Știri
Știri din categoria Agricultură
Guvernul a fixat pentru 2026 un plafon de până la 137,2 milioane lei pentru schema de ajutor de stat din zootehnie, bani care merg în principal către servicii subvenționate pentru programe de ameliorare (îmbunătățire genetică) și menținerea activității în ferme, potrivit AgroInfo.
Hotărârea a fost adoptată în ședința din 4 mai 2026 și stabilește atât creditele de angajament (plafonul maxim ce poate fi contractat), cât și creditele bugetare (sumele efectiv prevăzute la plată) pentru schema de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor.
Actul normativ fixează valoarea totală a schemei pentru 2026 la maximum 137.201.100 lei credite de angajament, împărțite astfel:
În paralel, sunt prevăzute credite bugetare totale de 142.319.600 lei, din care:
Sumele sunt asigurate de la bugetul de stat, în limita bugetului aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru 2026.
Ajutoarele se acordă sub formă de servicii subvenționate și se adresează, conform sursei, următoarelor categorii:
În declarația citată de AgroInfo, viceprim-ministrul și ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna, a legat sprijinul de rolul programelor de ameliorare în eficiența și profitabilitatea fermelor:
„Susținerea asociațiilor responsabile pentru ameliorare este vitală pentru sectorul zootehnic. Îmbunătățirea performanțelor genetice este unul dintre cei mai importanți factori în creșterea eficienței și a profitabilității la nivelul fermei. Asigurăm și în acest an sprijin pentru sectorul zootehnic, subliniind în același timp importanța alocării judicioase a fondurilor publice, precum și atingerea obiectivelor de bază: ameliorarea și creșterea performanței cuantificabile și verificabile.”
Pentru perioada 2023–2027, schema se încadrează într-un plafon total maxim de 561.571.180 lei, menționează sursa.
În logica hotărârii, măsurile urmăresc menținerea activității în fermele cu potențial ridicat de producție și creșterea performanțelor raselor, cu efecte așteptate asupra veniturilor crescătorilor și asupra materiei prime pentru industria alimentară și siguranța alimentară. Sursa nu detaliază calendarul de implementare sau nivelul subvenției pe beneficiar.
Recomandate
Crescătorii de ovine amenință cu reluarea protestelor la București dacă întâlnirea cu Guvernul nu produce un plan aplicabil pentru controlul bolilor și deblocarea comerțului, potrivit Agronet . Miza, dincolo de mesajul public, este una operațională și economică: restricțiile sanitar-veterinare și exporturile blocate împing costurile în ferme și amână încasările. Decizia finală privind un nou protest ar urma să fie luată după întâlnirea programată vineri, 14 august, la Sibiu, cu vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna . Președintele Asociației Moldoovis, Ionică Nechifor, a declarat pentru AGERPRES că fermierii iau în calcul să revină în Capitală cu utilaje, remorci cu bălegar și cisterne cu lapte, dacă discuțiile nu aduc răspunsuri privind bolile la micile rumegătoare și reluarea comerțului cu ovine. Protestul ar veni la circa două săptămâni după cel din 30 iulie, când crescătorii au cerut intervenția Guvernului pentru deblocarea exporturilor, compensarea pierderilor și schimbări în gestionarea crizei sanitar-veterinare. Atunci, Guvernul a promis un plan pentru sector, însă fără un calendar pentru reluarea exporturilor sau o schemă de compensare cu reguli publicate, notează publicația. Cererea centrală: plan național pentru pesta micilor rumegătoare Organizațiile din sector solicită adoptarea și aplicarea unui plan național pentru controlul și eradicarea pestei micilor rumegătoare, care să includă: obiective definite pentru combaterea bolii; termene de aplicare; criterii transparente pentru evaluarea rezultatelor; măsuri pentru protejarea fermelor neafectate; condiții pentru normalizarea circulației și comercializării animalelor. Agronet arată că efectele restricțiilor depășesc fermele cu cazuri confirmate: pot fi afectate transporturile, centrele de colectare și capacitatea de valorificare a animalelor în perioadele planificate pentru vânzări. Pentru exploatațiile care sunt nevoite să păstreze animalele mai mult timp, blocajele se traduc în costuri suplimentare cu furajarea și întreținerea efectivelor, plus amânarea încasărilor. Exporturile, condiționate de reguli