Știri
Știri din categoria Agricultură
Închiderea campaniei APIA 2026 indică o consolidare a fermelor, după ce suprafața declarată a crescut, iar numărul cererilor a scăzut, mai ales la exploatațiile sub 5 hectare, potrivit Economedia.
Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, a anunțat că pentru subvențiile APIA aferente anului 2026 au fost depuse 671.334 de cereri de plată, pentru o suprafață totală de 9.766.322 de hectare. Comparativ cu anul trecut, suprafața declarată a crescut, în timp ce numărul cererilor a scăzut.
Potrivit ministrului, diminuarea cererilor este vizibilă „în special în cazul terenurilor mai mici de 5 hectare”, iar această evoluție „reflectă procesul de comasare a terenurilor agricole și consolidarea exploatațiilor”, considerat important pentru creșterea competitivității agriculturii românești.
APIA le reamintise anterior fermierilor că termenul-limită pentru depunerea cererilor în Campania 2026 a fost 5 iunie 2026, inclusiv. După această dată, cererile nu mai pot fi depuse, iar fermierii riscau să piardă sprijinul financiar acordat prin schemele și măsurile gestionate de agenție.
Recomandate
Campania APIA pentru subvențiile din 2026 s-a închis cu 671.334 de cereri, iar scăderea numărului de solicitări pe terenurile sub 5 hectare sugerează accelerarea comasării și a consolidării exploatațiilor , un indicator cu miză economică pentru eficiența și competitivitatea agriculturii, potrivit Antena 3 . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna , a anunțat încheierea campaniei de depunere a cererilor de plată pentru subvențiile APIA aferente anului 2026. Conform datelor prezentate de acesta, au fost depuse 671.334 de cereri pentru o suprafață totală de 9.766.322 de hectare. În comparație cu anul trecut, suprafața declarată a crescut, în timp ce numărul cererilor a scăzut, „în special în cazul terenurilor mai mici de 5 hectare”. Ministrul a legat această evoluție de „procesul de comasare a terenurilor agricole și consolidarea exploatațiilor”, pe care îl consideră esențial pentru creșterea competitivității agriculturii românești. Ce înseamnă, practic, pentru sector Din perspectiva funcționării pieței agricole, combinația dintre suprafață declarată mai mare și mai puține cereri indică o concentrare a exploatării terenurilor: mai puține entități ajung să gestioneze suprafețe mai mari. Dacă tendința se confirmă și în anii următori, efectele pot fi vizibile în: organizarea producției (exploatații mai mari, mai ușor de mecanizat și planificat); costuri și productivitate (posibilă eficientizare prin scară); accesul la finanțare și investiții (ferme consolidate, cu capacitate mai mare de cofinanțare). Termen-limită și pașii următori APIA a reamintit anterior că termenul-limită pentru depunerea cererilor în Campania 2026 a fost 5 iunie 2026, inclusiv, iar după această dată cererile nu mai pot fi depuse. În același context, fermierii au fost îndemnați să depună la timp documentația pentru a evita pierderea sprijinului financiar acordat prin schemele și măsurile gestionate de agenție. Tanczos Barna a transmis și mulțumiri angajaților APIA din aparatul central și din centrele județene și locale pentru finalizarea campaniei. [...]
APIA a închis depunerea cererilor pentru subvențiile 2026, iar datele arată o comasare în accelerare. Potrivit Agrointel , agenția a încheiat campania de primire a cererilor de plată pe 5 iunie, fără posibilitatea depunerii cu întârziere, iar bilanțul indică mai puține cereri, dar o suprafață totală mai mare solicitată la plată. Fermierii au putut depune solicitările pentru plățile pe hectar și pe animale până vineri, 5 iunie. Directorul general al APIA, Adrian Pintea, a prezentat finalul campaniei ca pe un rezultat operațional al instituției și a amintit că aceasta este a 20-a campanie de depunere a cererilor gestionată de agenție. Cifrele campaniei: mai puține cereri, mai multe hectare Conform datelor comunicate de șeful APIA, în campania 2026 au fost depuse 671.334 cereri de plată , pentru o suprafață totală de 9.766.322 hectare . Comparativ cu anul precedent: suprafața declarată a crescut cu 38.029 hectare ; numărul cererilor a scăzut cu 37.018 . Adrian Pintea a interpretat scăderea numărului de cereri ca un semn al continuării comasării terenurilor (concentrarea suprafețelor în exploatații mai mari), pe care o consideră favorabilă performanței și competitivității agriculturii. Ce se schimbă pentru fermieri: fără depuneri întârziate O noutate menționată pentru această campanie este că, „pentru prima dată”, fermierii nu mai pot depune cererile cu întârziere , ceea ce mută presiunea administrativă către respectarea strictă a termenului-limită și reduce spațiul de manevră pentru cei care, în alți ani, se bazau pe depuneri după termen. În același mesaj, Pintea a spus că, după reluarea activității sale în cadrul APIA la 29 aprilie, una dintre priorități a fost finalizarea campaniei și a mulțumit atât angajaților agenției, cât și ministrului interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , pentru susținere. [...]
