Știri
Știri din categoria Agricultură
MADR pune în dezbatere o schemă de ajutor de minimis de până la 20 euro/porc, condiționată de înregistrarea animalelor și respectarea unor cerințe minime de biosecuritate, într-un demers care urmărește atât compensarea costurilor de prevenire a pestei porcine africane, cât și o evidență mai riguroasă a efectivelor, potrivit Agrointel.
Schema este propusă printr-un proiect de Hotărâre de Guvern lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și vizează „compensarea costurilor aferente prevenirii pestei porcine africane în România”, prin acoperirea cheltuielilor generate de aplicarea măsurilor de biosecuritate.
„Acolo unde animalele sunt crotaliate, există contact cu medicul veterinar și sunt respectate condițiile minime de biosecuritate și bunăstare, vrem să acordăm sprijin pentru respectarea acestor condiții”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Conform proiectului, beneficiarii sunt crescătorii de suine care dețin:
Solicitanții trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții, între care:
Cuantumul maxim este de 20 euro/cap de porcină (aprox. 100 lei/cap), aplicat diferențiat în funcție de tipul exploatației și de efectiv:
Plafonul total al ajutoarelor de minimis este de 50.000 euro (aprox. 250.000 lei) pentru o întreprindere sau „întreprindere unică”, pe durata oricărei perioade de 3 ani.
Bugetul total al schemei este de 125.000.000 lei (aprox. 24 milioane euro), finanțat integral din bugetul MADR pe 2026.
Plata ar urma să se facă într-o singură tranșă, până cel târziu la 22 decembrie 2026.
Temeiul legal invocat pentru schemă este Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 privind ajutoarele de minimis în sectorul agricol, modificat prin Regulamentul (UE) nr. 2024/3118.
Recomandate
MADR pune în consultare o schemă de minimis de 125 mil. lei pentru biosecuritate la porcine , cu plăți într-o singură tranșă până la 22 decembrie 2026, potrivit Agro Business . Miza economică este reducerea costurilor de prevenire a pestei porcine africane (PPA) pentru crescători, inclusiv pentru gospodăriile populației, într-un context în care autoritățile admit că măsurile din ultimii ani „nu au produs efectele scontate”. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern pentru instituirea unei scheme de ajutor de minimis care să compenseze parțial cheltuielile cu măsurile de biosecuritate. Inițiativa urmărește, totodată, îmbunătățirea trasabilității efectivelor de suine la nivel național. „Măsurile adoptate în ultimii ani în lupta împotriva pestei porcine nu au produs efectele scontate. Din acest motiv, propunem o schimbare de paradigmă și un sprijin pentru fermieri, inclusiv la nivelul gospodăriilor populației, care cresc un număr limitat de porci și respectă legea”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna , ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Cine poate primi sprijinul și în ce condiții Conform proiectului, beneficiari pot fi: exploatațiile noncomerciale de porcine (conform legislației în vigoare); exploatațiile de porcine înregistrate sanitar-veterinar; gospodăriile țărănești, așa cum sunt definite de cadrul legal aplicabil. Pentru accesarea sprijinului, solicitanții trebuie să îndeplinească cumulativ câteva cerințe operaționale, inclusiv: să dețină exploatații înregistrate în Baza Națională de Date (BND); să desfășoare activitate de creștere sau reproducție în perioada 1 iulie 2026 – 31 octombrie 2026; să respecte integral normele de biosecuritate prevăzute de legislația sanitar-veterinară. Cât este ajutorul și cum se plătește Ajutorul de minimis este stabilit la maximum 20 euro/cap de porcină (aprox. 100 lei), aplicat diferențiat în funcție de tipul exploatației: exploatații noncomerciale: între 1 și 5 capete; exploatații înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești: între 1 și 50 de capete. Bugetul total al schemei este de 125.000.000 lei (aprox. 24 milioane euro), finanțat integral din bugetul MADR pe 2026. Plata către beneficiari ar urma să se facă într-o singură tranșă, cel târziu până la 22 decembrie 2026. Cadru de reglementare și ce urmează Schema este fundamentată pe Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 privind ajutoarele de minimis în sectorul agricol, modificat ulterior prin Regulamentul (UE) nr. 2024/3118. Proiectul de act normativ este în consultare publică pe site-ul MADR, iar forma finală și calendarul exact depind de rezultatul acestei proceduri. [...]