și de acceptarea partenerilor comerciali Reluarea exporturilor rămâne una dintre revendicările centrale. Crescătorii cer Guvernului să folosească „instrumentele instituționale disponibile” pentru reluarea comerțului cu ovine atât în interiorul Uniunii Europene, cât și cu state terțe. La protestul din 30 iulie, Tánczos Barna a spus că autoritățile pregătesc un plan cu măsuri mai stricte de identificare, trasabilitate (urmărirea animalelor în lanțul de mișcare și comercializare) și control al circulației. Publicația subliniază însă că redeschiderea piețelor din afara UE depinde și de condițiile sanitar-veterinare impuse de fiecare partener comercial, astfel că un plan național este doar una dintre componentele necesare. Tensiuni cu ANSVSA : șeful Autorității, exclus de la discuțiile de la Sibiu Pe lângă revendicările legate de boli și comerț, conflictul are și o componentă instituțională. Ionică Nechifor a declarat că fermierii au refuzat participarea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu, la întâlnirea de la Sibiu, iar discuțiile cu Tánczos Barna ar urma să aibă loc fără acesta. Rezultatul întâlnirii de la Sibiu este prezentat ca decisiv pentru a vedea dacă autoritățile și organizațiile de crescători ajung la un calendar concret pentru controlul bolilor, reluarea comerțului și sprijinirea fermelor afectate. În lipsa unor soluții considerate suficiente, pregătirile pentru un nou protest la București vor continua. [...]
Ministerul Agriculturii deschide, prin AFIR, linii de finanțare de 113 milioane de euro (aprox. 565 milioane lei) care pot accelera modernizarea fermelor mici și investițiile în floricultură , cu depunere de proiecte între 1 septembrie 2026 și 31 octombrie 2026, potrivit Economedia . Finanțările sunt disponibile prin două intervenții din Planul Strategic PAC 2023–2027 , iar dosarele se depun prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) : DR-14 – „Investiții în fermele de mici dimensiuni” DR-18 – „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice” Cum se împart banii și ce praguri de punctaj se aplică Bugetul total pentru cele două linii este de 113 milioane euro , din care 108 milioane euro sunt alocate fermelor de mici dimensiuni (DR-14), iar 5 milioane euro pentru floricultură și plante medicinale/aromatice (DR-18). Pentru DR-14, ministerul indică drept obiective modernizarea fermelor mici, creșterea performanței economice și orientarea către piață, inclusiv prin practici și tehnologii care susțin utilizarea eficientă a resurselor și tranziția către o agricultură durabilă. Alocările menționate în articol sunt: 30 milioane euro pentru sectorul zootehnic; 18 milioane euro pentru „achiziții simple”, indiferent de sector; 30 milioane euro pentru „alte sectoare”, destinate proiectelor care nu se încadrează în celelalte componente. Pentru aceste componente, pragul de calitate este: 80 de puncte în perioada 1–30 septembrie 2026 ; 40 de puncte în perioada 1–31 octombrie 2026 . Fondurile rămase într-o componentă vor fi redistribuite către componentele suprasolicitate, în ordinea: zootehnic, legumicultură, alte sectoare, achiziții simple . Floricultură și plante medicinale: buget separat și punctaj mai mic la start Pentru DR-18, bugetul cumulat este de 5 milioane euro , iar finanțarea vizează investiții corporale și necorporale necesare obținerii producției primare de flori, plante aromatice, medicinale și ornamentale. Ministerul indică drept scop creșterea nivelului de tehnologizare prin utilaje și echipamente și consolidarea ofertei interne. Pragul de calitate la DR-18 este: 70 de puncte în perioada 1–30 septembrie 2026 ; 40 de puncte în perioada 1–31 octombrie 2026 . Cât poate primi un beneficiar Valoarea maximă a finanțării este: 50.000 euro/proiect pentru micii fermieri; 100.000 euro/proiect pentru floricultori. Vicepremierul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a indicat că alocarea urmărește să ofere „resurse concrete pentru modernizare și dezvoltare”, cu accent pe competitivitate și conectarea la piață pentru fermele mici, respectiv pe investiții în tehnologie în sectoare cu potențial, precum floricultura și plantele medicinale și aromatice. Informațiile privind condițiile de participare, alocările și depunerea proiectelor urmează să fie publicate pe site-urile MADR și AFIR, conform articolului. [...]
