Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii amenință cu un nou protest pe 15 septembrie, pe fondul întârzierii măsurilor de sprijin și al presiunii sanitar-veterinare, după ce Ionică Sterp a lansat un apel public pentru mobilizare în fața Guvernului, potrivit Agronet. Miza imediată este escaladarea tensiunilor din agricultură înaintea unei noi runde de negocieri cu Ministerul Agriculturii, în condițiile în care schemele anunțate de Executiv nu sunt încă operaționale.
Apelul, publicat pe Facebook, vizează o prezență „vizibilă”, cu animale și utilaje, iar Sterp susține că participanții ar urma să vină inclusiv cu oi, tractoare și baloți.
„Cu mic, cu mare, în 15 septembrie, dragii mei, ne vedem la București, unul cu oaie, unul cu tractor, unul cu un balot.”
De această dată, mesajul nu se adresează doar crescătorilor de ovine. Sterp îi cheamă la București și pe producători din zootehnie, cultura mare și legumicultură, invocând:
Totuși, apelul nu echivalează cu confirmarea participării organizațiilor reprezentative din sectoarele menționate. În materialele disponibile nu apar detalii despre program, traseu, număr de participanți sau documente de autorizare.
Noua mobilizare vine după protestul din 30 iulie, când crescătorii de ovine au ieșit în fața ANSVSA și în Piața Victoriei. Atunci, revendicările prezentate au inclus reluarea exporturilor de ovine, despăgubiri pentru exploatațiile afectate și măsuri pentru pierderi comerciale și costuri suplimentare, alături de schimbări în gestionarea crizei sanitar-veterinare și reguli aplicabile pentru identificarea și circulația animalelor.
În continuare, organizațiile din sector reclamă că animalele nevândute rămân mai mult timp în ferme, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare cu furajele, apa și întreținerea, în timp ce restricțiile comerciale reduc opțiunile de valorificare.
Între protestul din 30 iulie și apelul pentru 15 septembrie au avut loc discuții cu Ministerul Agriculturii. După întâlnirea de la Sibiu din 14 august, ministrul interimar Tánczos Barna a prezentat trei direcții de intervenție:
La 17 august, instrumentele erau încă în pregătire: nu fuseseră publicate cuantumuri, bugete, criterii de eligibilitate, documente necesare sau perioade de depunere, astfel că fermierii nu pot solicita încă ajutoarele.
Anunțul protestului este făcut înaintea unei noi etape de negocieri: pe 18 august, reprezentanții crescătorilor de ovine și caprine urmează să se întâlnească din nou cu Tánczos Barna pentru proiectul privind identificarea, trasabilitatea (urmărirea animalelor în lanțul de mișcare și comercializare) și circulația animalelor.
Ministerul Agriculturii vizează reguli mai stricte pentru deplasarea și identificarea efectivelor, inclusiv sancțiuni pentru încălcarea sistemului de trasabilitate. Rezultatul discuțiilor poate influența amploarea mobilizării din septembrie, însă, la acest moment, apelul pentru 15 septembrie rămâne în picioare.