Guvernul pregătește subvenții pentru porcii din gospodării, mizând pe biosecuritate ca să reducă importurile , potrivit Ziarul Financiar . Miza economică este dublă: România importă circa 80% din carnea de porc pentru consum (importuri de peste 1 miliard de euro în 2025), iar statutul sanitar-veterinar legat de pesta porcină africană blochează exporturile de produse din carne de porc. Ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna , spune că a fost finalizată o hotărâre de guvern pentru sprijinirea producătorilor de suine din gospodăriile populației, într-o schimbare de abordare față de anii în care s-a discutat inclusiv despre interzicerea creșterii porcilor în gospodării după apariția pestei porcine africane în 2017. „Am finalizat o hotărâre de guvern pentru a sprijini producătorii de suine din gospodăriile populaţiei. Această formă de sprijin reprezintă o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte lupta împotriva pestei porcine.” Cum ar urma să funcționeze sprijinul și cine intră la plată Schema vizează crescătorii din exploatațiile gospodărești care „respectă legea”, adică au un număr limitat de porci, sunt autorizați și colaborează cu un medic veterinar. Barna a indicat nivelul sprijinului și plafoanele: 20 euro/cap de animal (aprox. 105 lei) pentru respectarea condițiilor de biosecuritate, pentru maximum 5 porci în gospodăriile populației; pentru exploatațiile de tip A, sprijinul ar urma să se aplice până la 50 de capete. Ministrul a mai spus că subvenția ar urma să se acorde până la finalul lunii decembrie 2026. De ce contează: importuri mari, pierderi fiscale și blocaj la export România are circa 3,3 milioane de porci, iar o treime din efectiv se află în gospodăriile populației. În același timp, Barna afirmă că, deși numărul focarelor scade, România rămâne „roșie” din perspectiva pestei porcine africane, ceea ce înseamnă că nu poate exporta produse din carne de porc. Pe partea de finanțe publice, ministrul a estimat că România pierde circa 50 de milioane de euro din TVA din cauza tranzacțiilor intracomunitare cu animale vii, carcase și produse din carne de porc, la care s-ar adăuga „cel puțin dublu” din alte impozite și taxe care ar putea fi plătite în țară de ferme comerciale și furnizori. Ce urmează: reguli mai dure la transport și livrări către abatoare Pe lângă hotărârea de guvern, ministrul interimar a anunțat intenția unui nou proiect de lege privind mișcările de animale. Una dintre propuneri: confiscarea mijloacelor de transport și a animalelor dacă sunt transportați ilegal mai mult de cinci porci, fără crotalii sau documente de mișcare, urmată de o amendă de 10.000 de lei. Totodată, Barna a spus că se propune ca din fermele de tip A (peste 5 animale) să se poată livra porci către abatoare „fără restricții”, dar cu analize privind pesta porcină. În paralel, ministerul vrea să stimuleze vânzarea de purcei crotaliați din gospodării, verificați de medicul veterinar, în cadrul circumscripției sanitar-veterinare. [...]
