Știri
Știri din categoria Agricultură
Guvernul a aprobat continuarea subvenției la motorina folosită în agricultură, potrivit AgroInfo. Decizia a fost luată în ședința din 19 martie 2026, printr-o hotărâre de completare a HG nr. 1174/2014, iar Ministerul Agriculturii a anunțat că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) poate demara plățile.
Actul normativ asigură continuitatea schemei de ajutor de stat care reduce costul motorinei utilizate în agricultură, prin rambursarea unei părți din acciză. Măsura vizează susținerea lucrărilor mecanizate din sectoarele vegetal, zootehnic și de îmbunătățiri funciare, cu actualizarea nivelului subvenției la legislația fiscală în vigoare.
Pentru plățile aferente perioadei iulie 2025 – decembrie 2025, Guvernul a alocat 620.000.000 lei din bugetul Ministerului Agriculturii pentru anul 2026. În 2026, diferența de acciză care se returnează fermierilor sub formă de rambursare este de 2,697 lei/litru, mai arată sursa citată.
Rata accizei reduse a fost stabilită la 106,72 lei/1.000 litri, reprezentând conversia în lei a ratei minime de impozitare de 21 euro/1.000 litri, la cursul de 5,0821 lei pentru 1 euro (stabilit la 1 octombrie 2025). Subvenția se acordă ca diferență între acciza standard din Codul Fiscal (2.804,29 lei/1.000 litri) și rata accizei reduse pentru sectorul agricol, iar plățile vor fi procesate de APIA în limita bugetului aprobat.
Recomandate
Florin Barbu condiționează intrarea produselor din Mercosur de testare în laboratoare din România , o poziție care, dacă ar deveni politică publică, ar adăuga un filtru național peste fluxurile de import din UE și ar putea schimba costurile și timpii de aprovizionare pentru comercianți și procesatori, potrivit Profit . Fostul ministru al Agriculturii a spus că, dacă va reveni la conducerea ministerului, „niciun produs din zona Mercosur nu va mai intra” în România „până când nu va fi verificat în laboratoarele din țara noastră”, chiar și în situația în care achiziția ar fi făcută intracomunitar (adică printr-un alt stat membru UE). Context: acordul UE–Mercosur a intrat în aplicare provizorie de la 1 mai Acordul comercial provizoriu dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) se aplică provizoriu de la 1 mai, urmând să intre pe deplin în vigoare după ce Parlamentul European își va da avizul. Legislativul european așteaptă, conform informațiilor din articol, un aviz de la Curtea Europeană de Justiție. Ce schimbare de reglementare cere România, în viziunea lui Barbu Barbu a indicat că România a solicitat posibilitatea ca fiecare stat membru să poată „licenția” societățile care importă din zona Mercosur. Argumentul său este legat de riscul ca anumite companii să fie agreate la nivelul Comisiei Europene pentru a aduce produse, iar apoi, odată intrate pe teritoriul unui stat UE, „acel produs devine european” și poate circula liber pe piața unică. Declarațiile au fost făcute la conferința „Diplomație în agribusiness. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AgroTV, în parteneriat cu Profit.ro. [...]
Ministerul Agriculturii promite un mecanism de răspuns „fundamentat științific” pentru problemele din ferme , prin implementarea Strategiei AKIS 2023–2027 , care urmărește să lege mai strâns cercetarea, consultanța și fermierii, potrivit AgroInfo . Miza este una operațională: ministerul spune că vrea un „flux constant de informații” între cercetători, consultanți și fermieri, astfel încât soluțiile și tehnologiile să ajungă mai repede în practică, iar deciziile din fermă să se bazeze pe cunoaștere și inovație. Ce este AKIS și cine intră în sistem AKIS (un sistem de cunoaștere și inovare în agricultură) este prezentat de MADR ca o platformă de colaborare între principalii actori ai sectorului agricol: fermieri, care au nevoie de soluții aplicabile; cercetători, care dezvoltă tehnologii noi; consultanți, care oferă sprijin tehnic și acces la finanțare; antreprenori și societatea civilă. Ce urmărește strategia în 2023–2027 În material sunt enumerate câteva direcții de acțiune pe care MADR le consideră prioritare: consolidarea legăturii dintre cercetare și practică; digitalizarea agriculturii și acces mai facil la date; formare profesională continuă pentru tinerii fermieri; susținerea grupurilor operaționale EIP-AGRI pentru proiecte inovatoare. Ministerul leagă implementarea de Planul Strategic PAC 2023–2027 și afirmă că obiectivul este ca „nicio problemă din fermă” să nu rămână fără un răspuns „fundamentat științific”. Ce urmează și ce rămâne neclar MADR indică faptul că detaliile despre Strategia AKIS și modul de accesare sunt disponibile pe site-ul instituției (linkul este menționat în material, dar apare trunchiat în forma publicată de sursă). În articol nu sunt precizate termene de implementare pe etape, bugete sau instrumente concrete prin care fermierii vor primi efectiv sprijinul, astfel că impactul practic depinde de modul în care strategia va fi pusă în aplicare. [...]