Recomandate
Ministerul Agriculturii deschide, prin AFIR, linii de finanțare de 113 milioane de euro (aprox. 565 milioane lei) care pot accelera modernizarea fermelor mici și investițiile în floricultură , cu depunere de proiecte între 1 septembrie 2026 și 31 octombrie 2026, potrivit Economedia . Finanțările sunt disponibile prin două intervenții din Planul Strategic PAC 2023–2027 , iar dosarele se depun prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) : DR-14 – „Investiții în fermele de mici dimensiuni” DR-18 – „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice” Cum se împart banii și ce praguri de punctaj se aplică Bugetul total pentru cele două linii este de 113 milioane euro , din care 108 milioane euro sunt alocate fermelor de mici dimensiuni (DR-14), iar 5 milioane euro pentru floricultură și plante medicinale/aromatice (DR-18). Pentru DR-14, ministerul indică drept obiective modernizarea fermelor mici, creșterea performanței economice și orientarea către piață, inclusiv prin practici și tehnologii care susțin utilizarea eficientă a resurselor și tranziția către o agricultură durabilă. Alocările menționate în articol sunt: 30 milioane euro pentru sectorul zootehnic; 18 milioane euro pentru „achiziții simple”, indiferent de sector; 30 milioane euro pentru „alte sectoare”, destinate proiectelor care nu se încadrează în celelalte componente. Pentru aceste componente, pragul de calitate este: 80 de puncte în perioada 1–30 septembrie 2026 ; 40 de puncte în perioada 1–31 octombrie 2026 . Fondurile rămase într-o componentă vor fi redistribuite către componentele suprasolicitate, în ordinea: zootehnic, legumicultură, alte sectoare, achiziții simple . Floricultură și plante medicinale: buget separat și punctaj mai mic la start Pentru DR-18, bugetul cumulat este de 5 milioane euro , iar finanțarea vizează investiții corporale și necorporale necesare obținerii producției primare de flori, plante aromatice, medicinale și ornamentale. Ministerul indică drept scop creșterea nivelului de tehnologizare prin utilaje și echipamente și consolidarea ofertei interne. Pragul de calitate la DR-18 este: 70 de puncte în perioada 1–30 septembrie 2026 ; 40 de puncte în perioada 1–31 octombrie 2026 . Cât poate primi un beneficiar Valoarea maximă a finanțării este: 50.000 euro/proiect pentru micii fermieri; 100.000 euro/proiect pentru floricultori. Vicepremierul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a indicat că alocarea urmărește să ofere „resurse concrete pentru modernizare și dezvoltare”, cu accent pe competitivitate și conectarea la piață pentru fermele mici, respectiv pe investiții în tehnologie în sectoare cu potențial, precum floricultura și plantele medicinale și aromatice. Informațiile privind condițiile de participare, alocările și depunerea proiectelor urmează să fie publicate pe site-urile MADR și AFIR, conform articolului. [...]
Fermele intră pe 18 august cu risc de blocaj la acces în vest și cu stres termic în sud , potrivit Agronet : buletinul de la ora 21:00 indică un tablou neuniform, în care ploi locale și instabilitate pot întârzia lucrările în Crișana , Banat, Maramureș și la munte, în timp ce în București-Ilfov maxima prognozată ajunge la 36°C. Pentru ziua de lucru de luni, 18 august, semnalul principal este în Crișana, unde probabilitatea maximă de ploaie urcă la 79% (cantitate estimată 0,91 l/m²). Chiar dacă volumele regionale sunt mici, combinația de averse, vânt și instabilitate poate schimba rapid starea solului și accesul utilajelor, ceea ce obligă fermele să verifice local parcelele înainte de recoltare, transport sau intrarea la lucrări în câmp. Vest și nord: ploi locale și vânt, cu efect direct în organizarea lucrărilor În Banat, cantitatea estimată de precipitații rămâne redusă (0,45 l/m²), dar datele includ nivel galben pentru vânt puternic, averse torențiale și instabilitate. În aceste condiții, transportul poate continua doar după verificarea traseelor, iar tratamentele și lucrările sensibile la vânt sunt de amânat. Maramureșul are cea mai mare cantitate estimată din buletin, 3,82 l/m², cu cer înnorat, averse și vânt. Riscul operațional aici ține de menținerea umezelii pe vegetație și de dificultăți la uscarea furajelor, ceea ce impune controlul parcelei înainte de acces și transport. În Transilvania, ploaia estimată este de 1,01 l/m², cu probabilitate maximă de 32%, însă