Știri
Știri din categoria Agricultură
Guvernul pune pe masă un sprijin de până la 300 euro/ha pentru cartoful de consum, într-o schemă de „ajutor de minimis” cu buget total de 26,625 milioane de lei, menită să reducă presiunea costurilor și a importurilor asupra producătorilor, potrivit Mediafax.
Schema „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a producției de cartof de consum” a fost aprobată în ședința de Guvern de vineri, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Ajutorul se acordă „proporțional cu suprafața efectiv cultivată”.
Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a justificat plafonul sprijinului prin constrângerile bugetare și a indicat miza operațională: lansarea programului înainte de recoltare, cu înscriere și verificare rapide, pe fondul costurilor de producție în creștere și al „provocărilor generate de importuri”.
„Aceasta a fost suma maximă pentru care am putut obține aprobarea bugetului necesar, ca producătorii de cartofi să nu rămână fără sprijin şi în acest an.”
Programul se adresează, conform comunicatului Ministerului Agriculturii citat în articol, următoarelor categorii:
Pentru a beneficia de sprijin, solicitanții trebuie să îndeplinească simultan condițiile menționate în actul normativ:
Schema este încadrată la „ajutor de minimis” (sprijin de stat de valoare mică, plafonat pe beneficiar). Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi sau „întreprinderi unice” nu poate depăși echivalentul în lei a 50.000 euro (aprox. 250.000 lei) în ultimii trei ani, potrivit comunicatului citat.
Dacă solicitările depășesc bugetul alocat, cuantumul pe hectar va fi redus proporțional.
Recomandate
Ministerul Agriculturii pregătește mutarea de bani între subvențiile APIA , reducând bugetul destinat fermelor mici și majorând sumele pentru două intervenții de mediu, potrivit AgroInfo . Schimbarea apare într-un proiect de Ordin publicat pe site-ul ministerului, care reglementează acordarea plăților APIA în avans pentru acest an. Miza este una de impact economic direct: o parte din fondurile alocate intervenției pentru „gospodăriile tradiționale” (ferme mici) ar urma să fie realocate către scheme unde ministerul vizează suplimentarea cuantumului (valoarea plății). Ce subvenții pierd și ce subvenții câștigă Conform proiectului de Ordin, transferul de sume se face: din PD-05 „Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale)” către PD-04 „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil” și către PD-06 „Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști” Motivul indicat este „suplimentarea cuantumului” pentru PD-04 și PD-06. Ce urmează Documentul citat este un proiect de Ordin , deci forma finală și calendarul aplicării depind de adoptarea lui. În forma prezentată, direcția este însă explicită: mai puțini bani pentru PD-05 (ferme mici) și mai mulți bani pentru PD-04 și PD-06 , în contextul plăților APIA în avans din acest an. [...]
APIA va calcula în lei subvențiile stabilite în euro la un curs de 5,2788 lei/euro , ceea ce fixează valoarea efectivă a plăților pe cap de animal și pe hectar pentru acest an, potrivit AgroInfo . Subvențiile APIA cuvenite fermierilor și crescătorilor de animale sunt achitate în lei, deși cuantumurile unitare sunt stabilite în euro. Din acest motiv, cursul de schimb folosit la conversie are impact direct asupra sumelor care intră în conturi. Conform publicației, cursul utilizat de APIA este cel publicat înainte de 1 octombrie 2026, mai exact cel din 30 septembrie 2026, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, informație menționată ca fiind prevăzută într-un proiect de Ordin al Ministerului Agriculturii (MADR) aflat în dezbatere publică pe site-ul instituției. Cursul euro-leu indicat pentru plățile din acest an este de 5,2788 lei pentru un euro , publicat în Jurnalul UE din 30 septembrie 2026. [...]
