Știri
Știri din categoria Agricultură
Guvernul a aprobat un sprijin financiar de urgență pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu din primăvara anului 2025, informează Digi24. Această măsură vine ca răspuns la pagubele semnificative suferite de plantațiile pomicole din România, în special pentru speciile de prun, măr, păr, piersic, nectarin, cireș, vișin, cais, zarzăr, nuc, alun și migdal.
Conform actului normativ, sprijinul va fi acordat sub formă de granturi directe pentru plantațiile cu un grad de afectare între 30% și 100%. Beneficiarii sunt producătorii agricoli care au depus cereri de plată pe suprafață pentru anul 2025 la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a subliniat importanța acestui sprijin, menționând că România a obținut 11,5 milioane de euro din pachetul de urgență al Comisiei Europene.
„După ce am solicitat oficial acest sprijin în Consiliul AgriFish încă din luna iunie a anului trecut, Comisia Europeană a confirmat importanța demersului României, alocându-ne 11,5 milioane de euro - a doua cea mai mare sumă din pachetul de urgență destinat celor șase state afectate. Prin Hotărârea de Guvern adoptată astăzi, transformăm acest demers în sprijin direct pentru pomicultori, oferind granturi de până la 2.000 euro/ha. Este datoria noastră să asigurăm fermierii că nu sunt singuri în fața capriciilor climatice și că au resursele necesare pentru a continua să producă pentru România”, a declarat ministrul Florin-Ionuț Barbu.
Cererile pentru obținerea granturilor trebuie depuse la centrele județene sau locale APIA, în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii. Plățile către beneficiari vor fi efectuate până la 30 aprilie 2026. Bugetul total alocat pentru această schemă este de 58.538.450 lei, echivalentul a 11,5 milioane euro, asigurat din Fondul European de Garantare Agricolă. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-a exprimat susținerea de a continua sprijinirea fermierilor și de a adopta măsuri pentru reducerea impactului fenomenelor climatice extreme.
Recomandate
Organizațiile de fermieri cer intervenții urgente pentru costuri și inputuri, avertizând că producția europeană e în pericol , potrivit Antena 3 . Miza, dincolo de disputa politică, este una economică: scumpirile la îngrășăminte, energie și combustibili apasă pe marje deja „la minim”, iar fermierii spun că riscul se transferă în lanț, până la consumatori. Organizațiile fermierilor și cooperativelor din România au lansat un apel către Guvern (președinte și premier) și către Comisia Europeană, cerând măsuri rapide pentru reducerea costurilor și pentru acces la îngrășăminte, energie și finanțare. În lipsa unor decizii „urgente”, criza din agricultură „se va adânci”, iar producția agricolă europeană ar putea fi afectată, relatează Agerpres, citată de Antena 3. Ce solicită fermierii: intervenții pe prețuri, sprijin financiar și reguli mai simple În apelul public, fermierii cer un pachet de măsuri care vizează direct costurile de producție și funcționarea fermelor: intervenție imediată pe piața îngrășămintelor, pentru stabilizarea prețurilor și asigurarea disponibilității; sprijin financiar urgent pentru ferme și cooperative, ca răspuns la creșterea costurilor; simplificarea și modernizarea legislației agricole prin pachetul Omnibus, cu reducerea birocrației și menținerea substanțelor de protecție a plantelor existente „până la apariția altora” cu eficiență similară și cost suportabil; garantarea accesului la energie și gaze la prețuri „suportabile”, cu prioritate pentru sectorul agroalimentar. De ce spun că presiunea s-a accentuat: șocuri externe și CBAM Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) leagă apelul de o deteriorare a contextului, pe fondul unor „perturbări externe” care afectează producția și cresc costurile. AAC arată că, după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, fermierii și cooperativele din Europa se confruntă din nou cu presiuni care se adaugă celor deja generate de războiul din Ucraina, care a împins în sus prețurile îngrășămintelor. Organizația mai susține că, la începutul anului 2026, implementarea mecanismului CBAM (mecanismul european de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon) a dus la o scumpire de 20–25%. Efectul în ferme: reducerea inputurilor și a suprafețelor cultivate Fermierii afirmă că sunt „prinși într-o situație fără ieșire”, în condițiile în care marjele de profit sunt deja la minim, pe fondul stagnării piețelor cerealiere din ultimii ani, iar costurile cresc „exact în mijlocul sezonului agricol”. Potrivit organizației, o parte dintre fermieri ajung să cumpere mai puține inputuri (resurse necesare producției, precum îngrășăminte și combustibil) sau să reducă suprafețele cultivate. În apel sunt enumerate patru