apar și semnale de vânt, instabilitate și disconfort termic. Recomandarea operațională rămâne verificarea solului și amânarea tratamentelor când vântul sau umezeala persistă. Sud și sud-est: ferestre mai uscate, dar cu temperaturi ridicate În București-Ilfov, nu sunt estimate ploi în fereastra de lucru, iar maxima prognozată este 36°C. Accentul cade pe limitarea expunerii în orele calde, asigurarea apei și umbrei (inclusiv pentru zootehnie) și verificarea solului înaintea deciziilor de irigare. Muntenia rămâne, în general, favorabilă accesului (0,86 l/m², probabilitate maximă 15%), dar cu temperaturi ridicate (maximă 32,9°C) și avertizări legate de vânt și disconfort termic, ceea ce împinge lucrările solicitante spre intervalele mai răcoroase. Oltenia nu are precipitații estimate (0 mm), însă vântul și instabilitatea rămân de urmărit, iar temperatura maximă indicată este 30,4°C, cu implicații directe în monitorizarea apei și a stresului hidric. Dobrogea apare ca „uscată” în estimări (0 mm), dar cu cele mai susținute rafale din datele regionale, până la 33 km/h, ceea ce reduce fereastra sigură pentru tratamente și impune prudență la lucrări și transport. Ce ajustări sunt cele mai probabile în ferme Pe baza buletinului, deciziile cu impact imediat țin mai ales de sincronizarea accesului și a tratamentelor: verificarea stării solului și a drumurilor înainte de intrarea utilajelor în vest, nord și zona montană, unde sunt estimate ploi locale și vânt; evitarea intrării pe sol umed după ploaie, chiar dacă estimarea regională indică volume mici; programarea tratamentelor doar în ferestre fără vânt, fără ploaie apropiată și fără frunză umedă; în zonele calde (în special București-Ilfov), organizarea lucrului înainte ca disconfortul termic să devină limitativ și controlul necesarului de apă/irigare după verificarea solului. Până la buletinul de dimineață, elementul de urmărit rămâne dacă ploile și vântul afectează efectiv accesul în Crișana, Banat, Maramureș și zona montană, în timp ce în sud și sud-est miza este gestionarea căldurii în intervalul de lucru. [...]
Producția de mere din UE este estimată să scadă cu 15,6% în 2026/2027, iar Spania ar fi singurul mare producător pe creștere , potrivit Revista Mercados . Proiecția indică o recoltă totală de 9,50 milioane de tone, a doua cea mai mică din ultimul deceniu, ceea ce poate tensiona oferta pe piața europeană în sezonul următor. Mărul: recul generalizat, cu excepția Spaniei Estimarea de 9,50 milioane de tone confirmă scăderi în principalele țări producătoare din Uniunea Europeană , cu Polonia – cel mai mare producător – înregistrând cea mai puternică reducere dintre „greii” pieței, de -29% față de campania anterioară. Alte evoluții menționate: Ungaria: -20% Franța: -24% Germania: -10% România: -2,7% Italia: -2% (aproape stabil) În acest tablou, Spania iese în evidență cu o creștere estimată de +7,5% față de 2025, în contrast cu tendința predominant negativă la nivel comunitar. Varietăți de măr: scăderi la sortimentele „de volum” Reducerea producției afectează și varietățile cu pondere mare în UE, ceea ce poate conta pentru disponibilitatea pe segmentele standard din comerț: Golden Delicious: -11% Gala: -8% Red Delicious: -5% Cripps Pink: -7% Fuji: +0,5% (aproape stabil) Para: producție în creștere, dar pe o suprafață mai mică În paralel, Prognosfruit 2026 estimează pentru pere o producție de 1,95 milioane de tone , în creștere cu +5,46% față de 2025 și cea mai mare din UE din 2022. Totuși, revenirea are loc pe fondul unei scăderi structurale a suprafețelor: din 2015, aria cultivată cu păr în UE s-a redus cu 18,9% , de la 116.320 la 94.320 hectare . Pe țări, dinamica este mixtă: Germania are cel mai mare avans procentual ( +51,6% , de la un nivel redus), urmată de Țările de Jos și Polonia (ambele +18,2% ) și Italia ( +17,4% ). Belgia, principalul producător ca volum, scade cu -7,2% , iar Cehia are cel mai mare declin ( -45% ). Spania este aproape stabilă ( +0,7% ). Riscul meteo: posibilă revizuire în jos a estimărilor Publicația notează că prognozele sunt condiționate de episoade meteo din campanie – îngheț și grindină în unele zone – dar și de temperaturi ridicate la nivel continental. Organizatorii avertizează că căldura ar putea reduce calibrarea (dimensiunea) fructelor și că, pe măsură ce sezonul avansează, estimările ar putea fi ajustate parțial în jos . [...]