România ar putea urca producția de porumb la circa 7,8 milioane de tone, în pofida scăderii suprafeței cultivate , pe fondul unui randament mediu estimat la 4,64 tone/hectar, potrivit unei analize publicate de Economica , care citează datele JRC (Serviciul Științific al Comisiei Europene) și informații ale Ministerului Agriculturii . JRC a revizuit în septembrie prognoza pentru porumb cu 4% în plus, după ce în august crescuse deja estimarea cu încă 3% față de iulie. La nivel de randament, estimarea de 4,64 tone/hectar ar însemna un plus de 18% față de anul trecut și cu 15% peste media ultimilor cinci ani, conform datelor Comisiei Europene. Porumb: randament „record din 2022 încoace”, dar pe mai puține hectare Publicația notează că este un record de randament din 2022 încoace, în condițiile în care în 2021 media a fost de 5,8 tone/hectar. În același timp, Institutul Național de Statistică indică pentru 2025 un randament mediu de 3,53 tone/hectar, ceea ce ar face ca diferența până la nivelul estimat de JRC să fie și mai mare (31,4%). Pe partea de suprafață, datele furnizate de Ministerul Agriculturii arată că fermierii au cultivat anul acesta peste 1,6 milioane de hectare cu porumb, față de 1,9 milioane de hectare cu un an în urmă, când producția a fost de 6,8 milioane de tone. În acest context, producția totală ar putea ajunge la aproximativ 7,8 milioane de tone, peste nivelurile din 2024 (5,9 milioane de tone) și 2025 (6,8 milioane de tone). Floarea-soarelui: revenire peste 2 milioane de tone, după doi ani de secetă Comisia Europeană a revizuit în sus și estimarea pentru floarea-soarelui, până la 2,2 tone/hectar, cu 9% peste estimarea din august. Randamentul ar fi cu 29% peste anul trecut și cu 20% peste media ultimilor cinci ani. În termeni de volum, România ar putea ajunge la aproximativ 2,7 milioane de tone, după doi ani sub pragul de 2 milioane de tone, pe fondul secetei. Suprafața cultivată ar fi fost cu 13,7% mai mare decât anul trecut, la 1,2 milioane de hectare. Soia: randament mai bun, dar producție frânată de reducerea suprafeței Pentru soia, prognoza JRC indică un randament de 2,34 tone/hectar, cu 8% peste estimarea din august, cu 16% peste producția din 2025 și cu 11% față de media ultimilor cinci ani. Totuși, producția totală ar urma să fie limitată de scăderea suprafeței cultivate cu peste 14%, de la 101.791 de hectare la 87.000 de hectare, ceea ce ar duce producția la aproximativ 203.600 de tone, cu peste 7% sub nivelul anului trecut. [...]
Transportul fără acte a cel puțin 6 porci devine infracțiune, cu risc de închisoare , după ce Parlamentul a votat pe 14 octombrie 2026 modificări la Legea nr. 122/2023 privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine africane, potrivit AgroInfo . Schimbarea ridică miza de conformare pentru fermieri și transportatori, prin trecerea de la amenzi la răspundere penală peste un anumit prag. Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în colaborare cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) , și a fost depus în Parlament cu sprijinul partidelor politice. În timpul dezbaterilor, specialiștii MADR au lucrat cu comisiile de specialitate pentru forma finală a textului, în contextul unei cereri de reexaminare menționate de publicație. Pragul care schimbă regimul sancțiunilor Modificările introduc o delimitare explicită între contravenție (abatere sancționată administrativ) și infracțiune (faptă penală), în funcție de numărul de animale transportate ilegal: de la 6 porci în sus : transportul ilegal constituie infracțiune și „se poate pedepsi cu închisoarea”; în plus, animalele și vehiculele folosite la comiterea faptei vor fi confiscate ; până la 5 porci inclusiv : sunt prevăzute sancțiuni contravenționale . Textul citat de AgroInfo nu detaliază durata pedepselor sau cuantumul amenzilor, ci doar schimbarea de regim și măsura confiscării. Alte schimbări cu impact operațional în ferme și în controlul PPA Actul normativ votat include și măsuri care vizează organizarea intervențiilor și a prevenției în contextul pestei porcine africane (PPA), între care: zonă de monitorizare sanitar-veterinară cu o rază de 10 km în jurul exploatațiilor comerciale autorizate sanitar-veterinar, instituită de direcțiile sanitar-veterinare județene și a municipiului București; reguli privind despăgubirile pentru porcinele ucise din dispoziția autorităților competente, cu plafoane diferențiate: în limita a 5 capete pentru exploatațiile noncomerciale; în limita a 50 capete pentru exploatațiile comerciale asociative și pentru exploatațiile comerciale înregistrate sanitar-veterinar (cu excepția celor definite la art. 3 alin. (1) lit. l), conform textului redat); integral pentru exploatațiile comerciale autorizate sanitar-veterinar; asigurarea plății serviciilor prestate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, implicați în gestionarea focarelor; măsuri privind gestionarea populației de mistreți , descentralizarea deciziilor la nivel local și finanțare pentru biosecuritate. Poziția MADR: sancțiuni mai dure și intervenții mai rapide Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna , a argumentat înăsprirea sancțiunilor prin nevoia de protecție a fermelor și de limitare a pierderilor generate de boală. „Cei care încalcă legea și pun în pericol un întreg sector economic, dar și siguranța alimentară, vor fi sancționați mai aspru.” În același mesaj, ministrul a menționat despăgubirea fermelor unde animalele trebuie sacrificate și plata serviciilor veterinare în focare, precum și dialogul cu Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România în pregătirea actului normativ. Ce urmează Potrivit AgroInfo, Ministerul Agriculturii își reafirmă intenția de a colabora cu ANSVSA, asociațiile profesionale și actorii din lanțul agroalimentar pentru implementarea noilor prevederi . Publicația nu oferă, în materialul citat, un calendar de intrare în vigoare sau norme de aplicare suplimentare. [...]