probleme considerate critice: îngrășămintele au devenit inaccesibile ca preț; prețul motorinei „aproape s-a dublat”; facturile la energie au crescut în toate sectoarele, de la sere la fabricile de furaje; ambalajele, transportul și logistica sunt mai scumpe și mai greu de găsit. Avertismentul către autorități: costul final ar ajunge la consumatori AAC cere un răspuns „ferm și coordonat” la nivel european, pentru a readuce predictibilitatea în sector. În același context, organizațiile fermierilor și cooperativelor din România și organizațiile europene, prin Copa-Cogeca, solicită Comisiei Europene măsuri concrete pentru a limita „efectele dezastruoase” anticipate. „Fără măsuri urgente şi excepţionale, producţia agricolă europeană este în pericol, iar factura o vom plăti în final toţi ca consumatori.” Deocamdată, materialul nu include un răspuns al Guvernului sau al Comisiei Europene la solicitările fermierilor, iar calendarul unor eventuale decizii nu este precizat. [...]
APIA a virat 11,5 milioane euro (58,54 milioane lei) către pomicultorii afectați de înghețul din primăvara 2025 , o injecție de lichiditate care poate susține continuitatea producției într-un sector lovit de pierderi climatice, potrivit AgroInfo . Plata a fost făcută pe 15 aprilie 2026, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , ca sprijin financiar de urgență pentru producătorii agricoli din sectorul pomicol afectați de înghețul târziu de primăvară din perioada aprilie–mai 2025. Suma totală autorizată și plătită este de 11.499.989,03 euro (58.538.440,81 lei) , pentru 1.868 de beneficiari . Fondurile au fost asigurate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) , la cursul de schimb de 5,0903 lei/euro . Cine a fost eligibil și ce acoperă sprijinul Sprijinul a fost acordat pentru compensarea pierderilor economice cauzate de fenomene climatice nefavorabile din primăvara anului 2025. Schema a fost acordată sub formă de grant și a vizat următoarele specii pomicole: măr, păr, prun cais/zarzăr, piersic, cireș, vișin, nectarin nuc, alun, migdal Măsura este acordată în baza Hotărârii Guvernului nr. 66/2026 , privind sprijinul financiar de urgență pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara 2025. Mesajul MADR: intervenție rapidă pentru menținerea producției Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a legat plata de obiectivul de a menține activitatea și producția internă: „Am spus de fiecare dată că vom fi alături de fermierii români atunci când se confruntă cu pierderi provocate de fenomene extreme. Plata acestui sprijin reprezintă un ajutor concret pentru producătorii din sectorul pomicol afectați de înghețul târziu de primăvară și o dovadă că intervenim rapid acolo unde este nevoie, pentru a susține continuitatea activității agricole și menținerea producției autohtone.” [...]
Guvernul elimină salariul minim distinct din agricultură și industria alimentară de la 1 iulie , aliniindu-l la salariul de bază minim brut pe țară, potrivit Agerpres . Măsura, adoptată prin ordonanță de urgență, are ca efect principal uniformizarea pragului minim de salarizare între sectoare, într-un moment în care minimul general urmează să depășească nivelul aplicat în prezent în agricultură. Din 1 iulie 2026 va fi abrogat art. LXX din OUG 156/2024 , care reglementa un nivel distinct al salariului minim pentru sectorul agricol și industria alimentară. Executivul motivează decizia prin necesitatea de a evita „discrepanțe salariale între sectoare”, în condițiile în care salariul minim în agricultură și industria alimentară este de 4.050 lei, iar salariul minim brut pe țară va crește la 4.325 lei de la 1 iulie 2026, conform comunicatului Guvernului citat de agenție. Ce se schimbă pentru angajatori și angajați Corelarea înseamnă, practic, că nu va mai exista un prag minim separat pentru aceste două domenii, iar referința va deveni salariul minim brut pe țară garantat în plată. În termeni operaționali, companiile din agricultură și industria alimentară vor raporta obligațiile de salarizare minimă la același nivel aplicabil în restul economiei, odată cu intrarea în vigoare a modificării de la 1 iulie. Alte prevederi din aceeași ordonanță În același act normativ, Guvernul a creat cadrul legal pentru ocuparea, pe perioadă determinată, a unor posturi contractuale cu caracter sezonier în structurile Ministerului Apărării Naționale , precum și a unor posturi din sistemul de justiție și din cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale. Potrivit Executivului, ocuparea acestor posturi va fi posibilă „în cazuri temeinic justificate”, în limita cheltuielilor aprobate prin buget, prin memorandumuri aprobate în ședința de Guvern, pentru a evita un „blocaj instituțional” și pentru desfășurarea activității „în bune condiții”. [...]
