Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministerul Agriculturii pregătește reevaluarea regulilor și a despăgubirilor pentru pesta porcină africană, după ce măsurile aplicate până acum „nu au produs efectele așteptate”, iar orice nouă decizie de reglementare ar urma să vină abia după această analiză, potrivit Agerpres.
Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a transmis că s-a întâlnit la Oradea cu marii producători de porc din vestul țării, în cadrul unui demers de consultare cu producători, procesatori și retaileri, pentru a identifica soluții la problemele sectorului suin. În mesajul publicat pe Facebook, el a indicat că obiectivul este eradicarea pestei porcine africane și susținerea consumului de carne proaspătă produsă în România.
Potrivit ministrului, direcțiile urmărite includ atât măsuri de sprijin economic, cât și cerințe operaționale pentru ferme:
Tanczos a mai arătat că creșterea porcilor în gospodării ține de „tradiția și identitatea rurală românească”, dar că acest model trebuie însoțit de educare și conștientizarea responsabilității fiecărui crescător.
Ministrul interimar a precizat că autoritățile analizează trei paliere: despăgubiri pentru fermieri, acorduri comerciale și noi măsuri de sprijin pentru sectorul suin, în limitele regulilor europene.
În privința despăgubirilor, el a afirmat că este verificată situația legislației și că ar urma să fie adoptate normele necesare pentru ca fermierii afectați de restricții să fie „despăgubiți corect”. Separat, este analizată posibilitatea unor acorduri comerciale cu Republica Moldova și Ucraina, care „ar putea fi o piață de desfacere” pentru producătorii români.
Deocamdată, în informațiile transmise nu sunt indicate termene, bugete sau forma concretă a viitoarelor reglementări, iar ministrul vorbește despre măsuri imediate care pot fi luate și în condițiile unui guvern interimar, plus o analiză pentru noi instrumente de sprijin.
Recomandate
Reluarea exporturilor de ovine și caprine depinde de aplicarea rapidă a unui pachet sanitar-veterinar , după discuții la Bruxelles între autorități și reprezentanți români, potrivit AgroInfo . Miza este una economică pentru crescători, care reclamă presiuni de lichiditate și cer despăgubiri „fără întârziere” cât timp exporturile rămân blocate. Europarlamentarul Daniel Buda afirmă că a avut marți o întâlnire cu Alexandru Bociu, președintele ANSVSA , pentru a discuta „pașii concreți” necesari reluării exporturilor de ovine și caprine din România. În același context, el susține că atât ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, cât și șeful ANSVSA au purtat deja discuții pe această temă la Bruxelles. „Soluții există. Ceea ce contează acum este implementarea lor cu maximă seriozitate în teren.” Ce măsuri sunt puse pe masă pentru deblocarea exporturilor În zilele următoare ar urma să aibă loc discuții tehnice cu experți și reprezentanți ai asociațiilor de fermieri. Lista de măsuri menționată include: monitorizarea atentă și permanentă a stării de sănătate a animalelor; respectarea strictă a măsurilor sanitar-veterinare; asigurarea trasabilității transporturilor de animale (urmărirea originii și a traseului); circulația controlată a animalelor, sub supravegherea medicilor veterinari; anunțarea imediată a medicului veterinar la orice suspiciune de boală; consolidarea sistemului de supraveghere și raportare a focarelor. Potrivit aceleiași surse, aceste măsuri ar permite „regionalizarea focarelor” (limitarea și gestionarea pe zone a problemelor sanitare), cu obiectivul reluării exporturilor „într-un termen cât mai scurt”. Presiunea financiară: despăgubiri cerute „fără întârziere” În paralel cu partea tehnică, Daniel Buda cere ca fermierii afectați să fie despăgubiți rapid, invocând obligații curente precum rate bancare, taxe școlare, salarii și cheltuieli de zi cu zi, care nu pot fi amânate pe durata unei crize sanitare. Articolul nu precizează un calendar oficial pentru reluarea exporturilor și nici nivelul despăgubirilor, ci doar faptul că urmează discuții tehnice și că deblocarea este condiționată de implementarea măsurilor în teren. [...]