Trufele românești intră pe lanțuri de aprovizionare pentru restaurante cu stele Michelin, mizând pe prospețime și logistică rapidă, nu pe volume mari , potrivit Agronet . Modelul descris în cazul Luna’s Premium Truffles arată cum un produs extrem de perisabil poate câștiga acces la segmentul gastronomic de vârf prin selecție strictă, livrare în timp scurt și relații comerciale construite în ani. Afacerea, dezvoltată de Mihai Constantinescu din 2008, livrează în Europa, Statele Unite și Asia, iar în cazul restaurantelor cu stele Michelin trufele ajung, de regulă, indirect, prin clienții și distribuitorii companiei, conform relatării PozitiVești citate de publicație. România, exportator important, dar competiția se joacă pe calitate Contextul de piață indică faptul că trufa românească nu este o prezență marginală în comerțul internațional. Pentru 2024, datele comerciale agregate de Tridge plasează România pe locul al treilea între exportatorii mondiali de trufe proaspete, după Italia și Spania, cu aproximativ 203,5 tone și exporturi de circa 21,52 milioane de dolari (aprox. 99 milioane lei). Publicația notează că aceste cifre descriu comerțul României cu trufe, nu volumul companiei, însă conturează o piață în care avantajul pentru o afacere de nișă poate veni din segmentul care plătește pentru prospețime, constanță și selecție, nu din creșterea cantităților. Lanț scurt: „fereastra” de 24 de ore și selecția care taie din volum Luna’s Premium Truffles lucrează săptămânal cu aproximativ 20–30 de culegători constanți și are șase câini activi (plus doi retrași din activitate din cauza vârstei). Trufele ajung, de regulă, de două ori pe săptămână la companie, unde începe selecția între marfa destinată gastronomiei de nivel înalt și cea care merge către procesare. În anumite perioade, chiar mai mult de jumătate din trufele recoltate pot fi direcționate către procesatori din străinătate, potrivit lui Mihai Constantinescu. Pentru clienții care cumpără produsul proaspăt sunt alese exemplarele mature, cu aromă intensă și în stare bună — o abordare care limitează deliberat volumul vândut ca produs premium. Un element operațional central este logistica: compania lucrează cu un interval de aproximativ 24 de ore pentru a păstra cât mai bine aroma produsului, ceea ce transformă prospețimea într-un avantaj comercial, într-o categorie în care „timpul” și temperatura de păstrare pot decide dacă marfa rămâne premium sau își pierde valoarea. Recoltare controlată și investiții mici, dar decisive Calitatea începe din pădure: compania condiționează colaborarea cu culegătorii de recoltarea cu câini antrenați, pentru identificarea trufelor ajunse la maturitate. Sunt evitate greblele și sapele folosite pentru răscolirea solului, deoarece pot scoate trufe imature și pot afecta habitatul și rădăcinile arborilor — cu impact atât asupra resursei, cât și asupra calității. Pe partea de infrastructură, Luna’s Premium Truffles a beneficiat de o finanțare de 5.000 de euro (aprox. 25.000 lei) prin Conservation Carpathia , folosită pentru cumpărarea unei mașini profesionale de spălat trufe și a unui frigider dedicat păstrării produsului. Într-un lanț în care diferența poate fi dată de câteva ore și de temperatura de depozitare, astfel de investiții pot susține standardul cerut de clienții premium. Ce urmează: monetizarea „originii” prin turism de experiență Compania pregătește și o direcție de creștere fără majorarea cantității recoltate: turismul de experiență. Potrivit Agronet, Luna’s Premium Truffles este în discuții cu o agenție de turism și intenționează să testeze un proiect-pilot pentru grupuri interesate să participe la căutarea trufelor în pădure, cu componentă de degustare sau masă în care trufa este ingredient central. Publicația plasează această idee într-un context mai larg al gastronomiei locale: rețeaua Punctelor Gastronomice Locale a depășit 740 de unități în 39 de județe, ceea ce sugerează un teren mai favorabil pentru produse și experiențe care capitalizează originea și specificul local. [...]
