Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii și procesatorii pot acoperi integral costul unor investiții în fotovoltaice pentru autoconsum, printr-o schemă cu buget total de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei), care se deschide la mijlocul lunii iunie, potrivit Economedia. Miza economică este reducerea facturilor la energie și, implicit, a costurilor de producție în sectorul agroalimentar.
Sesiunea de depunere a proiectelor este programată în perioada 15 iunie – 14 august 2026, iar finanțările sunt nerambursabile și vizează producerea de energie electrică din surse regenerabile destinată autoconsumului, inclusiv cu posibilitatea de a include sisteme de stocare.
Din totalul de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei), alocarea este împărțită pe dimensiunea capacității instalate:
Finanțarea poate ajunge la până la 100% din valoarea eligibilă a investiției, însă sprijinul pentru proiectele fotovoltaice este plafonat la:
Un beneficiar poate depune mai multe proiecte, dacă sunt în locații diferite, iar valoarea maximă cumulată a finanțării pe beneficiar este de 20 milioane euro (aprox. 100 milioane lei).
Schema este finanțată din Fondul pentru Modernizare și este implementată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Cererile de finanțare se depun online, prin portalul AFIR.
Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a legat programul de obiectivul de a reduce costurile și de a crește competitivitatea sectorului:
„Prin finanțarea 100% nerambursabilă a capacităților solare, oferim un sprijin concret pentru reducerea costurilor de producție și creșterea competitivității sectorului agroalimentar românesc.”
Contextul și detaliile au fost relatate inițial de Mediafax, citat de Economedia: Mediafax.
Recomandate
Numărul funcțiilor de conducere din direcțiile silvice regionale scade de la 101 la 38 , după aprobarea noilor organigrame, potrivit news.ro . Măsura vizează reorganizarea structurii de management în sistemul silvic, cu efect direct asupra costurilor și modului de coordonare în teritoriu. Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , a spus într-o conferință de presă că organigramele direcțiilor silvice regionale au fost avizate de minister și urmează să fie votate de Romsilva . În noua structură, pe lângă reducerea numărului de directori, au fost create 16 funcții de șef serviciu „pentru locurile în care nu era justificat sub nicio formă să existe un director”, dar unde a rămas nevoie de coordonare după regionalizare. „Practic, am făcut trecerea de la 101 directori la 38 de directori. Am creat şi 16 funcţii de şef serviciu (...) În orice caz, avem aproape înjumătăţirea funcţiilor de conducere”, a afirmat Diana Buzoianu. Ce urmează: concursuri pentru posturile de directori Buzoianu a mai declarat că vor fi organizate concursuri pentru ocuparea posturilor de directori ai direcțiilor silvice regionale. Potrivit acesteia, ministerul va urmări ca selecția să fie făcută „obiectiv” și „transparent”, fără „interese de grup” și fără ca persoane care „nu au dus Romsilva în direcția potrivită” în ultimii ani să câștige concursurile „pe bandă rulantă” în lunile următoare. În acest moment, din informațiile disponibile, nu sunt precizate termenele pentru votul din cadrul Romsilva sau calendarul concursurilor. [...]
APIA reia „în forță” plățile restante pentru subvențiile pe 2025 , după ce Ministerul Finanțelor a pus la dispoziție fondurile necesare, potrivit Agrointel . Miza este una de cash-flow pentru ferme: aproximativ 15.600 de fermieri mai au de primit cel puțin o plată, iar 1.005 dintre ei nu au încasat încă nicio sumă în campania curentă. Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea , a explicat că ritmul autorizărilor a fost încetinit în ultimele zile din cauza concentrării instituției pe închiderea campaniei de depunere a cererilor. Campania s-a închis pe 5 iunie, iar de luni, 8 iunie, „prioritatea zero” devine finalizarea tuturor plăților aferente anului 2025. Cine sunt fermierii rămași la plată și ce se schimbă de acum Conform informațiilor prezentate de șeful APIA, există două categorii principale de beneficiari rămași în așteptare: aproximativ 15.600 de fermieri care mai au de primit cel puțin o plată pentru 2025; circa 1.005 fermieri care nu au încasat „niciun leu” în campania curentă și pentru care, de luni, plățile devin prioritatea imediată. În același timp, Pintea a precizat că, în ultimele 10 zile, s-au făcut plăți zilnice, dar „destul de mici”, deoarece resursele administrative au fost direcționate către finalizarea primirii cererilor. Blocaje tehnice și autorizări „dosar cu dosar” Pentru dosarele rămase blocate, APIA spune că lucrează punctual, la nivel de fermier, pentru a identifica problemele care împiedică autorizarea. Instituția a avut ședințe tehnice cu specialiștii proprii și cu dezvoltatorul software, iar fiecare dosar blocat ar fi fost analizat individual, astfel încât să poată fi introdus la plată. „S-a luat fiecare dosar blocat în parte și știm la fiecare ce trebuie făcut ca să intre la plată, din cei 15.600 de fermieri.” Șeful APIA a mai afirmat că sistemul informatic este pregătit pentru reluarea plăților și că sumele necesare au fost puse la dispoziție de ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. De ce contează Reluarea accelerată a plăților are impact direct asupra lichidității fermelor, într-un moment în care subvențiile reprezintă, pentru multe exploatații, o sursă importantă de finanțare a activităților curente. Din informațiile disponibile în material, APIA își propune să recupereze întârzierile apărute pe fondul închiderii campaniei de depunere a cererilor, cu accent pe fermierii care nu au primit încă nicio plată. [...]