România cere la Bruxelles reguli mai flexibile pentru gestionarea urșilor , pe fondul creșterii incidentelor în comunitățile rurale și al presiunii asupra fermierilor, potrivit Agrointel . Vicepremierul Tánczos Barna , ministru interimar al agriculturii, a ridicat subiectul la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish) din 22 iunie, la Luxemburg. În intervenția sa, Tánczos Barna a invocat atacuri ale urșilor soldate cu uciderea animalelor, răniri și pierderi de vieți omenești, argumentând că situația a devenit „tot mai dificil de gestionat” din cauza creșterii populației de urs brun și a impactului direct asupra oamenilor, comunităților rurale și fermierilor. „Nu doresc să șochez, dar este tragic și morbid ca în secolul 21, în Uniunea Europeană, concetățenii mei să fie la propriu mâncați de animale sălbatice.” Miza: schimbarea cadrului de management, nu doar intervenții punctuale Demersul României este făcut împreună cu Slovacia și pleacă de la ideea că cele două state membre dețin, cumulat, peste jumătate din populația de urs brun din Uniunea Europeană și suportă „în mod disproporționat” costurile și riscurile asociate conservării speciei. În acest context, România cere adaptarea instrumentelor de management „la realitățile din teren”, pe fondul creșterii frecvenței incidentelor din zonele rurale. Ministrul a arătat că România aplică deja măsuri precum intervenția în cazuri de urgență, sprijin pentru garduri electrice și monitorizare științifică, dar susține că acestea nu sunt suficiente fără „un management activ al densității populației”, măsură contestată frecvent de organizații civice din cauza statutului de specie strict protejată. Solicitările către Comisia Europeană vizează, potrivit sursei: o abordare mai flexibilă în regimul de protecție pentru populațiile care au atins și mențin o stare favorabilă de conservare; clarificarea aplicării articolului 16 din Directiva Habitate (derogări); recunoașterea controlului densității populației, fundamentat științific, ca instrument legitim de management; trecerea de la derogări individuale la un cadru permanent de management, similar celui pentru speciile din Anexa V. Sprijin în Consiliu și semnale de la Comisie În Consiliu, mai multe state au susținut ideea unei flexibilități mai mari. Cehia și Ungaria au pledat pentru gestionare bazată pe date științifice, nu doar intervenții individuale, iar Finlanda a sugerat modificarea anexelor directivei pentru populațiile aflate de mult timp într-o stare favorabilă de conservare. Slovenia, Austria și Letonia au semnalat intensificarea conflictelor și a pagubelor, susținând combinații de măsuri letale și non-letale. Germania a cerut claritate juridică și a indicat că „siguranța publică” ar putea fi baza legală pentru eliminarea exemplarelor periculoase, propunând și elaborarea unui ghid al Comisiei. Comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a recunoscut gravitatea situației și disponibilitatea Comisiei de a sprijini statele afectate. Concluzia discuțiilor, conform Agrointel, este că există sprijin semnificativ pentru clarificarea și extinderea posibilităților de utilizare a derogărilor din articolul 16 și pentru deschiderea unei discuții europene, în linie cu dezbaterea recentă privind lupul. Context: alte dosare agricole pe agenda AgriFish Pe lângă subiectul urșilor, miniștrii au discutat situația pieței agricole, evaluarea politicii comune în pescuit și viitoarea Politică Agricolă Comună post-2027. România a susținut o PAC „puternică, echilibrată și bine finanțată”, dar cu mai multă flexibilitate pentru statele membre și instrumente mai simple pentru fermieri. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ar urma să continue demersurile la nivel european pentru soluții care să împace obiectivele de conservare a biodiversității cu protejarea comunităților rurale și a activităților agricole. [...]
România cere la Bruxelles reguli mai flexibile pentru gestionarea urșilor , într-un demers care poate schimba cadrul de reglementare cu impact direct asupra comunităților rurale și fermierilor, potrivit AgroInfo . Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , spune că a ridicat subiectul în discuția cu comisarul european pentru mediu, Jessika Roswall , solicitând Comisiei Europene „scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate” și introducerea unor reguli de gestionare mai flexibile în statele membre unde specia se află într-o „stare de conservare favorabilă”. „Am adus astăzi în atenția comisarului european pentru mediu, Jessika Roswall, problema urșilor, solicitând Comisiei Europene scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate și introducerea unor reguli de gestionare mai flexibile pentru statele membre în care specia se află într-o stare de conservare favorabilă.” Ce urmează în discuția cu Comisia Europeană Conform aceleiași surse, părțile au convenit ca o echipă de experți din România să prezinte la Bruxelles rezultatele unui studiu științific privind populația de urși, bazat pe probe genetice. Tanczos Barna a cerut ca aceste date să fie luate în calcul în procesul de adaptare a normelor europene, astfel încât să existe „abordări diferențiate” între statele membre, în funcție de situația fiecăruia. În paralel, Comisia Europeană evaluează deja dacă Directivele privind Păsările și Habitatele mai sunt adaptate „realităților actuale”, într-un demers denumit „test de stres”, care include și o consultare publică. În acest cadru, România ar avea ocazia să își susțină poziția privind modificarea statutului de specie strict protejată al ursului brun. Context: invitație pentru comisara europeană Ministrul interimar afirmă că a invitat-o pe comisara europeană pentru mediu să viziteze traseul Via Transilvanica, pentru a vedea „cum conviețuiesc comunitățile noastre rurale cu natura”, într-o postare publicată marți pe Facebook. [...]