Fermierii români își mută suprafețe către soia, iar producția ar putea urca cu 61% , pe fondul unor marje mai atractive decât la cereale și al stimulentelor europene, potrivit unei analize Economica , bazată pe estimări ale Comisiei Europene și ale Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA). În anul agricol curent, soia ar urma să fie plantată în România pe aproximativ 135.000 de hectare, cu peste 7% mai mult decât anul anterior. Producția este estimată la 266.000 de tone, cu 61% peste nivelul din anul anterior (165.000 de tone), considerat „foarte slab”. De ce se întorc fermierii la soia: profitabilitate, costuri și subvenții Schimbarea de structură a culturilor nu este doar un fenomen local: în Europa, producătorii ar urma să mute suprafețe de la cereale (precum grâul) sau de la sfecla de zahăr către soia. Pentru sezonul 2026/27, producția europeană de soia este anticipată să crească cu peste 5% față de anul precedent, pe fondul extinderii suprafeței recoltate și al unei recuperări a randamentelor. În evaluarea citată de Economica, soia rămâne atractivă pentru producători din mai multe motive: marje profitabile , chiar dacă sunt anticipate costuri suplimentare de conformitate legate de Regulamentul UE privind defrișările (EUDR) ; cerințe mai reduse de inputuri față de alternative, datorită proprietăților de fixare a azotului și a dependenței mai mici de îngrășăminte sintetice; cerere internă robustă pentru soia nemodificată genetic, atât pentru furaje, cât și pentru alimentație; stimulente prin schema UE pentru culturile fixatoare de azot, care încurajează extinderea suprafețelor. USDA notează că, deși randamentele la grâu au fost ridicate în anul de marketing 2025/26, cultivatorii au avut marje negative , pe fondul concurenței intense, al presiunii de scădere a prețurilor și al îngrășămintelor mai scumpe, influențate de Mecanismul de Ajustare la Frontieră a Carbonului (CBAM) , intrat în vigoare în ianuarie 2026. Riscuri meteo care pot influența rezultatul Raportul citat indică un început de primăvară 2026 „în condiții general favorabile și uscate”, dar menționează și riscuri: topirea rapidă a zăpezii în Europa de Est ar putea provoca scurgeri sau inundații temporare în timpul lucrărilor timpurii de câmp. În același timp, în februarie și martie 2026, vremea caldă record și furtunile repetate au lăsat zone din Europa de Vest și Sud-Vest cu sol saturat, iar ploile timpurii de primăvară ar putea inunda câmpurile. România produce, dar nu procesează: limita de valoare adăugată Deși România este între principalele state membre producătoare (alături de Italia, Franța, Croația și Ungaria), nu este un centru de procesare, potrivit analizei. Cei mai mari procesatori din UE rămân Germania, Spania și Olanda. La nivel european, volumele care vor intra în procesare sunt așteptate să scadă ușor, pe măsură ce marjele devin mai puțin competitive față de alte oleaginoase, în timp ce în unele piețe sunt anticipate doar variații moderate ale activității (creșteri ușoare în Țările de Jos, Italia și Franța, scăderi în Portugalia și Grecia). [...]