Rasele autohtone pot reduce pragul minim de eligibilitate la DR-14 și pot urca punctajul la selecție , ceea ce poate face diferența între un proiect depus în prima etapă (cu prag de calitate ridicat) și unul amânat, potrivit Agronet . În intervenția DR-14, sprijinul nerambursabil ajunge la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pe proiect, cu o intensitate de maximum 85% din cheltuielile eligibile. De ce contează rasele autohtone: prag mai mic și până la 20 de puncte În mod general, ghidul final DR-14 stabilește pentru fermele mici o dimensiune economică de 4.000–11.999 SO (producție standard). Pentru fermele zootehnice populate cu rase autohtone, intervalul poate începe de la 2.000 SO, până la 11.999 SO. Reducerea pragului la 2.000 SO se aplică însă doar dacă sunt îndeplinite condiții cumulative: componenta majoritară a producției standard trebuie să provină din animalele din rase autohtone, iar acestea trebuie să genereze cel puțin 2.000 SO. Dimensiunea economică se stabilește pe baza evidențelor APIA și, pentru animale, a înregistrărilor ANSVSA și ANZ. Pe partea de selecție, grila pentru componenta zootehnică acordă maximum 20 de puncte pentru creșterea animalelor din rase autohtone: 20 de puncte dacă solicitantul deține animale din rase autohtone, iar investițiile vizează exclusiv creșterea acestor rase; 10 puncte dacă solicitantul deține animale din rase autohtone, iar proiectul include și investiții pentru creșterea acestora. Sunt luate în calcul și investițiile în baza furajeră. Pentru dovedirea încadrării, AFIR cere la depunerea cererii de finanțare certificatul zootehnic sau de origine eliberat de organizația de ameliorare competentă, un document emis de Agenția Națională pentru Zootehnie sau de o entitate autorizată de ANZ. Lista raselor care intră în „rase autohtone” pentru DR-14 Condițiile apar în documentația oficială DR-14 , care include separat Anexa 14 – „Lista Rase Autohtone”, iar lista este prevăzută și în Legea nr. 190/2020 . Ovine (12 rase): Țurcană Țigaie Oaia Cap Negru de Teleorman Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon) Karakul de Botoșani Merinos de Suseni Merinos Transilvănean Merinos de Cluj Merinos de Palas Țigaie – varietatea ruginie rasa de lapte Palas rasa de carne Palas Caprine (2 rase): Carpatina Alba de Banat Calendarul sesiunii și efectul practic al punctajului AFIR deschide sesiunea DR-14 la 1 septembrie 2026, ora 09:00 , cu termen programat până la 31 octombrie 2026, ora 16:00 , dar sesiunea se poate închide mai devreme dacă se epuizează fondurile. Pentru prima etapă a sesiunii (septembrie 2026), pragul de calitate este de 80 de puncte , iar în octombrie scade la 40 de puncte — diferență la care punctajul pentru rase autohtone poate conta direct. Bugetul total al DR-14 este de 108 milioane de euro (aprox. 540 milioane lei), din care 30 de milioane de euro (aprox. 150 milioane lei) sunt alocate componentei zootehnice. Ce nu garantează lista de rase Deținerea animalelor din rasele enumerate nu înseamnă automat acordarea grantului maxim. Încadrarea la rase autohtone poate reduce pragul minim de eligibilitate și poate crește punctajul, însă finanțarea rămâne condiționată de respectarea tuturor cerințelor DR-14, de documentele justificative și de asigurarea contribuției proprii. Pentru detalii, documentația oficială este publicată de AFIR aici . [...]