Accesul, nu distrugerile noi, a devenit principalul blocaj pentru reluarea producției agricole în Gaza , unde doar 3% din terenurile agricole rămân simultan accesibile și nedeteriorate, potrivit unei evaluări geospațiale publicate de FAO , realizată împreună cu UNOSAT . La 24 iunie 2026, 4.091 hectare (27% din terenurile agricole ale Fâșiei Gaza) mai erau accesibile, însă numai 448 hectare erau și accesibile, și nedeteriorate. Restul de 3.643 hectare accesibile sunt avariate și ar necesita reabilitare înainte ca agricultura să poată fi reluată. Din octombrie 2025, suprafața accesibilă și nedeteriorată a scăzut de la 601 hectare la 448 hectare, adică un minus de 153 hectare (25,5%). Cele mai mari reduceri au fost înregistrate în Deir al-Balah și Khan Younis. De ce se restrânge terenul utilizabil: extinderea zonei de restricții Evaluarea indică faptul că declinul este legat de reducerea accesului la terenuri după încetarea focului din octombrie 2025, asociată în principal cu extinderea spre vest a așa-numitei „Linii Galbene”, care separă zona de încetare a focului de aria controlată militar. Concluzia centrală a analizei este că reducerea accesului – nu apariția unor noi distrugeri fizice – a fost principalul factor care a diminuat disponibilitatea terenurilor agricole din octombrie 2025 încoace. În același timp, cele mai mari distrugeri fizice rămân concentrate în guvernoratele North Gaza și Gaza. Serele: disponibilitate în scădere, cu Rafah aproape complet inaccesibil Disponibilitatea serelor a scăzut ușor față de evaluarea din octombrie 2025: 224 hectare (16,6% din suprafața de sere) mai erau accesibile și nedeteriorate, față de 226 hectare (17,3%) anterior. Deir al-Balah a avut cea mai mare scădere. Rafah este zona cu cele mai ridicate niveluri de inaccesibilitate: 97,2% din terenurile agricole și 98,4% din suprafața de sere nu pot fi accesate, potrivit evaluării. Lipsa inputurilor agricole amplifică blocajul operațional Pe lângă accesul limitat la teren, FAO semnalează restricții la import și distribuție pentru inputuri esențiale, ceea ce frânează recuperarea: semințe, îngrășăminte, echipamente de irigații, combustibil și alte materiale de producție. Crescătorii de animale se confruntă, la rândul lor, cu lipsa furajelor, a produselor veterinare și a serviciilor de sănătate animală, iar capacitatea FAO de a importa furaje și materiale pentru protejarea și refacerea efectivelor rămâne „inconsistentă”. Inputurile disponibile sunt descrise ca având o calitate în scădere și prețuri greu de suportat pentru gospodăriile agricole. „Pierderea accesului la terenurile agricole restrânge și mai mult spațiul disponibil pentru fermieri să producă hrană, chiar și acolo unde activele agricole rămân fizic intacte”, a declarat Rein Paulsen , directorul Biroului FAO pentru Urgențe și Reziliență. Context economic: agricultura, 10% din economia Gazei înainte de escaladarea din 2023 Înainte de escaladarea ostilităților din octombrie 2023, agricultura reprezenta aproximativ 10% din economia Gazei și susținea mijloacele de trai pentru peste 560.000 de persoane, prin cultivarea terenurilor, creșterea animalelor și pescuit. FAO cere acțiuni „urgente și susținute” pentru reluarea producției: acces sigur la terenuri, facilitarea intrării inputurilor agricole (inclusiv importuri comerciale pentru bunuri care nu au utilizare dublă) și sprijin pentru reabilitarea terenurilor avariate, pe baza concluziei că fără restabilirea accesului și fără inputuri, șansele de refacere a producției locale de alimente continuă să se reducă. Pentru detalii, evaluarea geospațială este disponibilă aici: a new geospatial assessment . [...]