Grâul de panificație a urcat la 237 euro/tonă DAP Constanța, dar semnalul de preț rămâne amestecat între produse și piețe , iar o zi de revenire nu echivalează cu o tendință, arată datele sintetizate de Agronet . Pentru fermieri și traderi, miza imediată este că diferențele dintre condițiile comerciale (DAP, FOB, „la poarta fermei”, contracte futures) și dintre regiuni pot schimba concluzia despre „scumpire” sau „ieftinire”, chiar când titlurile indică o creștere în port. Constanța: grâul crește săptămânal, porumbul și oleaginoasele rămân sub nivelul anterior Setul de cotații DAP Constanța din 13 octombrie (publicat de Agrointeligența) comparat cu 6 octombrie arată o recuperare incompletă pentru mai multe produse. În intervalul 6–13 octombrie: grâu de panificație: 234 → 237 euro/tonă ( +1,28% ); grâu furajer: 220 → 220 euro/tonă (0%); porumb: 227 → 225 euro/tonă ( −0,88% ), deși în ziua de 13 octombrie a fost un plus de 3 euro/tonă; floarea-soarelui: 476 → 473 euro/tonă (−0,63%); rapiță: 517 → 512 euro/tonă ( −0,97% ), chiar dacă a avut o creștere zilnică de 7 euro/tonă. Interpretarea-cheie din analiză: o mișcare pozitivă într-o singură zi poate arăta o revenire, dar nu înseamnă automat că piața a recuperat pierderile din săptămâna anterioară. Piața internă: aceeași marfă, direcții diferite în funcție de regiune Datele raportate Comisiei Europene și publicate de AGRIMEDIA (pentru săptămâna 5–11 octombrie) indică diferențe regionale care fac riscantă o concluzie generală de tipul „porumbul s-a scumpit în România”. În seria citată: la porumb furajer, Muntenia crește (179,65 → 201,32 euro/tonă, +12,06%), în timp ce Banatul scade (204,40 → 189,72 euro/tonă, −7,18%), iar Constanța (în această serie, reper FOB) coboară (246,34 → 239,48 euro/tonă, −2,78%); la grâul de panificație, Banatul urcă, dar Constanța scade în media săptămânală din serie. Agronet insistă asupra unui punct tehnic cu impact direct în decizii: 222,83 euro/tonă FOB (medie săptămânală) și 237 euro/tonă DAP (observație zilnică) nu sunt comparabile direct , pentru că diferă perioada și condiția comercială. Bursele: porumbul european se desprinde de Chicago, dar transmiterea în România nu e automată Pe 14 octombrie, cotațiile intrazilnice publicate de AHDB arată o divergență puternică: porumbul pe Euronext (contract noiembrie) urcă la 302,50 euro/tonă , în timp ce porumbul american (Chicago, decembrie) scade ușor față de referința anterioară. În același „instantaneu”, grâul pe Euronext avansează moderat, iar rapița scade marginal. Concluzia operațională pentru piața locală, așa cum reiese din analiză: piețele internaționale nu transmit același semnal , iar ofertele interne nu urmează automat mișcarea de la Paris, inclusiv din cauza diferențelor de logistică și a condițiilor de livrare. De ce contează: costul transportului în Marea Neagră poate rupe legătura dintre bursă și prețul la fermă Agronet notează că transportul prin Marea Neagră rămâne o variabilă care complică relația dintre prețurile bursiere, prețul de export și suma oferită la fermă. În acest context, chiar și atunci când apar cotații mai mari în anumite puncte (port, FOB, futures), costurile și riscurile logistice pot absorbi o parte din avantaj , iar „prețul mai bun” nu se vede automat în oferta netă pentru producător. Pentru producătorii români, implicația practică este să trateze separat reperele de preț (fermă/port/bursă) și să compare oferte doar pe serii compatibile (aceeași perioadă, aceeași monedă, aceeași condiție comercială), altfel concluziile pot fi înșelătoare. [...]