Fereastra de lucru pentru câmp se îngustează în vest din cauza caniculei și a vântului , iar fermierii din Banat și Crișana au de câștigat dacă mută recoltarea, încărcarea și transportul cât mai devreme, potrivit buletinului meteo agricol publicat de Agronet pentru 16 august 2026, ora 05:00. În restul țării, condițiile sunt în general favorabile intrării în câmp până la prânz, pe fondul cerului senin și al precipitațiilor estimate la zero. La nivel național, buletinul indică vreme senină în toate regiunile analizate și precipitații estimate până la prânz de 0 mm, ceea ce susține operațiunile care depind de teren uscat și acces bun pe parcele. Limitarea vine din combinația de temperaturi ridicate și rafale de vânt, care pot reduce calitatea și siguranța lucrărilor „fine” (în special tratamentele fitosanitare), dar și din presiunea pe apă în sol, sugerată de evapotranspirația estimată la aproximativ 4,84–6,40 mm. Banat și Crișana: caniculă, rafale și tratamente cu fereastră scurtă În Banat, disconfortul termic este elementul limitativ al zilei, chiar dacă lipsa ploilor ajută logistica și accesul pe teren. În fereastra de lucru, temperatura este estimată la 18–32,5°C (minim la 07:00, maxim la 12:00), iar vântul la 11 km/h, cu rafale de până la 22 km/h. Regiunea este sub avertizare de nivel galben pentru caniculă și disconfort termic , iar recomandarea operațională este ca lucrările să fie concentrate dimineața, cu tratamente doar în intervale scurte. În Crișana, tabloul este similar, cu o dimineață uscată favorabilă recoltării și transportului, dar cu rafale mai puternice, de până la 26,5 km/h. Temperatura este estimată la 18,5–33°C (minim la 06:00, maxim la 12:00), iar avertizarea rămâne de nivel galben pentru caniculă și disconfort termic. Pentru aplicări fitosanitare, buletinul recomandă verificarea locală a vântului înainte de pornirea utilajelor. Restul țării: condiții bune până la prânz, cu accent pe monitorizarea apei din sol În Maramureș, dimineața pornește cu valori mai coborâte și vânt slab, ceea ce susține lucrările în câmp și transportul; există însă avertizare de caniculă, ceea ce impune adaptarea programului pe măsură ce se apropie prânzul. Transilvania apare ca una dintre cele mai stabile zone pentru lucrări matinale, cu vânt redus și șanse foarte mici de precipitații, în timp ce în Moldova buletinul indică „presiune de stres hidric”, pe fondul lipsei ploilor și al unei evapotranspirații care justifică verificarea umidității solului la culturile de vară. Dobrogea are, în datele regionale, cea mai moderată temperatură maximă dintre regiunile analizate (17–27°C în fereastra de lucru), fără ploi estimate, ceea ce menține o fereastră liniștită pentru recoltare și transport. În Muntenia, lipsa precipitațiilor și vântul moderat susțin accesul pe teren; tratamentele sunt favorabile dimineața, cu verificarea vântului. Ce lucrări merită prioritizate, conform buletinului Recomandările operaționale din buletin vizează comprimarea activităților în prima parte a zilei și reducerea expunerii la căldură și vânt: recoltarea, încărcarea și deplasările agricole dimineața, cât timp temperaturile sunt mai suportabile; tratamente doar în intervale cu vânt redus și după verificarea locală a uscării frunzei, mai ales în Banat și Crișana; verificarea apei disponibile în sol, în condițiile unei evapotranspirații estimate la 4,84–6,40 mm, cu atenție la porumb, floarea-soarelui, soia, legume, livezi și vie; organizarea muncii fizice, a apei și a zonelor de umbră pentru oameni și animale în zonele cu avertizare de caniculă. În lipsa precipitațiilor estimate până la prânz, diferența între o zi eficientă și una cu pierderi operaționale ține, în special în vest, de cât de repede sunt închise lucrările sensibile înainte ca vântul și canicula să reducă fereastra utilă. [...]