Beneficiile economice ale stropirii localizate rămân greu de cuantificat în fermă , deși utilizatorii raportează frecvent economii la inputuri și posibile creșteri de producție, arată o analiză din Future Farming . Publicația notează că „intuiția” încă domină evaluarea rezultatelor, iar datele independente pot confirma doar parțial aceste impresii, fiind nevoie de cercetări suplimentare. În practică, cuantificarea avantajelor stropirii localizate pentru combaterea buruienilor și a plantelor voluntare se dovedește mai dificilă decât se anticipa. Fermierii indică adesea că „simt” reducerea consumului de produse și, uneori, un plus de randament, însă aceste efecte nu sunt întotdeauna ușor de separat de alți factori din tehnologia de cultură și din condițiile de sezon. De ce contează: decizia de investiție se sprijină încă pe estimări Miza economică este directă: stropirea localizată promite reducerea cheltuielilor cu inputurile (în principal produse pentru protecția plantelor) și, potențial, îmbunătățirea producției. Problema, potrivit articolului, este că la nivel de fermă beneficiile sunt adesea evaluate „după ochi”, în ciuda posibilităților tehnice existente la mașinile de stropit pentru aplicări diferențiate. Publicația subliniază că există date din cercetare independentă care pot susține parțial aceste percepții, dar concluzia rămâne prudentă: este nevoie de mai multă cercetare pentru a înțelege mai bine ce livrează, în mod repetabil, stropirea localizată în termeni de economii și producție. Context: tehnologia s-a răspândit în afara pieței locale Future Farming arată că, în ultimele decenii, stropirea localizată a câștigat popularitate în străinătate pentru controlul foarte precis, pe zone, al buruienilor în culturile de câmp și în culturi pe rânduri, inclusiv la cereale și porumb pentru boabe. Totuși, chiar și cu această maturizare a utilizării, evaluarea riguroasă a efectelor în fermă rămâne o provocare. Pentru fermieri și furnizori de tehnologie, implicația este că promisiunea de „economii” trebuie tratată cu prudență atunci când se fac calcule de rentabilitate, iar comparațiile între sezoane sau între parcele au nevoie de metodologii mai solide pentru a evita concluzii trase doar din impresii. [...]
APIA a virat 58,54 milioane lei despăgubiri către 1.868 de pomicultori , bani care intră direct în lichiditatea fermelor afectate de înghețurile târzii din primăvara lui 2025, potrivit Agrointel . Plata a fost făcută miercuri, 15 aprilie, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , ca sprijin financiar de urgență pentru producătorii agricoli din sectorul pomicol afectați de înghețul târziu de primăvară din perioada aprilie–mai 2025, conform unui comunicat MADR citat de publicație. Cât s-a plătit și din ce surse Suma totală autorizată și plătită este de 11.499.989,03 euro (echivalent 58.538.440,81 lei) , pentru 1.868 de beneficiari . Fondurile au fost asigurate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) , la un curs de 5,0903 lei/euro , conform comunicatului MADR menționat în articol. Sprijinul a fost acordat pentru compensarea pierderilor economice cauzate de fenomene climatice nefavorabile produse în primăvara anului 2025. Cine a fost eligibil: speciile vizate Schema de sprijin, acordată sub formă de grant, a vizat următoarele specii pomicole: măr păr prun cais/zarzăr piersic cireș vișin nectarin nuc alun migdal Măsura a fost acordată în baza Hotărârii Guvernului nr. 66/2026 , privind sprijinul financiar de urgență pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara anului 2025. Mesajul MADR: continuitatea producției Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, a prezentat plata ca un sprijin pentru continuitatea activității agricole și menținerea producției autohtone: „Am spus de fiecare dată că vom fi alături de fermierii români atunci când se confruntă cu pierderi provocate de fenomene extreme. Plata acestui sprijin reprezintă un ajutor concret pentru producătorii din sectorul pomicol afectați de înghețul târziu de primăvară și o dovadă că intervenim rapid acolo unde este nevoie, pentru a susține continuitatea activității agricole și menținerea producției autohtone”. În același comunicat, MADR mai arată că, prin această măsură, ministerul continuă să sprijine fermierii afectați de fenomene meteorologice extreme și să susțină menținerea capacității de producție în agricultură. [...]