Seceta împinge în sus costurile cu furajele , iar în august fermierii și deținătorii de cai din Germania au ajuns să plătească, la nivel național, 134 euro/tonă (aprox. 670 lei) pentru balotul mare de fân, cu 10 euro/tonă peste luna anterioară, potrivit agrarheute . Publicația notează că acesta este cel mai ridicat nivel din mai 2024, pe fondul „secetei extreme” care amenință aprovizionarea cu furaje. Bavaria , vârful scumpirilor: 166 euro/tonă, salt de aproape 40 euro într-o lună Cea mai mare presiune pe bugetele cumpărătorilor este în Bavaria, unde prețul a urcat în august la 166 euro/tonă (aprox. 830 lei) pentru balotul mare, „aproape 40 euro” peste iulie și la un nivel descris drept „cel mai ridicat de foarte mult timp”. Pe următoarele poziții în clasamentul scumpirilor se află: Renania-Palatinat: 160 euro/tonă (aprox. 800 lei), +15 euro față de luna anterioară; Schleswig-Holstein: 155 euro/tonă (aprox. 775 lei), +43 euro față de iulie; regiunea camerelor agricole „Nordrhein”: 153 euro/tonă (aprox. 765 lei), +30 euro. Unde prețurile au rămas stabile și unde sunt cele mai mici niveluri În unele regiuni, prețurile au stagnat în august, semn că piața nu se mișcă uniform la nivel național: Hessen: neschimbat; „Niedersachsen-Ost”: 140 euro/tonă (aprox. 700 lei), neschimbat; „Niedersachsen-West”: 130 euro/tonă (aprox. 650 lei), neschimbat; Saxonia-Anhalt: 118 euro/tonă (aprox. 590 lei), neschimbat; Brandenburg: 98 euro/tonă (aprox. 490 lei), neschimbat. Cele mai joase prețuri menționate sunt în Mecklenburg-Pomerania Inferioară (98 euro/tonă, aprox. 490 lei) și Brandenburg (98 euro/tonă, aprox. 490 lei). De ce contează: presiune directă pe costurile de producție și pe zootehnie Creșterea rapidă a prețului la fân în august indică o deteriorare a disponibilității furajelor, cu impact imediat în costurile de întreținere pentru fermele zootehnice și pentru sectorul ecvestru. Diferențele mari între landuri sugerează, totodată, o piață fragmentată, în care șocurile locale de producție și aprovizionare se traduc în salturi abrupte de preț de la o lună la alta. [...]
Restricțiile sanitar-veterinare blochează vânzarea de animale și pun pe pauză târgurile de berbeci , ceea ce lasă oierii fără una dintre principalele piețe de desfacere din toamnă, potrivit Agrointel . Două evenimente considerate reper pentru sector – Târgul de berbeci de la Hațeg (Hunedoara) și expoziția „Țurcana, Regina Munților ” de la Costești – nu se mai organizează în acest an. La Hațeg, târgul programat tradițional pe 5 septembrie, la ieșirea din localitate spre Caransebeș, este „tras pe pauză” din cauza restricțiilor sanitar-veterinare. Organizatorii spun că preferă să aștepte ridicarea măsurilor și reluarea exporturilor, pentru a debloca efectivele rămase nevândute. În cazul expoziției de la Costești, Asociația „Dacia” Hunedoara nu a mai anunțat evenimentul, așa cum o făcea în anii trecuți. De ce contează: târgurile erau o piață de vânzare, nu doar un eveniment Pavel Iovăneasă, președintele Asociației Zonale a Crescătorilor de Ovine Retezatul Hațeg, a declarat că nu consideră oportună organizarea unui eveniment de amploare în actualul context, invocând existența zonelor cu restricții și a regulilor care trebuie respectate. „Ținând cont de restricțiile sanitar-veterinare și perioada pe care o traversează țara noastră, nu cred că este indicat să riscăm să mai organizăm un eveniment de asemenea amploare.” Din perspectiva crescătorilor, varianta unui târg „fără animale” este exclusă, pentru că ar elimina miza economică a întâlnirii – selecția și tranzacționarea exemplarelor valoroase. „Nu ar avea nicio relevanță ca târgul să se facă fără animale (…) Farmecul târgurilor erau chiar animalele.” Efect operațional în ferme: animale rămase pe stoc și lipsă de cerere Fermierul spune că așteaptă ca măsurile ce ar urma să fie prezentate de autorități la Bruxelles să își producă efectele, astfel încât sectorul să revină „în normal” cel puțin de anul viitor. Până atunci, problema imediată rămâne blocajul de piață: animale care nu se vând și costuri de întreținere în fermă. „Și acum suntem cu zeci de miei în fermă și efectiv nu știm unde să îi dăm. (…) Nu am avut cerere de la abator, nu avem unde să vindem.” În lipsa târgurilor din toamnă, crescătorii pierd o fereastră importantă de comercializare, iar reluarea exporturilor este văzută ca principalul factor care ar putea debloca piața. [...]
