Știri
Știri din categoria Agricultură
Licitațiile și „cadourile de prestigiu” împing cireșele de lux la prețuri-record, până la 300 de euro (aprox. 1.500 lei) pentru o singură bucată, într-o piață în care raritatea, selecția strictă și marketingul de început de sezon pot transforma un fruct perisabil într-un produs premium, potrivit Libertatea.
În Japonia, cele mai scumpe cireșe „vândute vreodată” au fost tranzacționate la o licitație din 5 ianuarie, în Piața Angro Centrală din Tendo, notează publicația, citând Japan Today. Un lot de cireșe Sato Nishiki, într-o cutie de lux de 500 de grame, s-a vândut cu 1,8 milioane de yeni, adică aproximativ 9.800–9.900 euro (aprox. 49.000–49.500 lei). Cumpărătorul a fost un distribuitor local, iar prețul rezultat a fost de circa 175–180 euro (aprox. 875–900 lei) pe cireașă.
Dincolo de recordurile de licitație, cireșele „Juno Heart” (numite și „Inimă de aur”) sunt prezentate drept unele dintre cele mai scumpe disponibile și în magazine de lux la nivel mondial. Au formă de inimă și aproximativ trei centimetri lățime, iar Kyoko News este citată pentru ideea că sunt cumpărate frecvent ca dar pentru a impresiona.
Un reper de preț menționat: o cutie cu 15 cireșe „Juno Heart” s-a vândut la licitația din Piața Hachinohe cu peste 3.500–3.550 euro (aprox. 17.500–17.750 lei), ceea ce înseamnă aproximativ 260–265 euro (aprox. 1.300–1.325 lei) bucata.
Explicația ține de combinația dintre costuri operaționale ridicate și rolul cultural al cadourilor în Japonia. Fermierii polenizează manual fiecare floare, folosind pensule mici din puf de pasăre, pentru a obține fructe „perfecte”. În plus, cireșele sunt verificate cu rigla și cu aparate pentru măsurarea zahărului; dacă nu ating standardele de mărime și dulceață, nu primesc eticheta de lux.
Libertatea mai arată că unele magazine cumpără cutii la prețuri record și pentru vizibilitate, ca să apară în știri și să atragă clienți, ceea ce transformă licitațiile într-un instrument de promovare cu efect economic direct.
În piețele din România, cireșele au ajuns la început de sezon la 80–100 lei/kg, în funcție de oraș și proveniență, iar la Sibiu au fost menționate cireșe din Spania la 180 lei/kg. În Galați, exemplul dat este de 150 lei/kg la început de sezon. Comercianții citați în material spun că cererea s-a mutat spre cantități mici și că prețurile ar putea scădea odată cu apariția producției locale în volume mai mari.
Recomandate
Industria alimentară și agricultura cer reducerea taxării muncii, pe fondul costurilor cu salariile – președintele Federației Romalimenta, Aurel Popescu , spune că nivelul actual al taxelor pe salarii apasă suplimentar companiile din sector și limitează capacitatea acestora de a plăti mai bine, potrivit Profit . Declarațiile au fost făcute la conferința „Diplomație în agribusiness. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AgroTV, în parteneriat cu Profit.ro. Popescu a susținut că, în agricultură și în industria alimentară, „salarizarea este proastă”, iar taxarea ridicată a muncii în România face dificilă păstrarea angajaților. Ce s-a schimbat pentru companii: dispariția facilităților fiscale Președintele Romalimenta a indicat drept exemplu eliminarea facilităților privind impozitul pe venit pentru agricultori și procesatori. În lipsa acestui avantaj, companiile ar fi ajuns să suporte ele costul suplimentar pentru a nu pierde personalul. „Am avut acel avantaj cu impozitele pe venit pentru agricultori și pentru procesatori, care s-au tăiat și atunci noi am fost nevoiți să plătim noi pentru ei impozitele, că altfel ne plecau salariații.” În logica prezentată de reprezentantul industriei, această ajustare a crescut costurile cu forța de muncă într-un sector care, oricum, are dificultăți în a atrage oameni fără salarii mai competitive. Miza: taxarea muncii și presiunea pe salarii Popescu a cerut ca viitorul guvern să reducă nivelul taxelor, argumentând că „salarizarea este foarte mult taxată” și că, fără o intervenție, companiile rămân prinse între nevoia de a crește salariile și costurile totale ridicate generate de fiscalitate. În absența unor detalii suplimentare în material despre măsuri concrete sau un calendar, rămâne de văzut dacă solicitarea industriei va fi preluată în agenda noului executiv și în ce formă. [...]