Agenția Națională pentru Zootehnie începe controale la prim-cumpărătorii de lapte, cu amenzi de până la 2.000 lei , într-o acțiune care vizează contractele, trasabilitatea și raportările lunare din lanțul de colectare, potrivit Agrointel . Inspectorii ANZ verifică respectarea condițiilor de înregistrare și funcționare ale prim-cumpărătorilor de lapte, în baza legislației în vigoare. Instituția spune că urmărește „protejarea producătorilor corecți” și menținerea unui sector „bazat pe calitate, trasabilitate și profesionalism”. „Verificăm contracte, trasabilitate, evidențe contabile, declarații lunare, cantități achiziționate și corectitudinea datelor raportate. Pentru că în zootehnie, cifrele nu înseamnă doar documente”, a anunțat ANZ. Ce înseamnă controlul, concret, pentru prim-cumpărători Conform definiției legale citate, prim-cumpărătorul este întreprinderea (sau grupul de întreprinderi) care cumpără lapte crud de la producători pentru operațiuni precum colectare, ambalare, depozitare, răcire sau transformare, inclusiv în baza unui contract, ori pentru a-l ceda mai departe către procesatori. ANZ indică faptul că acțiunea de control are mai multe etape, de la verificarea documentelor și pregătirea controlului, la controlul efectiv și, dacă este cazul, sancțiuni. Amenzi prevăzute de Legea 297/2013 Dacă sunt constatate abateri contravenționale, ANZ poate aplica amenzi (Legea 297/2013, cu modificările și completările ulterioare), inclusiv pentru: livrarea de lapte crud între producător și prim-cumpărător fără contract scris: amendă de la 1.500 la 2.000 lei; refuzul prim-cumpărătorului de a permite controlul sau de a pune la dispoziție documentele necesare: amendă de la 500 la 1.000 lei; neutilizarea unui sistem de evidență care să includă balanța intrărilor și ieșirilor pentru cantitățile de lapte și grăsime: amendă de la 500 la 1.000 lei; netransmiterea lunară către autoritatea competentă a informațiilor privind cantitatea de lapte crud livrată: amendă de la 500 la 1.000 lei. Cine poate suspenda activitatea și retrage avizul Pe lângă amenzile aplicate de ANZ, suspendarea activității de prim-cumpărător și retragerea avizului de înregistrare în registrul prim-cumpărătorilor sunt decise de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), conform precizărilor din articol. [...]
DN Agrar își accelerează extinderea în producția de lapte , cu o investiție totală anunțată de 15,5 milioane euro (aprox. 81 milioane lei) într-o nouă fermă și două unități de compostare, proiecte care ar urma să susțină creșterea capacității și modelul de agricultură circulară, potrivit Profit . Planul vizează dezvoltarea fermei CUT 2 (a șasea fermă din grup) și construirea a două noi unități de compostare. Miza operațională este creșterea volumelor, într-un sector în care dimensiunea și eficiența fermelor influențează direct costurile și stabilitatea livrărilor. Structura investiției și finanțarea Investiția în ferma CUT 2 este estimată la aproximativ 12 milioane euro (aprox. 63 milioane lei) și ar urma să fie finanțată printr-un credit bancar de la ING Bank , completat cu o contribuție de 20% din surse proprii. Conform informațiilor publicate, finanțarea are o dobândă de 1,5% plus EURIBOR la o lună (indice de referință pentru dobânzile în euro). Separat, compania intenționează să investească aproximativ 3,5 milioane euro (aprox. 18 milioane lei) în dezvoltarea a două noi unități de compostare, ca parte a strategiei de „agricultură circulară” (valorificarea subproduselor și reducerea deșeurilor în lanțul de producție). Atât finanțarea, cât și condițiile aferente sunt prezentate ca fiind supuse aprobării acționarilor în Adunarea Generală Extraordinară programată pentru 10 iulie 2026. Ce aduce noua fermă în capacitate și obiective Ferma CUT 2 este proiectată cu o capacitate de producție estimată de peste 50 de milioane de litri de lapte pe an. Amplasamentul indicat este localitatea Câlnic, județul Alba, în apropierea fermei existente CUT 1. În ecuația de creștere a grupului, CUT 2 este legată de ținta DN Agrar de a ajunge la o producție anuală de 150–200 de milioane de litri de lapte până în 2030, prin operarea a șase ferme cu eficiență ridicată. Publicația notează că aceasta ar însemna dublarea producției comparativ cu anul 2025. De ce contează Dincolo de anunțul investițional, proiectul indică o strategie de scalare finanțată preponderent prin credit, cu o componentă de infrastructură „verde” (compostare) menită să reducă pierderile și să îmbunătățească utilizarea resurselor. Următorul reper este votul acționarilor din 10 iulie 2026, de care depind finanțarea și derularea în condițiile prezentate. [...]