Suprafața cu usturoi din Olt s-a prăbușit de patru ori , iar numărul fermierilor înscriși în programul guvernamental de sprijin s-a înjumătățit, pe fondul incertitudinii legate de plata ajutorului de minimis și al anunțului privind controale „foarte stricte”, potrivit G4Media . În județul Olt, 356 de fermieri s-au înscris anul acesta în programul pentru susținerea producției de usturoi, declarând o suprafață cultivată de aproximativ 400 de hectare. În ultimii doi ani, suprafețele raportate au fost de 1.600–1.700 de hectare, ceea ce înseamnă un recul de circa patru ori, conform declarațiilor șefului Direcției Agricole Județene (DAJ) Olt, Ion Drăgoi, citat de Agerpres. Miza economică este dublă: pe de o parte, reducerea suprafețelor indică o scădere a producției locale potențiale; pe de altă parte, participarea mai mică la schemă poate limita absorbția bugetului public alocat pentru 2026, în condițiile în care sprijinul pe hectar a fost majorat. De ce au renunțat fermierii Ion Drăgoi pune scăderea pe seama a două elemente principale: în 2025 nu s-a acordat ajutorul de minimis, ceea ce a dus la renunțarea sau reducerea drastică a suprafețelor cultivate; autoritățile au anunțat controale în teren „foarte stricte”, iar primăriile au fost informate să nu elibereze adeverințe înainte de verificarea existenței culturii. „A fost o situaţie de incertitudine în ce priveşte acordarea subvenţiei şi de aceea cultivatorii au evitat să pusă usturoi pe suprafeţe mari.” Verificările în teren urmează să înceapă de luni, pe măsură ce DAJ primește notificări de la fermieri. Cum arată schema de sprijin în 2026 Guvernul a aprobat în luna mai schema de ajutor de minimis pentru susținerea producției de usturoi în 2026, cu un buget de 60 de milioane de lei. Sprijinul poate ajunge la 3.000 de euro pe hectar (aprox. 15.000 lei), față de 1.500 de euro pe hectar în 2024 (aprox. 7.500 lei). Condițiile menționate în articol includ: suprafață eligibilă: minimum 3.000 mp și maximum 6 hectare/beneficiar; producție minimă: 3,5 tone/hectar; controale mixte DAJ și APIA înainte de recoltare, pentru confirmarea suprafeței, existenței culturii și a densității. Recoltarea și valorificarea producției trebuie realizate după verificările în teren și până cel târziu la 23 noiembrie, iar documentele justificative pot fi depuse până la 24 noiembrie inclusiv. În 2024, în Olt, plățile către cultivatorii de usturoi au totalizat circa 13 milioane lei, pentru aproximativ 800 de fermieri care au cultivat 1.776 de hectare. În 2026, cei mai mulți cultivatori sunt în localitățile Vădastra, Vădăstrița și Urzica. [...]
Prețul laptelui la poarta fermei a scăzut cu până la 10,64% în 2026 , iar România cere la Bruxelles analizarea activării rezervei agricole pentru a amortiza presiunea asupra fermierilor, potrivit Agrointel . Viceprim-ministrul Tánczos Barna , ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, i-a transmis pe 10 iunie o scrisoare comisarului european pentru agricultură și sectorul alimentar, Christophe Hansen , în care semnalează deteriorarea situației economice din sectorul laptelui și solicită o reevaluare a evoluțiilor recente de pe piața europeană a lactatelor. Conform datelor comunicate Comisiei Europene, prețul mediu al laptelui la poarta fermei din România s-a situat în fiecare dintre primele patru luni ale anului 2026 sub nivelul din perioada similară din 2025, cu scăderi de: 8,59% în ianuarie; 5,65% în februarie; 10,64% în martie; 10,44% în aprilie. Dezechilibrul invocat de minister este accentuat de evoluția volumelor: în ianuarie–martie 2026, producția totală de lapte a crescut cu 14,11% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce cantitatea valorificată pe piață a scăzut cu 10,6%. Ministerul notează că aceasta ar fi „cea mai drastică reducere” înregistrată la nivelul Uniunii Europene, cu efecte directe asupra veniturilor și sustenabilității fermelor de lapte. În scrisoare, Tánczos Barna arată că, deși piața are o componentă sezonieră (corecții de primăvară), în 2026 ajustarea descendentă ar fi fost „semnificativ mai mare” decât în anii precedenți. În acest context, România solicită analizarea posibilității mobilizării rezervei agricole și adoptarea unor măsuri de stabilizare a pieței. Ce măsuri interne anunță MADR Pe lângă demersul către Comisia Europeană, ministrul interimar spune că a dispus verificări privind modul în care sunt colectate și raportate datele din sector, pentru o „imagine cât mai exactă și actualizată” a pieței. Sunt vizate: analiza fluxurilor informaționale și a instrumentelor de monitorizare; verificarea mecanismelor de raportare existente; verificarea respectării obligațiilor legale de raportare de către operatorii economici care transmit date despre piața laptelui. „Datele pe care le avem astăzi arată fără echivoc că producătorii de lapte se confruntă cu o presiune economică tot mai mare. Este responsabilitatea noastră să prezentăm o imagine reală a situației din teren și să susținem interesele fermierilor români la nivel european. În același timp, am dispus măsuri pentru îmbunătățirea modului în care sunt colectate și procesate datele din sector, astfel încât deciziile să fie fundamentate pe informații complete și actualizate. Așa cum am solicitat și în Consiliul Agricultură și Pescuit, consider că trebuie analizată posibilitatea mobilizării rezervei agricole pentru sprijinirea fermierilor afectați de evoluțiile actuale ale pieței laptelui.” Ministerul mai afirmă că va continua dialogul cu reprezentanții sectorului și cu instituțiile europene pentru identificarea soluțiilor de sprijin destinate producătorilor de lapte și pentru menținerea competitivității sectorului lactatelor. [...]