Fermierii care amână depunerea cererilor APIA până la finalul campaniei riscă să nu-și mai „închidă” dosarele la timp , pe fondul aglomerării din ultimele zile și al limitelor de personal și logistică din centrele agenției, potrivit Agrointel . Termenul-limită pentru finalizarea procedurilor este vineri, 5 iunie (inclusiv), când se închide campania de cereri pentru subvențiile din acest an. Fermierii trebuie să se prezinte la centrele APIA pentru a finaliza depunerea și pentru a preda documentele care dovedesc calitatea de „fermier activ”. Între actele menționate se află și adeverințele eliberate de primării, cu date din registrul agricol, folosite pentru a proba activitatea agricolă a solicitanților. Presiunea operațională a crescut în condițiile în care, deși funcționarii APIA au lucrat și în weekend în ultimele săptămâni, mulți beneficiari nu au folosit aceste zile pentru depunere, iar acum există riscul formării de cozi și al întârzierilor care pot bloca finalizarea dosarelor. Avertismentul APIA: aglomerarea poate afecta calitatea dosarelor Daniel Ovidiu Săvâșcă , director executiv al APIA Mureș, a transmis – citat de publicația locală Zi de Zi – că beneficiarii ar trebui să se prezinte din timp și să colaboreze direct cu funcționarii desemnați pentru preluarea și verificarea preliminară, inclusiv pentru stabilirea unei programări (data și ora) și, pe cât posibil, a parametrilor cererii de plată. „Această nedorită situație ar putea genera un impact negativ asupra calității și completitudinii cererilor/ dosarelor de plată, existând riscul chiar ca unele cereri să nu poată fi «închise» datorită supra-aglomerării, dar și a limitelor umane, profesionale și logistice ale funcționarilor APIA angrenați în acest proces.” Unde era campania la final de mai La nivel național, până pe 29 mai erau depuse 609.365 cereri, pentru o suprafață de 7.382.439,95 hectare, conform datelor citate în articol. În acest context, recomandarea APIA este ca fermierii să respecte programările stabilite și să finalizeze depunerea cererilor de plată în timp util, pentru a evita blocajele din ultimele zile ale campaniei. [...]