Guvernul a fixat pentru 2026 un plafon de până la 137,2 milioane lei pentru schema de ajutor de stat din zootehnie , bani care merg în principal către servicii subvenționate pentru programe de ameliorare (îmbunătățire genetică) și menținerea activității în ferme, potrivit AgroInfo . Hotărârea a fost adoptată în ședința din 4 mai 2026 și stabilește atât creditele de angajament (plafonul maxim ce poate fi contractat), cât și creditele bugetare (sumele efectiv prevăzute la plată) pentru schema de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor. Cum se împart banii și ce înseamnă pentru sector Actul normativ fixează valoarea totală a schemei pentru 2026 la maximum 137.201.100 lei credite de angajament, împărțite astfel: 39.044.600 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine și ecvine ; 98.156.500 lei pentru speciile ovine și caprine . În paralel, sunt prevăzute credite bugetare totale de 142.319.600 lei , din care: 39.044.600 lei pentru taurine, bubaline, porcine și ecvine ; 103.275.000 lei pentru ovine și caprine . Sumele sunt asigurate de la bugetul de stat, în limita bugetului aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru 2026. Beneficiari și forma sprijinului Ajutoarele se acordă sub formă de servicii subvenționate și se adresează, conform sursei, următoarelor categorii: microîntreprinderi; întreprinderi mici și mijlocii; întreprinderi individuale și familiale; persoane fizice autorizate; persoane fizice cu atestat de producător (după caz); persoane juridice active în producția de produse agricole. În declarația citată de AgroInfo, viceprim-ministrul și ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna , a legat sprijinul de rolul programelor de ameliorare în eficiența și profitabilitatea fermelor: „Susținerea asociațiilor responsabile pentru ameliorare este vitală pentru sectorul zootehnic. Îmbunătățirea performanțelor genetice este unul dintre cei mai importanți factori în creșterea eficienței și a profitabilității la nivelul fermei. Asigurăm și în acest an sprijin pentru sectorul zootehnic, subliniind în același timp importanța alocării judicioase a fondurilor publice, precum și atingerea obiectivelor de bază: ameliorarea și creșterea performanței cuantificabile și verificabile.” Context: plafonul 2023–2027 Pentru perioada 2023–2027, schema se încadrează într-un plafon total maxim de 561.571.180 lei , menționează sursa. În logica hotărârii, măsurile urmăresc menținerea activității în fermele cu potențial ridicat de producție și creșterea performanțelor raselor, cu efecte așteptate asupra veniturilor crescătorilor și asupra materiei prime pentru industria alimentară și siguranța alimentară. Sursa nu detaliază calendarul de implementare sau nivelul subvenției pe beneficiar. [...]
Licitațiile și „cadourile de prestigiu” împing cireșele de lux la prețuri-record , până la 300 de euro (aprox. 1.500 lei) pentru o singură bucată, într-o piață în care raritatea, selecția strictă și marketingul de început de sezon pot transforma un fruct perisabil într-un produs premium, potrivit Libertatea . În Japonia, cele mai scumpe cireșe „vândute vreodată” au fost tranzacționate la o licitație din 5 ianuarie, în Piața Angro Centrală din Tendo, notează publicația, citând Japan Today. Un lot de cireșe Sato Nishiki, într-o cutie de lux de 500 de grame, s-a vândut cu 1,8 milioane de yeni, adică aproximativ 9.800–9.900 euro (aprox. 49.000–49.500 lei). Cumpărătorul a fost un distribuitor local, iar prețul rezultat a fost de circa 175–180 euro (aprox. 875–900 lei) pe cireașă. „ Juno Heart ”, standardul global al cireșelor de lux Dincolo de recordurile de licitație, cireșele „Juno Heart” (numite și „Inimă de aur”) sunt prezentate drept unele dintre cele mai scumpe disponibile și în magazine de lux la nivel mondial. Au formă de inimă și aproximativ trei centimetri lățime, iar Kyoko News este citată pentru ideea că sunt cumpărate frecvent ca dar pentru a impresiona. Un reper de preț menționat: o cutie cu 15 cireșe „Juno Heart” s-a vândut la licitația din Piața Hachinohe cu peste 3.500–3.550 euro (aprox. 17.500–17.750 lei), ceea ce înseamnă aproximativ 260–265 euro (aprox. 