Știri
Știri din categoria Agricultură
Rasele autohtone pot reduce pragul minim de eligibilitate la DR-14 și pot urca punctajul la selecție, ceea ce poate face diferența între un proiect depus în prima etapă (cu prag de calitate ridicat) și unul amânat, potrivit Agronet. În intervenția DR-14, sprijinul nerambursabil ajunge la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pe proiect, cu o intensitate de maximum 85% din cheltuielile eligibile.
În mod general, ghidul final DR-14 stabilește pentru fermele mici o dimensiune economică de 4.000–11.999 SO (producție standard). Pentru fermele zootehnice populate cu rase autohtone, intervalul poate începe de la 2.000 SO, până la 11.999 SO.
Reducerea pragului la 2.000 SO se aplică însă doar dacă sunt îndeplinite condiții cumulative: componenta majoritară a producției standard trebuie să provină din animalele din rase autohtone, iar acestea trebuie să genereze cel puțin 2.000 SO. Dimensiunea economică se stabilește pe baza evidențelor APIA și, pentru animale, a înregistrărilor ANSVSA și ANZ.
Pe partea de selecție, grila pentru componenta zootehnică acordă maximum 20 de puncte pentru creșterea animalelor din rase autohtone:
Sunt luate în calcul și investițiile în baza furajeră. Pentru dovedirea încadrării, AFIR cere la depunerea cererii de finanțare certificatul zootehnic sau de origine eliberat de organizația de ameliorare competentă, un document emis de Agenția Națională pentru Zootehnie sau de o entitate autorizată de ANZ.
Condițiile apar în documentația oficială DR-14, care include separat Anexa 14 – „Lista Rase Autohtone”, iar lista este prevăzută și în Legea nr. 190/2020.
Ovine (12 rase):
Caprine (2 rase):
AFIR deschide sesiunea DR-14 la 1 septembrie 2026, ora 09:00, cu termen programat până la 31 octombrie 2026, ora 16:00, dar sesiunea se poate închide mai devreme dacă se epuizează fondurile. Pentru prima etapă a sesiunii (septembrie 2026), pragul de calitate este de 80 de puncte, iar în octombrie scade la 40 de puncte — diferență la care punctajul pentru rase autohtone poate conta direct.
Bugetul total al DR-14 este de 108 milioane de euro (aprox. 540 milioane lei), din care 30 de milioane de euro (aprox. 150 milioane lei) sunt alocate componentei zootehnice.
Deținerea animalelor din rasele enumerate nu înseamnă automat acordarea grantului maxim. Încadrarea la rase autohtone poate reduce pragul minim de eligibilitate și poate crește punctajul, însă finanțarea rămâne condiționată de respectarea tuturor cerințelor DR-14, de documentele justificative și de asigurarea contribuției proprii. Pentru detalii, documentația oficială este publicată de AFIR aici.