Reluarea pescuitului comercial și recreativ după 60 de zile de prohibiție redeschide activitatea pentru pescari, dar cu restricții punctuale pe specii și zone , potrivit Agerpres . Măsura are relevanță operațională directă pentru sectorul pescăresc, deoarece ridicarea interdicției nu este uniformă: rămân în vigoare perioade de prohibiție pentru anumite specii și reguli stricte în Delta Dunării și la Marea Neagră. Pescuitul comercial și recreativ s-a reluat luni, la nivel național, după o perioadă de aproximativ 60 de zile în care resursa acvatică din mediul natural a fost protejată în sezonul de reproducere. Excepție fac zonele de protecție pentru resursele acvatice vii prevăzute în ordinul comun al Ministerului Mediului și al Ministerului Agriculturii. Ce rămâne interzis: exemplul linului Deși prohibiția generală s-a încheiat, unele specii rămân prohibite. Agerpres dă ca exemplu linul, pentru care capturarea este interzisă în intervalul 8 iunie – 6 iulie. Reguli speciale în Delta Dunării: captură cu eliberare și limite la transport În Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD) , pescuitul recreativ pentru știucă, șalău, somn și crap este permis doar cu eliberarea imediată a capturilor, cu posibilitatea reținerii unui singur exemplar pe zi, dintr-o singură specie. În plus, pescarii sportivi nu pot transporta mai mult de: 10 kilograme de pește/pescar; 15 kilograme de pește/familie, indiferent de numărul de zile în care și-au desfășurat activitatea. Actul normativ citat de Agerpres prevede și o interdicție permanentă pentru scrumbie în anumite perimetre din fața gurilor de vărsare ale Dunării în mare, cu delimitări precise (pe adâncime și coridoare stabilite în dreptul brațelor Sfântu Gheorghe, Sulina și Chilia). „Pe teritoriul RBDD, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul scrumbiei este interzis în tot cursul anului în fața gurilor de vărsare a Dunării în mare (...)”, se specifică în actul normativ aprobat de cele două ministere. Marea Neagră: calcan ul rămâne în prohibiție până pe 16 iunie Pentru Marea Neagră, prohibiția pescuitului la calcan se încheie pe 16 iunie, iar reținerea la bord a femelelor de rechin gestante rămâne interzisă. Prohibiția generală a durat circa 60 de zile, cu o excepție menționată de Agerpres: pe brațul Chilia al Dunării, pescuitul comercial și recreativ a reînceput după 45 de zile. [...]
Închiderea campaniei APIA 2026 indică o consolidare a fermelor , după ce suprafața declarată a crescut, iar numărul cererilor a scăzut, mai ales la exploatațiile sub 5 hectare, potrivit Economedia . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna , a anunțat că pentru subvențiile APIA aferente anului 2026 au fost depuse 671.334 de cereri de plată , pentru o suprafață totală de 9.766.322 de hectare . Comparativ cu anul trecut, suprafața declarată a crescut, în timp ce numărul cererilor a scăzut. Ce semnalează scăderea numărului de cereri Potrivit ministrului, diminuarea cererilor este vizibilă „în special în cazul terenurilor mai mici de 5 hectare”, iar această evoluție „reflectă procesul de comasare a terenurilor agricole și consolidarea exploatațiilor”, considerat important pentru creșterea competitivității agriculturii românești. Implicații operaționale: termenul de depunere s-a închis APIA le reamintise anterior fermierilor că termenul-limită pentru depunerea cererilor în Campania 2026 a fost 5 iunie 2026 , inclusiv. După această dată, cererile nu mai pot fi depuse, iar fermierii riscau să piardă sprijinul financiar acordat prin schemele și măsurile gestionate de agenție. [...]