Prețul porcilor pentru sacrificare a coborât din nou la 1,40 euro/kg , adâncind pierderile fermierilor, pe fondul unui exces de ofertă și al unei cereri slabe de carne, potrivit agrarheute . Pentru crescători, scăderea înseamnă o distanță și mai mare față de nivelul de preț necesar acoperirii costurilor. VEZG (asociația germană a grupurilor de producători pentru animale și carne) a redus pe 14 octombrie recomandarea de preț cu 5 cenți/kg greutate la sacrificare (SG), până la 1,40 euro/kg (aprox. 7 lei/kg). Nivelul revine astfel la minimul din acest an, iar înainte de 2026 un asemenea prag mai fusese atins ultima dată în februarie 2022. VEZG pune presiunea pe seama unei oferte „per ansamblu ample” și, pe alocuri, peste necesar. Pierderile se adâncesc: pragul de rentabilitate rămâne mult peste piață Impactul economic imediat este în marja fermelor. „Schweineradar”, un indicator al Landvolks Niedersachsen , arăta că în săptămâna calendaristică 41 ar fi fost necesar un preț de 1,63 euro/kg SG pentru ca îngrășătorii să își acopere costurile, iar într-un „sistem închis” (lanț integrat) pragul ar fi fost de 1,87 euro/kg SG. În acea calcule, pierderea era deja de 17,65 euro pe animal (aprox. 88 lei). Prin coborârea la 1,40 euro/kg SG, diferența față de nivelul considerat „cost-covering” (care acoperă costurile) se mărește, ceea ce împinge mai multe exploatații mai adânc în zona de pierdere, în condițiile în care costurile nu se ajustează la fel de rapid ca prețul de vânzare. De ce scade prețul: ofertă în creștere, cerere slabă și presiune din partea abatoarelor Pe piață, oferta de animale vii crește sezonier, în timp ce cererea de carne rămâne „reținută”, notează publicația. La presiunea de ofertă contribuie și creșterea greutăților la sacrificare, potrivit Camerei Agricole din Schleswig-Holstein: abatoarele lucrează la un grad ridicat de utilizare, dar tot nu reușesc să preia toate animalele oferite. În plus, vacanțele au frânat cererea, iar vremea mai rece și ploioasă a redus consumul, complicând vânzarea. Dr. Robert Elmerhaus, responsabil de achiziția de animale vii, citat din Tönnies Agrarblog, spune că lipsesc impulsurile necesare pentru a plasa pe piață volumele în creștere: „Pe partea de carne lipsesc în continuare impulsurile necesare pentru a valorifica pe piață, în mod adecvat, cantitățile în creștere la sacrificare.” Rămâne însă neclar dacă ieftinirea la poarta abatorului va stimula efectiv vânzările de carne; potrivit unor cunoscători ai pieței citați de agrarheute, acest lucru este „îndoielnic”. Context european: presiune suplimentară în UE Presiunea nu este doar locală. ISN (asociația crescătorilor de porci din Germania) estimează că oferta de porci gata de sacrificare crește sezonier și la nivel european, după încheierea perioadei de caniculă, când animalele cresc mai repede și ajung mai repede la greutatea de sacrificare. Cererea de carne nu ține pasul, iar piața europeană rămâne bine aprovizionată, cu presiune mai ales pe anumite piese (inclusiv cele cu os și sferturile din față). Pentru stabilizare, Camera Agricolă din Schleswig-Holstein indică drept condiție reducerea cantităților oferite — un semnal că, pe termen scurt, corecția ar putea veni mai degrabă din ajustarea ofertei decât dintr-o revenire rapidă a cererii. [...]