Recomandate
Ministerul Agriculturii deschide, prin AFIR, linii de finanțare de 113 milioane de euro (aprox. 565 milioane lei) care pot accelera modernizarea fermelor mici și investițiile în floricultură , cu depunere de proiecte între 1 septembrie 2026 și 31 octombrie 2026, potrivit Economedia . Finanțările sunt disponibile prin două intervenții din Planul Strategic PAC 2023–2027 , iar dosarele se depun prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) : DR-14 – „Investiții în fermele de mici dimensiuni” DR-18 – „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice” Cum se împart banii și ce praguri de punctaj se aplică Bugetul total pentru cele două linii este de 113 milioane euro , din care 108 milioane euro sunt alocate fermelor de mici dimensiuni (DR-14), iar 5 milioane euro pentru floricultură și plante medicinale/aromatice (DR-18). Pentru DR-14, ministerul indică drept obiective modernizarea fermelor mici, creșterea performanței economice și orientarea către piață, inclusiv prin practici și tehnologii care susțin utilizarea eficientă a resurselor și tranziția către o agricultură durabilă. Alocările menționate în articol sunt: 30 milioane euro pentru sectorul zootehnic; 18 milioane euro pentru „achiziții simple”, indiferent de sector; 30 milioane euro pentru „alte sectoare”, destinate proiectelor care nu se încadrează în celelalte componente. Pentru aceste componente, pragul de calitate este: 80 de puncte în perioada 1–30 septembrie 2026 ; 40 de puncte în perioada 1–31 octombrie 2026 . Fondurile rămase într-o componentă vor fi redistribuite către componentele suprasolicitate, în ordinea: zootehnic, legumicultură, alte sectoare, achiziții simple . Floricultură și plante medicinale: buget separat și punctaj mai mic la start Pentru DR-18, bugetul cumulat este de 5 milioane euro , iar finanțarea vizează investiții corporale și necorporale necesare obținerii producției primare de flori, plante aromatice, medicinale și ornamentale. Ministerul indică drept scop creșterea nivelului de tehnologizare prin utilaje și echipamente și consolidarea ofertei interne. Pragul de calitate la DR-18 este: 70 de puncte în perioada 1–30 septembrie 2026 ; 40 de puncte în perioada 1–31 octombrie 2026 . Cât poate primi un beneficiar Valoarea maximă a finanțării este: 50.000 euro/proiect pentru micii fermieri; 100.000 euro/proiect pentru floricultori. Vicepremierul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a indicat că alocarea urmărește să ofere „resurse concrete pentru modernizare și dezvoltare”, cu accent pe competitivitate și conectarea la piață pentru fermele mici, respectiv pe investiții în tehnologie în sectoare cu potențial, precum floricultura și plantele medicinale și aromatice. Informațiile privind condițiile de participare, alocările și depunerea proiectelor urmează să fie publicate pe site-urile MADR și AFIR, conform articolului. [...]
Crescătorii de ovine amenință cu reluarea protestelor la București dacă întâlnirea cu Guvernul nu produce un plan aplicabil pentru controlul bolilor și deblocarea comerțului, potrivit Agronet . Miza, dincolo de mesajul public, este una operațională și economică: restricțiile sanitar-veterinare și exporturile blocate împing costurile în ferme și amână încasările. Decizia finală privind un nou protest ar urma să fie luată după întâlnirea programată vineri, 14 august, la Sibiu, cu vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna . Președintele Asociației Moldoovis, Ionică Nechifor, a declarat pentru AGERPRES că fermierii iau în calcul să revină în Capitală cu utilaje, remorci cu bălegar și cisterne cu lapte, dacă discuțiile nu aduc răspunsuri privind bolile la micile rumegătoare și reluarea comerțului cu ovine. Protestul ar veni la circa două săptămâni după cel din 30 iulie, când crescătorii au cerut intervenția Guvernului pentru deblocarea exporturilor, compensarea pierderilor și schimbări în gestionarea crizei sanitar-veterinare. Atunci, Guvernul a promis un plan pentru sector, însă fără un calendar pentru reluarea exporturilor sau o schemă de compensare cu reguli publicate, notează publicația. Cererea centrală: plan național pentru pesta micilor rumegătoare Organizațiile din sector solicită adoptarea și aplicarea unui plan național pentru controlul și eradicarea pestei micilor rumegătoare, care să includă: obiective definite pentru combaterea