Ministerul Agriculturii trimite Corpul de control în verificări după informații care indică reetichetarea unor legume și fructe importate din Turcia ca „produse în România”, vândute la nivel național într-unul dintre cele mai mari lanțuri de supermarketuri, potrivit Profit . Miza este una de reglementare și concurență: originea declarată la raft influențează prețul, decizia de cumpărare și accesul la facilități fiscale. Vicepremierul Tánczos Barna , ministru interimar al Agriculturii, spune că a dispus declanșarea verificărilor pe baza informațiilor furnizate de ANSVSA, ANAF și Autoritatea Vamală Română . „Protejarea producătorilor români și respectarea dreptului consumatorilor de a cunoaște originea reală a produselor pe care le achiziționează reprezintă o prioritate. Nu vom tolera nicio practică prin care cooperative agricole sau alte entități să fie folosite ca paravan pentru introducerea pe piață a unor produse provenite din țări terțe sub denumirea de produse românești.” Ce verifică Ministerul și de ce contează pentru piață Ministrul interimar afirmă că a cerut Corpului de control să verifice „cu maximă atenție” informațiile primite, pentru identificarea cooperativelor agricole sau a altor agenți economici care ar putea fi folosiți ca paravan. În cazul constatării unor abateri, „se vor aplica măsurile prevăzute de lege”, conform declarației citate de publicație. Cazul are impact direct asupra pieței de retail alimentar, deoarece produsele prezentate ca fiind românești sunt, în general, mai scumpe la raft și sunt semnalate distinct, inclusiv pentru a susține producătorii locali. O etichetare falsă poate distorsiona concurența și poate afecta încrederea consumatorilor. Ce au găsit ANAF și Vama, potrivit informațiilor Profit Profit relatează că ANAF și Vama au descoperit că „mari cantități” de legume și fructe vândute la nivel național ca produse românești ar fi fost, de fapt, importate din Turcia de o firmă din Ilfov, deținută de oameni de afaceri turci, concluzie rezultată dintr-o investigație ANAF realizată împreună cu Autoritatea Vamală Română. Cercetările au pornit de la aspecte fiscale, dar au dus și la informații privind sursa mărfurilor și practicile firmei. Un element relevant din perspectivă de reglementare este că firma este autorizată în România ca „cooperativă agricolă” de către Ministerul Agriculturii, ceea ce, potrivit Profit, înseamnă că este și scutită de impozitul pe profit. Publicația mai notează că respectiva cooperativă ar fi importat cantități foarte mari din Turcia, ar fi schimbat etichetele pentru a indica origine România și ar fi livrat apoi către lanțul de supermarketuri, inclusiv în cantități „de ordinul zecilor de tone”, la solicitarea clientului. Profit precizează că știe numele lanțului de supermarketuri vizat, că a contactat compania și că va publica poziția acesteia dacă va fi transmisă. Context: controale mai largi pe importuri și trasabilitate În același material este amintit că direcția Antifraudă a ANAF anunța, în aprilie, o acțiune comună cu Autoritatea Vamală Română și ANSVSA, în urma căreia au fost identificate nereguli la patru societăți din Ilfov active în depozitarea și comercializarea de produse perisabile din import. Printre problemele menționate: deficiențe de trasabilitate (lipsa evidenței documentelor de proveniență) și funcționarea în ilegalitate în cazul uneia dintre societăți. Inspectorii au ridicat documente vamale și comerciale, documente de origine și fișe de stoc și au cerut avize de însoțire a mărfurilor pentru verificări în sistemul e-Transport (sistem de monitorizare a transporturilor, cu cod unic de identificare). ANAF anunța atunci că verificările continuă la nivel național, pe fluxurile de transport ale mărfurilor provenite din import și pe rutele interne către destinațiile declarate. [...]
Primul focar de pestă porcină africană la porci domestici din Ungaria ridică riscul de restricții și pierderi în regiune , într-un moment în care comerțul cu animale vii și carne este sensibil la orice suspiciune de răspândire a bolii, potrivit Profit . Virusul a fost raportat la o fermă din satul Vallaj, județul Szabolcs-Szatmar-Bereg, în nord-estul Ungariei. Autoritățile ungare spun că pesta porcină africană este inofensivă pentru oameni, dar „extrem de contagioasă și mortală” la porci. Măsuri în focar: sacrificare și zone de restricție Autoritatea Sanitară Veterinară din Ungaria a anunțat că sacrificarea efectivului de aproximativ 3.000 de porci este în curs și că se desfășoară o anchetă epidemiologică pentru a stabili originea infecției și posibila răspândire. „Sacrificarea efectivului de aproximativ 3.000 de porci este în curs de desfășurare și are loc o anchetă epidemiologică pentru a determina originea infecției și posibila răspândire ulterioară a acesteia.” În jurul fermei au fost desemnate o zonă de protecție și una de monitorizare, conform comunicatului citat. De ce contează economic: efecte comerciale și presiune pe piața cărnii Pesta porcină africană s-a răspândit din Africa în Europa și Asia și a dus, în timp, la restricții comerciale și la perturbarea pieței mondiale a cărnii, notează Agerpres (citată de Profit). Autoritatea veterinară ungară (NEBIH) avertizează că focarul ar putea provoca „pagube economice semnificative”. Ca dimensiune a sectorului, datele statistice oficiale citate arată că, la sfârșitul anului 2025, Ungaria avea aproximativ 2,9 milioane de porci domestici. Context în România: accent pe controlul transporturilor ilegale În România, ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , a vorbit despre măsuri mai ferme pentru limitarea răspândirii pestei porcine africane, cu accent pe controlul strict al mișcării animalelor și combaterea transporturilor ilegale, inclusiv prin implicarea structurilor de ordine publică, pe motiv că actualul sistem de monitorizare este insuficient. „Trebuie să controlăm mult mai strict mișcarea animalelor în țară. Ne vom întâlni cu Ministerul de Interne, pentru că ANSVSA nu are suficientă forță să oprească mașinile. Analizăm înăsprirea sancțiunilor, confiscarea animalelor și confiscarea mijloacelor de transport care sunt în ilegalitate.” Oficialul a precizat că nu se pune problema interzicerii creșterii porcilor în gospodăriile populației, dar a indicat drept problemă majoră transporturile necontrolate pe distanțe mari, în afara cadrului legal, și rolul intermediarilor („samsarii”) în astfel de mișcări. [...]
