportul indică un dezechilibru persistent: banii publici ajung preponderent la exploatațiile mari, în timp ce „milioanele de ferme mici” au acces mai slab la resurse, ceea ce se vede în diferențe de productivitate și capacitate de investiții. În acest context, fragmentarea ridicată a sectorului devine o problemă operațională: fermele mici au mai puțină putere de negociere și, în general, o capacitate mai redusă de a absorbi sprijinul și de a-l transforma în creștere economică. De ce contează pentru economie și pentru piața agricolă Agricultura are, în același timp, o pondere ridicată în economia României, iar modul în care sunt împărțite subvențiile influențează direct: ritmul de modernizare (investiții în tehnologie, irigații, infrastructură de fermă); productivitatea și, implicit, competitivitatea pe piața internă și la export; consolidarea sectorului : fermele mari își pot accelera extinderea, în timp ce fermele mici rămân vulnerabile. Ce semnalează OECD despre „două viteze” în agricultură Concluzia centrală a raportului, așa cum este redată în material, este că modelul actual produce dezechilibre persistente pe trei axe: distribuția banilor, productivitate și acces la resurse. În lipsa unor corecții, aceste diferențe tind să se adâncească, pentru că subvențiile funcționează și ca „capital de pornire” pentru investiții viitoare, pe care fermele mici îl obțin mai greu. Materialul nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii numerice sau propuneri concrete de politici publice din raportul OECD; informația disponibilă se limitează la diagnosticul privind fragmentarea și distribuția inegală a sprijinului. [...]