bolii; termene de aplicare; criterii transparente pentru evaluarea rezultatelor; măsuri pentru protejarea fermelor neafectate; condiții pentru normalizarea circulației și comercializării animalelor. Agronet arată că efectele restricțiilor depășesc fermele cu cazuri confirmate: pot fi afectate transporturile, centrele de colectare și capacitatea de valorificare a animalelor în perioadele planificate pentru vânzări. Pentru exploatațiile care sunt nevoite să păstreze animalele mai mult timp, blocajele se traduc în costuri suplimentare cu furajarea și întreținerea efectivelor, plus amânarea încasărilor. Exporturile, condiționate de reguli și de acceptarea partenerilor comerciali Reluarea exporturilor rămâne una dintre revendicările centrale. Crescătorii cer Guvernului să folosească „instrumentele instituționale disponibile” pentru reluarea comerțului cu ovine atât în interiorul Uniunii Europene, cât și cu state terțe. La protestul din 30 iulie, Tánczos Barna a spus că autoritățile pregătesc un plan cu măsuri mai stricte de identificare, trasabilitate (urmărirea animalelor în lanțul de mișcare și comercializare) și control al circulației. Publicația subliniază însă că redeschiderea piețelor din afara UE depinde și de condițiile sanitar-veterinare impuse de fiecare partener comercial, astfel că un plan național este doar una dintre componentele necesare. Tensiuni cu ANSVSA : șeful Autorității, exclus de la discuțiile de la Sibiu Pe lângă revendicările legate de boli și comerț, conflictul are și o componentă instituțională. Ionică Nechifor a declarat că fermierii au refuzat participarea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu, la întâlnirea de la Sibiu, iar discuțiile cu Tánczos Barna ar urma să aibă loc fără acesta. Rezultatul întâlnirii de la Sibiu este prezentat ca decisiv pentru a vedea dacă autoritățile și organizațiile de crescători ajung la un calendar concret pentru controlul bolilor, reluarea comerțului și sprijinirea fermelor afectate. În lipsa unor soluții considerate suficiente, pregătirile pentru un nou protest la București vor continua. [...]
Crescătorii de oi amenință cu reluarea protestelor la București , inclusiv cu remorci încărcate cu bălegar și cisterne cu lapte amestecat cu aracet, pentru a forța Guvernul să intervină în criza din sectorul ovin, potrivit AgroInfo . Miza, dincolo de gestul de protest, este una operațională și de reglementare: fermierii cer un plan național „clar” pentru controlul și eradicarea pestei micilor rumegătoare (PMR), cu obiective, termene și criterii transparente de evaluare. În paralel, solicită măsuri care să ducă la reluarea fluxurilor comerciale cu ovine, atât în interiorul Uniunii Europene, cât și către țări terțe. Declarațiile îi aparțin lui Ionică Nechifor , președintele Asociației Moldoovis, care a spus pentru AGERPRES că oierii din Botoșani, împreună cu crescători din toată țara, se pregătesc să revină în stradă, după ce „nu ne bagă în seamă”. „Reluăm demersurile, până le epuizăm. De data asta ducem utilaje, bălegar, lapte cu aracet, piei de oaie, coarne de oi. Ne pregătim din timp, pentru că nu ne bagă în seamă.” Decizia, condiționată de discuția cu vicepremierul Potrivit aceleiași surse, anunțul vine cu o zi înaintea unei întâlniri la Sibiu între reprezentanții crescătorilor de ovine și caprine și vicepremierul Tanczos Barna , programată pentru vineri, 14 august. Nechifor a precizat că, în funcție de ce se discută la Sibiu, fermierii vor lua o decizie privind protestul din București. Totodată, el a afirmat că asociația a refuzat participarea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu, la întâlnire, susținând că acesta „nu mai prezintă nicio garanție pentru oieri”. În consecință, discuția ar urma să aibă loc fără șeful ANSVSA. Ce cer, concret, crescătorii de oi Solicitările prezentate în material vizează două direcții principale: stabilirea și aplicarea unui plan național pentru controlul și eradicarea PMR, cu obiective, termene și criterii transparente de evaluare; folosirea „tuturor instrumentelor instituționale” pentru reluarea fluxurilor comerciale cu ovine pe piața intracomunitară și în relația cu țările terțe. În acest moment, articolul nu oferă un calendar pentru eventualul protest din București și nici detalii despre măsurile pe care Guvernul le-ar putea propune; decizia este legată de rezultatul întâlnirii de la Sibiu. [...]