Cei care cultivă tutun primesc în 2025 cea mai mare subvenție APIA pe hectar, de 5.431,0169 euro (aprox. 27.592,8244 lei), potrivit AgroInfo , care citează informații furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) . Miza economică este directă: pentru fermele eligibile, sprijinul depășește 5.000 euro/ha și poate schimba semnificativ venitul pe suprafață. Ajutorul este Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT) 4 – tutun, aferent anului de cerere 2025. Conform datelor transmise de APIA, plafonul alocat pentru această plată este de 1.466.972 euro. Cuantumul pe hectar pentru 2025 este de 5.431,0169 euro/ha , în creștere cu 220,0168 euro/ha față de anul de cerere 2024, când cuantumul a fost 5.211,0001 euro/ha , mai arată publicația. Cum se face plata și cât încasează fermierul în lei Plățile se fac în lei, la cursul de schimb de 5,0806 lei/euro , stabilit de Banca Centrală Europeană la 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria C, nr. 4506 din 1 octombrie 2025). La acest curs, un fermier eligibil care cultivă tutun încasează pentru anul de cerere 2025 27.592,8244 lei/hectar , conform calculelor prezentate în material. Context: APIA a început plățile pentru ANT APIA a demarat, luni, plata ajutoarelor naționale tranzitorii atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru zootehnie, potrivit informațiilor din articol. [...]
Florin Barbu avertizează că viitoarea Politică Agricolă Comună riscă să piardă finanțarea dedicată fermierilor și cere ca subvențiile și dezvoltarea rurală să rămână separate de „fondul total” al UE, pe fondul discuțiilor despre noul exercițiu financiar 2028–2034, potrivit Profit . Fostul ministru al Agriculturii spune că Uniunea Europeană „merge într-o direcție greșită” în politica agricolă, invocând o decizie „publicată” la nivel european, fără ca articolul să detalieze conținutul acesteia. Miza: cum sunt protejate plățile către fermieri în bugetul UE 2028–2034 Barbu pune accent pe păstrarea structurii Politicii Agricole Comune (PAC) ca politică distinctă, cu cei doi piloni tradiționali: subvenții și plăți directe către fermieri; componenta de dezvoltare. În viziunea sa, aceste componente ar trebui să rămână „separate față de fondul total”, pentru a evita diluarea sau rearanjarea finanțării dedicate agriculturii în cadrul bugetului general al Uniunii. Contextul declarațiilor Declarațiile au fost făcute la conferința „Diplomație în agribusiness. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AgroTV, în parteneriat cu Profit.ro. În material nu sunt prezentate reacții ale Comisiei Europene sau ale altor actori instituționali și nici detalii despre calendarul sau forma concretă a deciziei europene la care se referă fostul ministru. [...]
Florin Barbu condiționează intrarea produselor din Mercosur de testare în laboratoare din România , o poziție care, dacă ar deveni politică publică, ar adăuga un filtru național peste fluxurile de import din UE și ar putea schimba costurile și timpii de aprovizionare pentru comercianți și procesatori, potrivit Profit . Fostul ministru al Agriculturii a spus că, dacă va reveni la conducerea ministerului, „niciun produs din zona Mercosur nu va mai intra” în România „până când nu va fi verificat în laboratoarele din țara noastră”, chiar și în situația în care achiziția ar fi făcută intracomunitar (adică printr-un alt stat membru UE). Context: acordul UE–Mercosur a intrat în aplicare provizorie de la 1 mai Acordul comercial provizoriu dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) se aplică provizoriu de la 1 mai, urmând să intre pe deplin în vigoare după ce Parlamentul European își va da avizul. Legislativul european așteaptă, conform informațiilor din articol, un aviz de la Curtea Europeană de Justiție. Ce schimbare de reglementare cere România, în viziunea lui Barbu Barbu a indicat că România a solicitat posibilitatea ca fiecare stat membru să poată „licenția” societățile care importă din zona Mercosur. Argumentul său este legat de riscul ca anumite companii să fie agreate la nivelul Comisiei Europene pentru a aduce produse, iar apoi, odată intrate pe teritoriul unui stat UE, „acel produs devine european” și poate circula liber pe piața unică. Declarațiile au fost făcute la conferința „Diplomație în agribusiness. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AgroTV, în parteneriat cu Profit.ro. [...]