O soluție cu senzori care pornește aspersoare automat poate reduce pierderile de producție din fermele de vaci pe timp de caniculă , iar investiția ar putea fi amortizată în mai puțin de un an, potrivit unui reportaj Euronews dintr-o fermă din Gârbova de Sus (județul Alba). Miza economică este directă: stresul termic scade cantitatea de lapte și afectează starea animalelor, iar tehnologia încearcă să stabilizeze productivitatea în perioadele cu temperaturi ridicate. Cum se vede canicula în producție În fermă, disconfortul termic se traduce prin scăderea producției și a apetitului, spune Gheorghe Marian, fermier: „Prin scăderea cantității de lapte. Ele nu sunt într-o stare foarte bună, nu mai mănâncă atât de bine, nu mai au poftă de mâncare și nu se simt în largul lor.” În contextul în care temperaturile pot depăși pe alocuri 40°C, soluțiile de răcire devin o măsură operațională cu impact în venituri, nu doar o îmbunătățire de confort. Ce presupune investiția și cum funcționează sistemul Soluția prezentată folosește senzori care măsoară temperatura resimțită de vaci și, când aceasta trece de un prag, activează un sistem de aspersoare care pulverizează apă. Conform materialului, temperatura resimțită de animale poate scădea chiar și cu 5°C. Controlul se face de pe telefonul mobil. Costurile indicate în reportaj sunt împărțite între echipamente și utilizarea software-ului: investiție inițială în hardware: 1.000–1.200 euro (aprox. 5.000–6.000 lei) , incluzând o unitate centrală („cutia” care controlează sistemul) și aproximativ cinci senzori; cost anual software (activ doar în sezonul cald): circa 500 euro/an (aprox. 2.500 lei/an) . Directorul tehnic Radu Marin spune că soluția este gândită să folosească infrastructura deja existentă în fermă, pentru a reduce costul total. De ce contează: amortizare și presiune pe termen lung Din perspectiva fermierilor, beneficiul urmărit este creșterea productivității. Viorel Marin, reprezentant al unei asociații de fermieri, afirmă că un fermier și-ar fi amortizat investiția în mai puțin de un an, pe fondul unor creșteri de producție estimate astfel: „Fermierul a văzut că și-a amortizat practic toată investiția în mai puțin de un an și că un spor de 10% la carne și de 5% la lapte i-au adus suficiente venituri și ca să-i rămână și mai mulți bani în buzunar.” Pe termen mai lung, presiunea climatică ar putea accentua problema: un raport al cercetătorilor de la Universitatea din Ierusalim , citat în material, arată că, folosind proiecțiile de temperatură pentru 2050, producția medie zilnică de lapte ar putea scădea cu 4% la nivel mondial din cauza agravării stresului termic. În acest context, investițiile în sisteme de răcire și monitorizare pot deveni o componentă tot mai importantă a costurilor și a competitivității în zootehnie. [...]