Fermierii cu pierderi de peste 30% la culturi au obligația să notifice primăria până la 15 octombrie 2026 , termen care condiționează întocmirea actelor oficiale ce pot sta ulterior la baza măsurilor de sprijin, potrivit Agronet . Procedura, prevăzută de Regulamentul aprobat prin Ordinul MADR/MAI nr. 97/63/2020 (actualizat), a fost reamintită de Adrian Alda, directorul Direcției pentru Agricultură Județeană Arad, pe fondul agravării secetei pedologice și al temperaturilor ridicate din vestul țării; informația a fost preluată și de AgroInfo. Ce trebuie depus și cine intră sub incidența termenului Regulamentul vizează utilizatorii de terenuri agricole înscriși în evidențele APIA , ale căror culturi au fost calamitate în proporție de peste 30%. Înștiințarea se depune la unitatea administrativ-teritorială (primăria) pe raza căreia se află terenul, în format fizic sau prin mijloace electronice. Pentru culturile înființate în toamnă, termenul a fost 1 august. Pentru celelalte culturi agricole, termenul-limită este 15 octombrie 2026 (inclusiv) . Documentul trebuie să includă, între altele: date de identificare pentru fermier și exploatație; cultura afectată; blocul fizic; parcela agricolă sau tarlaua; suprafața declarată la APIA și suprafața calamitată; mențiunea dacă terenul este într-o zonă irigabilă. După primirea notificării, comitetul local pentru situații de urgență întocmește raportul operativ, iar informațiile intră în circuitul județean de evaluare. Regula operațională care poate bloca evaluarea: „martorul” de 5% Pentru situațiile în care cultura trebuie recoltată sau desființată înainte ca membrii comisiei să ajungă în teren, fermierul poate interveni, dar trebuie să păstreze o zonă martor de minimum 5% din suprafața blocului fizic și a parcelei/tarlalei afectate. Această zonă trebuie să rămână nerecoltată sau nereînsămânțată, pentru a putea fi verificată. Exemplele din material indică: la 100 ha afectate, martorul minim este 5 ha; la 40 ha afectate, martorul minim este 2 ha. Calendarul de constatare: proces-verbal până la 30 noiembrie După notificare, prefectul numește comisiile de constatare și evaluare (administrație locală, APIA și Direcția pentru Agricultură Județeană). Prezența în teren a comisiei și a fermierului (sau a reprezentantului) este obligatorie. Pentru culturile vizate de termenul din 15 octombrie, procesele-verbale trebuie întocmite până la 30 noiembrie 2026 , iar raportul județean de sinteză până la 15 decembrie 2026 . Procesul-verbal consemnează, între altele, suprafața calamitată, producția estimată pe suprafața afectată, producția medie de referință și procentul de diminuare a producției. De ce contează: actele sunt baza pentru eventuale măsuri de sprijin Regulamentul prevede că măsurile și acțiunile financiare pentru înlăturarea efectelor secetei pedologice au la bază procesele-verbale de constatare și evaluare. Cu alte cuvinte, miza notificării este intrarea pierderilor în evidența oficială, cu documente utilizabile ulterior în cadrul măsurilor de sprijin pentru suprafețele calamitate. În județul Arad, contextul este deja tensionat: publicația arată că 1.279 de fermieri au notificat 79.359 ha de culturi de toamnă afectate, în 44 dintre cele 76 de unități administrativ-teritoriale, cu grade de afectare între 30% și 70% . [...]