Căderea guvernului riscă să blocheze bani europeni și să scumpească inputurile, lovind direct marjele fermierilor , avertizează Alina Crețu, director executiv al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) , într-o declarație pentru Ziarul Financiar . Miza imediată, în plină campanie agricolă, este accesul la finanțare și predictibilitatea plăților, într-un sector deja expus riscului meteo. FAPPR anticipează cel puțin trei riscuri majore pentru fermieri după demiterea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură (5 mai) : blocajul fondurilor europene, întârzierea plății subvențiilor și creșterea costurilor pe fondul dependenței de importuri pentru îngrășăminte, pesticide, carburanți și echipamente. Asociația are peste 1.800 de membri care lucrează circa 2 milioane de hectare. Fondurile europene și subvențiile, sub presiunea unui guvern interimar Potrivit Alinei Crețu, primul risc este blocarea fondurilor europene, în condițiile în care un guvern interimar nu poate semna angajamente noi, nu poate emite ordine de ministru și nu poate debloca tranșe noi. În luna mai, când lucrările de sezon sunt în desfășurare, fermierii care au investit în culturile de primăvară bazându-se pe subvenții și plăți compensatorii nu mai au certitudinea calendarului de încasare. „Costul acestei întreruperi îl vor plăti fermierii. Primul şi cel mai concret risc este blocajul fondurilor europene. Un guvern interimar nu poate semna angajamente noi, nu poate emite ordine de ministru şi nu poate debloca tranşe noi.“ Crețu mai spune că incertitudinea se vede rapid în deciziile de finanțare: credite refuzate de bănci și achiziții de inputuri făcute în condiții mai dificile. Cursul valutar: euro mai scump, costuri mai mari și marje mai mici Al doilea risc indicat de FAPPR este presiunea pe cursul de schimb și pe costul finanțării. Agricultura românească este „masiv dependentă de importuri” pentru o parte importantă din inputuri, astfel că orice depreciere a leului se transmite direct în costuri. În acest context, Ziarul Financiar notează că euro a atins 5,2688 lei, curs de referință BNR, iar Crețu avertizează că un euro mai scump înseamnă marje mai mici sau pierderi directe, fără posibilitatea unei ajustări rapide. Lipsa deciziilor într-un moment critic și semnalul către investitori Al treilea risc ține de absența deciziilor „tocmai când era nevoie de măsuri urgente” în agricultură: activarea mecanismelor de sprijin europene, negocieri pentru flexibilitate cu Bruxelles-ul și stabilirea cadrului de lucru pentru perioada imediat următoare. În viziunea FAPPR, un cabinet interimar nu poate livra aceste măsuri. În plus, Crețu atrage atenția asupra efectului de încredere: instabilitatea politică ar întări percepția de impredictibilitate, cu impact în proiecte amânate și finanțări retrase, într-un sector care, spune ea, continuă să exporte materii prime în loc să creeze valoare adăugată local. În final, reprezentanta FAPPR cere rapiditate din partea clasei politice, argumentând că agricultura are „o fereastră de câteva săptămâni” în care deciziile influențează recolta acestui an. [...]
APIA estimează că va epuiza în circa 10 zile plafonul de 180 milioane euro (aprox. 900 milioane lei) alocat ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) pentru vegetal și zootehnie , după ce a început autorizările la plată din 4 mai, potrivit AgroInfo . Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , Adrian Pintea , a spus miercuri că sunt „aprobate toate actele normative” și că obiectivul instituției este închiderea tuturor formelor de sprijin aferente anului 2025, astfel încât fermierii să își primească banii. Declarațiile au fost preluate de Agerpres. „APIA a început autorizările la plată încă din 4 mai şi, din plafonul alocat de 180 de milioane de euro, estimez că în aproximativ zece zile fondurile vor fi epuizate. Vrem ca toate formele de sprijin aferente anului 2025 să fie închise şi fermierii să îşi primească banii.” De ce contează: ritmul plăților și limita de buget Estimarea privind epuizarea rapidă a plafonului indică un calendar strâns pentru intrarea banilor în ferme, într-un moment în care lichiditatea rămâne un factor critic pentru lucrările curente și pentru planificarea sezonului. În același timp, mesajul APIA sugerează că plățile se derulează în interiorul unui buget fix (180 milioane euro), care ar urma să fie consumat integral în intervalul menționat. Campania 2026: termen-limită 5 iunie, fără depuneri cu penalități Șeful APIA a făcut și un apel către fermieri să depună cât mai repede cererile pentru campania 2026, precizând că termenul final este 5 iunie și că, în noua Politică Agricolă Comună, nu mai există o perioadă de depunere cu penalități după această dată. Potrivit lui Adrian Pintea, până acum au fost depuse peste 320.000 de cereri, pentru o suprafață de circa 3 milioane de hectare. Fermierii sunt îndrumați să se prezinte la cele 265 de centre locale APIA și la cele 42 de centre județene. [...]