APIA și ANZ își aliniază controalele în zootehnie pentru a reduce riscul de corecții financiare și pentru a face verificările mai coerente pentru fermieri, potrivit AGRO TV . Întâlnirea de lucru a avut loc luni, 29 iunie, între directorul general al APIA, Adrian Pintea, și o delegație a Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ), condusă de directorul general dr. ing. Iacob Lelior. Discuțiile au vizat aplicarea acordului de delegare prin care APIA a transferat către ANZ anumite activități de verificare din sectorul zootehnic. Ce se schimbă în practică pentru verificări Cele două instituții au evaluat stadiul activităților delegate și au discutat măsuri pentru îmbunătățirea fluxurilor de lucru și a schimbului de informații. Ținta declarată este o aplicare unitară a regulilor, astfel încât procesul de verificare să fie „mai coerent și mai eficient” pentru crescătorii de animale. Schemele de sprijin vizate Pe agenda discuțiilor au fost: verificările aferente Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) pentru ovine și caprine; intervențiile de sprijin cuplat pentru venit prevăzute în Planul Strategic PAC 2023–2027 (sprijin legat de producție, acordat în anumite condiții). Miza: audit și protejarea fondurilor Un punct distinct a fost legat de misiunile de audit. APIA și ANZ au indicat necesitatea consolidării mecanismelor de control pentru a preveni eventuale corecții financiare și pentru a proteja fondurile europene și naționale alocate agriculturii. Potrivit APIA, colaborarea cu ANZ este considerată esențială pentru gestionarea corectă și transparentă a sprijinului acordat crescătorilor de animale și pentru implementarea eficientă a Politicii Agricole Comune în România. [...]
O fermă din Vaslui își crește marja prin investiții și depozitare, după o recoltă de grâu de 9,4 tone/ha , într-un județ asociat frecvent cu seceta, potrivit Agrointel . Agriprod Ursu SRL (Fălciu) raportează producții de 9–10 tone/ha, cu vârfuri peste 10 tone/ha pe unele sole, iar umiditatea la recoltare este de 12%, nivel considerat favorabil pentru depozitare. Ce contează economic: „nu vindem din tarla”, ci când prețul e mai bun Strategia fermei este să stocheze grâul și să îl vândă în luna martie, când, spune administratorul Titinel Ursu , prețurile sunt mai avantajoase. În acest model, recoltarea la o umiditate mai mică decât standardul reduce costurile ulterioare (de exemplu, uscarea), iar diferența de preț obținută devine o sursă directă de finanțare pentru investiții și plăți către proprietarii de teren. „Noi vindem toată producția în luna martie, atunci când prețurile sunt bune. Depozităm totul (…) și astfel obținem 30 de bani la grâu în plus și 40,50 de bani la rapiță.” Ferma spune că oferă arende de 1.200 kg de grâu/ha și că, în momentul recoltării, nu are datorii și nu este nevoită să vândă direct din câmp. Investițiile care susțin ritmul de recoltare și pierderile reduse Titinel Ursu afirmă că, doar în acest an, ferma a făcut investiții de 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei) în utilaje, inclusiv: o combină New Holland CR 9.90 cu sistem IntelliSens, în valoare de 800.000 de euro (aprox. 4 milioane lei), despre care spune că ajută la recoltare „fără pierderi” și la menținerea umidității la 12%; o mașină autopropulsată de 720.000 euro (aprox. 3,6 milioane lei), cu lățime de lucru de 30 de metri, pentru operațiuni precum fertilizarea sau erbicidarea. Tehnologia din câmp: densitate mare la semănat și „rețetă” de fertilizare Pentru producțiile raportate, fermierul indică o tehnologie de cultură cu semănat la final de septembrie și utilizarea unei semănători care permite controlul densității și al poziționării îngrășământului. El menționează o densitate de 1.000–1.100 de plante/mp și o schemă de fertilizare care include DAP 18-46-0 (fosfat diamoniu), 180 kg de îngrășământ complex NPK și 160 kg/ha de uree, iar ca sămânță soiul de grâu Aveneu. Depozitarea, infrastructura și umiditatea la recoltare Ferma a investit și în capacități de depozitare: un depozit pregătit după achiziția unei ferme (Valea lui Marco), cu investiții de 2,5 milioane lei și o capacitate de 7.000 de tone de cereale. În paralel, urmărește recoltarea la umidități sub standard pentru a limita lucrările ulterioare: 12% la grâu (față de 14% standard) și 9% la rapiță (față de 11% standard), folosind utilaje care indică „în timp real” umiditatea boabelor. În contextul unei campanii în care, potrivit materialului, precipitațiile au fost „satisfăcătoare”, iar canicula ajută la un seceriș eficient, cazul Agriprod Ursu SRL arată cum combinația dintre productivitate, investiții și capacitate de stocare poate muta câștigul dinspre „vânzarea la recoltare” spre o valorificare mai bună, atunci când piața oferă prețuri mai ridicate. [...]