Trufele românești intră pe lanțuri de aprovizionare pentru restaurante cu stele Michelin, mizând pe prospețime și logistică rapidă, nu pe volume mari , potrivit Agronet . Modelul descris în cazul Luna’s Premium Truffles arată cum un produs extrem de perisabil poate câștiga acces la segmentul gastronomic de vârf prin selecție strictă, livrare în timp scurt și relații comerciale construite în ani. Afacerea, dezvoltată de Mihai Constantinescu din 2008, livrează în Europa, Statele Unite și Asia, iar în cazul restaurantelor cu stele Michelin trufele ajung, de regulă, indirect, prin clienții și distribuitorii companiei, conform relatării PozitiVești citate de publicație. România, exportator important, dar competiția se joacă pe calitate Contextul de piață indică faptul că trufa românească nu este o prezență marginală în comerțul internațional. Pentru 2024, datele comerciale agregate de Tridge plasează România pe locul al treilea între exportatorii mondiali de trufe proaspete, după Italia și Spania, cu aproximativ 203,5 tone și exporturi de circa 21,52 milioane de dolari (aprox. 99 milioane lei). Publicația notează că aceste cifre descriu comerțul României cu trufe, nu volumul companiei, însă conturează o piață în care avantajul pentru o afacere de nișă poate veni din segmentul care plătește pentru prospețime, constanță și selecție, nu din creșterea cantităților. Lanț scurt: „fereastra” de 24 de ore și selecția care taie din volum Luna’s Premium Truffles lucrează săptămânal cu aproximativ 20–30 de culegători constanți și are șase câini activi (plus doi retrași din activitate din cauza vârstei). Trufele ajung, de regulă, de două ori pe săptămână la companie, unde începe selecția între marfa destinată gastronomiei de nivel înalt și cea care merge către procesare. În anumite perioade, chiar mai mult de jumătate din trufele recoltate pot fi direcționate către procesatori din străinătate, potrivit lui Mihai Constantinescu. Pentru clienții care cumpără produsul proaspăt sunt alese exemplarele mature, cu aromă intensă și în stare bună — o abordare care limitează deliberat volumul vândut ca produs premium. Un element operațional central este logistica: compania lucrează cu un interval de aproximativ 24 de ore pentru a păstra cât mai bine aroma produsului, ceea ce transformă prospețimea într-un avantaj comercial, într-o categorie în care „timpul” și temperatura de păstrare pot decide dacă marfa rămâne premium sau își pierde valoarea. Recoltare controlată și investiții mici, dar decisive Calitatea începe din pădure: compania condiționează colaborarea cu culegătorii de recoltarea cu câini antrenați, pentru identificarea trufelor ajunse la maturitate. Sunt evitate greblele și sapele folosite pentru răscolirea solului, deoarece pot scoate trufe imature și pot afecta habitatul și rădăcinile arborilor — cu impact atât asupra resursei, cât și asupra calității. Pe partea de infrastructură, Luna’s Premium Truffles a beneficiat de o finanțare de 5.000 de euro (aprox. 25.000 lei) prin Conservation Carpathia , folosită pentru cumpărarea unei mașini profesionale de spălat trufe și a unui frigider dedicat păstrării produsului. Într-un lanț în care diferența poate fi dată de câteva ore și de temperatura de depozitare, astfel de investiții pot susține standardul cerut de clienții premium. Ce urmează: monetizarea „originii” prin turism de experiență Compania pregătește și o direcție de creștere fără majorarea cantității recoltate: turismul de experiență. Potrivit Agronet, Luna’s Premium Truffles este în discuții cu o agenție de turism și intenționează să testeze un proiect-pilot pentru grupuri interesate să participe la căutarea trufelor în pădure, cu componentă de degustare sau masă în care trufa este ingredient central. Publicația plasează această idee într-un context mai larg al gastronomiei locale: rețeaua Punctelor Gastronomice Locale a depășit 740 de unități în 39 de județe, ceea ce sugerează un teren mai favorabil pentru produse și experiențe care capitalizează originea și specificul local. [...]