Fereastra de lucru de miercuri depinde de accesul în parcelă și de vântul din Dobrogea , într-un context în care precipitațiile estimate rămân reduse la nivel național, potrivit buletinului meteo agricol publicat de Agronet la 18 august, ora 21:00. Pentru 19 august, publicația indică intervale în general favorabile pentru câmp, recoltare și transport, dar cu două condiții operaționale care pot schimba decizia „din teren”: starea solului (umezeala locală) și intensitatea vântului. Unde se pot organiza lucrările, cu cele mai puține riscuri În sud și vest, buletinul descrie un tablou în care lucrările pot fi planificate mai ușor, cu precipitații estimate foarte mici sau inexistente și temperaturi ridicate spre 30°C. Oltenia : singura regiune cu precipitații estimate 0 mm , fereastră favorabilă pentru lucrări în câmp, recoltare și transport; rămâne utilă monitorizarea umidității solului. București–Ilfov : maximă de 32°C și 0 mm precipitații estimate ; condiții bune pentru câmp și transport, dar cu accent pe verificarea irigării (sol, cultură, apă disponibilă). Banat : precipitații aproape inexistente (0,025 mm), context bun pentru transport și câmp, cu tratamente posibile doar în intervale scurte, în funcție de vânt și starea vegetației. Muntenia : precipitații estimate foarte mici (0,084 mm), lucrări de câmp și transport în condiții favorabile; tratamentele nu sunt prioritare. Unde apar limitările care pot bloca tratamentele sau accesul Deși cantitățile de ploaie estimate sunt reduse, două zone ies în evidență prin riscuri operaționale punctuale: Dobrogea : vântul este „principalul limitator”, cu rafale de până la 42 km/h ; tratamentele sunt de amânat pentru a evita aplicarea în condiții de vânt, iar transportul cere atenție. Maramureș : cele mai scăzute temperaturi (14–21°C), umiditate ridicată (64,5%) și probabilitate maximă de precipitații 68% ; accesul în parcelă trebuie verificat, iar tratamentele sunt recomandate pentru amânare. Ce merită planificat pentru 19 august, din perspectiva costurilor și a timpului de lucru Buletinul indică o zi în care „ferestrele” pot susține activități cu consum mare de timp și logistică, dacă verificările locale confirmă condițiile: Recoltare și transport : în general favorabile, dar cu regula de bază de a nu intra pe sol umed și de a confirma accesul efectiv în parcelă. Cosit, uscare, balotat : utile acolo unde uscarea este confirmată; în Maramureș este necesară prudență suplimentară din cauza umezelii. Tratamente fitosanitare : doar în ferestre fără vânt, fără ploaie apropiată, fără arșiță și după verificarea frunzei; în Dobrogea se amână. Irigare : nu apare „presantă” în majoritatea regiunilor, însă în București–Ilfov este prioritară după verificarea solului și a culturii. Ce trebuie urmărit până la buletinul de dimineață În datele regionale analizate nu sunt indicate avertizări, însă pentru decizia de lucru de dimineață rămân esențiale două verificări: accesul în parcelă (umezeala solului) și vântul , în special în Dobrogea, unde rafalele pot face nefezabile tratamentele și pot complica transportul. [...]