Ministerul Agriculturii propune creșterea subvenției la cartof la 800 euro/ha pentru a reduce deficitul comercial , printr-o schemă etapizată pe doi ani, potrivit Adevărul . Miza este susținerea producătorilor locali într-o piață presată de importuri ieftine și de un dezechilibru persistent între importuri și exporturi pe segmentul cartofului. Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , spune că ajutorul ar urma să crească de la 200 de euro la 800 de euro pe hectar, argumentând că nivelul actual acoperă doar o parte foarte mică din costurile reale ale înființării și întreținerii unei culturi de cartofi. „Am propus majorarea sprijinului de la 200 de euro la 800 de euro, având în vedere că această majorare ar reprezenta în continuare un procent foarte mic din totalul cheltuielilor necesare pentru înființarea unui hectar de cultură de cartofi în România”, a declarat Tanczos Barna. De ce contează: presiunea importurilor și deficitul comercial Ministerul indică drept argument principal deficitul mare al balanței comerciale la cartof. În plus, fermierii români ar fi fost afectați în 2025 de supraproducția din Germania și Polonia, care a împins pe piața locală cantități mari vândute la prețuri foarte mici. „Au exercitat o presiune uriașă pe piața din România”, a explicat ministrul, precizând că fermierii din alte state au preferat să vândă producția aproape la costul transportului pentru a scăpa de surplusurile acumulate. În acest context, majorarea sprijinului este prezentată ca un instrument de menținere a competitivității producătorilor locali. Cum ar urma să se plătească: două tranșe, pentru a limita impactul bugetar Pentru a reduce impactul asupra bugetului, MADR propune ca sprijinul de 800 euro/ha să fie acordat etapizat, conform ultimei variante transmise către Ministerul Finanțelor și Guvern: 300 euro/ha în 2026 500 euro/ha în 2027 Tanczos Barna afirmă că proiectul este singurul act normativ aflat pe circuitul guvernamental care nu a fost încă aprobat și spune că își dorește adoptarea rapidă. Context: comparația cu alte culturi și semnalul pentru alte sectoare Ministrul interimar susține că, și după majorare, sprijinul pentru cartofi ar rămâne sub nivelul altor culturi, exemplificând cu usturoiul, unde ajutorul ar fi mai generos raportat la costurile de producție. Totodată, el a indicat că probleme similare există și în alte ramuri, dând exemplul sfeclei de zahăr, unde ar fi nevoie de materie primă produsă local pentru fabricile din România, astfel încât dependența de importuri să scadă. Dacă propunerea va fi aprobată de Guvern, cultivatorii de cartofi ar urma să primească una dintre cele mai consistente majorări de sprijin din ultimii ani pentru acest sector, într-un moment în care costurile ridicate și concurența importurilor rămân principalele presiuni invocate de fermieri. [...]
Fermele zootehnice ar putea fi scoase de sub Directiva UE a emisiilor industriale , după ce europarlamentarul Daniel Buda a depus în Parlamentul European un amendament care cere eliminarea completă a acestor exploatații din sfera de aplicare a Directivei privind Emisiile Industriale (IED), potrivit G4Media . Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra obligațiilor de mediu și a costurilor de conformare pentru fermele de creștere a animalelor. Amendamentul vizează IED, descrisă în material drept una dintre cele mai importante reglementări europene în domeniul protecției mediului. În logica propunerii, fermele zootehnice ar urma să nu mai fie tratate în același cadru cu operatorii industriali. „Un fermier care produce hrană pentru Europa nu trebuie tratat ca un operator industrial” În acest stadiu, informațiile disponibile din sursă se limitează la depunerea amendamentului și la intenția explicită de excludere a fermelor zootehnice din directivă; nu sunt prezentate detalii despre calendarul dezbaterilor, forma exactă a textului sau impactul estimat pe categorii de ferme. [...]