1.300–1.325 lei) bucata. De ce ajung la astfel de prețuri Explicația ține de combinația dintre costuri operaționale ridicate și rolul cultural al cadourilor în Japonia. Fermierii polenizează manual fiecare floare, folosind pensule mici din puf de pasăre, pentru a obține fructe „perfecte”. În plus, cireșele sunt verificate cu rigla și cu aparate pentru măsurarea zahărului; dacă nu ating standardele de mărime și dulceață, nu primesc eticheta de lux. Libertatea mai arată că unele magazine cumpără cutii la prețuri record și pentru vizibilitate, ca să apară în știri și să atragă clienți, ceea ce transformă licitațiile într-un instrument de promovare cu efect economic direct. Context: prețuri ridicate și în România, la început de sezon În piețele din România, cireșele au ajuns la început de sezon la 80–100 lei/kg, în funcție de oraș și proveniență, iar la Sibiu au fost menționate cireșe din Spania la 180 lei/kg. În Galați, exemplul dat este de 150 lei/kg la început de sezon. Comercianții citați în material spun că cererea s-a mutat spre cantități mici și că prețurile ar putea scădea odată cu apariția producției locale în volume mai mari. [...]
Industria alimentară și agricultura cer reducerea taxării muncii, pe fondul costurilor cu salariile – președintele Federației Romalimenta, Aurel Popescu , spune că nivelul actual al taxelor pe salarii apasă suplimentar companiile din sector și limitează capacitatea acestora de a plăti mai bine, potrivit Profit . Declarațiile au fost făcute la conferința „Diplomație în agribusiness. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AgroTV, în parteneriat cu Profit.ro. Popescu a susținut că, în agricultură și în industria alimentară, „salarizarea este proastă”, iar taxarea ridicată a muncii în România face dificilă păstrarea angajaților. Ce s-a schimbat pentru companii: dispariția facilităților fiscale Președintele Romalimenta a indicat drept exemplu eliminarea facilităților privind impozitul pe venit pentru agricultori și procesatori. În lipsa acestui avantaj, companiile ar fi ajuns să suporte ele costul suplimentar pentru a nu pierde personalul. „Am avut acel avantaj cu impozitele pe venit pentru agricultori și pentru procesatori, care s-au tăiat și atunci noi am fost nevoiți să plătim noi pentru ei impozitele, că altfel ne plecau salariații.” În logica prezentată de reprezentantul industriei, această ajustare a crescut costurile cu forța de muncă într-un sector care, oricum, are dificultăți în a atrage oameni fără salarii mai competitive. Miza: taxarea muncii și presiunea pe salarii Popescu a cerut ca viitorul guvern să reducă nivelul taxelor, argumentând că „salarizarea este foarte mult taxată” și că, fără o intervenție, companiile rămân prinse între nevoia de a crește salariile și costurile totale ridicate generate de fiscalitate. În absența unor detalii suplimentare în material despre măsuri concrete sau un calendar, rămâne de văzut dacă solicitarea industriei va fi preluată în agenda noului executiv și în ce formă. [...]
Cei care cultivă tutun primesc în 2025 cea mai mare subvenție APIA pe hectar, de 5.431,0169 euro (aprox. 27.592,8244 lei), potrivit AgroInfo , care citează informații furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) . Miza economică este directă: pentru fermele eligibile, sprijinul depășește 5.000 euro/ha și poate schimba semnificativ venitul pe suprafață. Ajutorul este Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT) 4 – tutun, aferent anului de cerere 2025. Conform datelor transmise de APIA, plafonul alocat pentru această plată este de 1.466.972 euro. Cuantumul pe hectar pentru 2025 este de 5.431,0169 euro/ha , în creștere cu 220,0168 euro/ha față de anul de cerere 2024, când cuantumul a fost 5.211,0001 euro/ha , mai arată publicația. Cum se face plata și cât încasează fermierul în lei Plățile se fac în lei, la cursul de schimb de 5,0806 lei/euro , stabilit de Banca Centrală Europeană la 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria C, nr. 4506 din 1 octombrie 2025). La acest curs, un fermier eligibil care cultivă tutun încasează pentru anul de cerere 2025 27.592,8244 lei/hectar , conform calculelor prezentate în material. Context: APIA a început plățile pentru ANT APIA a demarat, luni, plata ajutoarelor naționale tranzitorii atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru zootehnie, potrivit informațiilor din articol. [...]