Fereastra de lucru pentru câmp se îngustează în vest din cauza caniculei și a vântului , iar fermierii din Banat și Crișana au de câștigat dacă mută recoltarea, încărcarea și transportul cât mai devreme, potrivit buletinului meteo agricol publicat de Agronet pentru 16 august 2026, ora 05:00. În restul țării, condițiile sunt în general favorabile intrării în câmp până la prânz, pe fondul cerului senin și al precipitațiilor estimate la zero. La nivel național, buletinul indică vreme senină în toate regiunile analizate și precipitații estimate până la prânz de 0 mm, ceea ce susține operațiunile care depind de teren uscat și acces bun pe parcele. Limitarea vine din combinația de temperaturi ridicate și rafale de vânt, care pot reduce calitatea și siguranța lucrărilor „fine” (în special tratamentele fitosanitare), dar și din presiunea pe apă în sol, sugerată de evapotranspirația estimată la aproximativ 4,84–6,40 mm. Banat și Crișana: caniculă, rafale și tratamente cu fereastră scurtă În Banat, disconfortul termic este elementul limitativ al zilei, chiar dacă lipsa ploilor ajută logistica și accesul pe teren. În fereastra de lucru, temperatura este estimată la 18–32,5°C (minim la 07:00, maxim la 12:00), iar vântul la 11 km/h, cu rafale de până la 22 km/h. Regiunea este sub avertizare de nivel galben pentru caniculă și disconfort termic , iar recomandarea operațională este ca lucrările să fie concentrate dimineața, cu tratamente doar în intervale scurte. În Crișana, tabloul este similar, cu o dimineață uscată favorabilă recoltării și transportului, dar cu rafale mai puternice, de până la 26,5 km/h. Temperatura este estimată la 18,5–33°C (minim la 06:00, maxim la 12:00), iar avertizarea rămâne de nivel galben pentru caniculă și disconfort termic. Pentru aplicări fitosanitare, buletinul recomandă verificarea locală a vântului înainte de pornirea utilajelor. Restul țării: condiții bune până la prânz, cu accent pe monitorizarea apei din sol În Maramureș, dimineața pornește cu valori mai coborâte și vânt slab, ceea ce susține lucrările în câmp și transportul; există însă avertizare de caniculă, ceea ce impune adaptarea programului pe măsură ce se apropie prânzul. Transilvania apare ca una dintre cele mai stabile zone pentru lucrări matinale, cu vânt redus și șanse foarte mici de precipitații, în timp ce în Moldova buletinul indică „presiune de stres hidric”, pe fondul lipsei ploilor și al unei evapotranspirații care justifică verificarea umidității solului la culturile de vară. Dobrogea are, în datele regionale, cea mai moderată temperatură maximă dintre regiunile analizate (17–27°C în fereastra de lucru), fără ploi estimate, ceea ce menține o fereastră liniștită pentru recoltare și transport. În Muntenia, lipsa precipitațiilor și vântul moderat susțin accesul pe teren; tratamentele sunt favorabile dimineața, cu verificarea vântului. Ce lucrări merită prioritizate, conform buletinului Recomandările operaționale din buletin vizează comprimarea activităților în prima parte a zilei și reducerea expunerii la căldură și vânt: recoltarea, încărcarea și deplasările agricole dimineața, cât timp temperaturile sunt mai suportabile; tratamente doar în intervale cu vânt redus și după verificarea locală a uscării frunzei, mai ales în Banat și Crișana; verificarea apei disponibile în sol, în condițiile unei evapotranspirații estimate la 4,84–6,40 mm, cu atenție la porumb, floarea-soarelui, soia, legume, livezi și vie; organizarea muncii fizice, a apei și a zonelor de umbră pentru oameni și animale în zonele cu avertizare de caniculă. În lipsa precipitațiilor estimate până la prânz, diferența între o zi eficientă și una cu pierderi operaționale ține, în special în vest, de cât de repede sunt închise lucrările sensibile înainte ca vântul și canicula să reducă fereastra utilă. [...]