Creșterea explozivă a consumului de carne de pui pune presiune pe zootehnie și pe țintele climatice , în condițiile în care sectorul agricol este deja al doilea cel mai poluant din economia mondială, potrivit datelor prezentate de Mediafax , pe baza unui raport FAO (ONU) citat de The Guardian . Raportul arată că disponibilitatea de carne de pasăre pentru consum a urcat de la mai puțin de 3 kilograme pe cap de locuitor în 1961 la 17 kilograme în 2022, adică de aproape șase ori mai mult. În același interval, oferta totală de carne la nivel mondial a crescut de la 25 la 47 de kilograme pe persoană, ceea ce indică o schimbare structurală a dietei globale și, implicit, a cererii din lanțurile agroalimentare. Cum s-a schimbat „mixul” de carne în 60 de ani Din datele citate reiese că avansul nu este uniform între categoriile principale: carnea de porc: oferta s-a dublat, până la 15 kilograme pe persoană; carnea de vită: relativ stabilă, la aproximativ 9 kilograme; carnea de pasăre: cea mai mare creștere, până la 17 kilograme pe persoană în 2022. De ce contează economic și pentru agricultură: emisiile vin în principal din zootehnie ONU atrage atenția că agricultura este al doilea cel mai poluant sector al economiei mondiale. În următorul deceniu, emisiile generate de acest domeniu ar urma să crească cu 7,6%, iar aproximativ 80% din această majorare ar proveni din sectorul zootehnic, conform articolului. Pe lângă emisiile asociate producției, raportul indică și o problemă de eficiență: 14% din carnea și laptele produse la nivel mondial se pierd pe parcursul lanțului de producție sau sunt risipite după ce ajung în magazine și restaurante. Consum inegal și criticile privind lipsa unei recomandări de reducere Documentul subliniază că accesul la produse de origine animală rămâne inegal între regiuni. Daniela Battaglia, expert ONU în zootehnie, explică: „Distribuția regională și accesul sunt încă foarte inegale. În timp ce țările bogate au în continuare un consum ridicat și stabil, în țările sărace mulți oameni nu își permit să cumpere produse de origine animală”. În același timp, cercetători de la Institutul pentru Mediu din Stockholm critică faptul că raportul „descrie clar problema”, dar evită concluzia că țările bogate ar trebui să reducă consumul de produse de origine animală. Potrivit acestora, documentul a fost conceput pentru a evidenția rolul alimentelor de origine animală în securitatea alimentară și nutriție, însă în statele bogate argumentele de sănătate și mediu ar susține un consum mai mic de carne. Ce urmează: un nou raport FAO despre impactul creșterii animalelor FAO a anunțat că va publica până la sfârșitul anului un raport dedicat impactului creșterii animalelor asupra mediului, de la emisiile de gaze cu efect de seră până la utilizarea resurselor naturale. În paralel, experții ONU în schimbări climatice consideră că reducerea consumului de carne și orientarea către mai multe alimente de origine vegetală este una dintre cele mai eficiente modalități prin care populația poate contribui la limitarea încălzirii globale. [...]
