Știri
Știri din categoria Agricultură
Guvernul a aprobat un sprijin financiar de urgență pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu din primăvara anului 2025, informează Digi24. Această măsură vine ca răspuns la pagubele semnificative suferite de plantațiile pomicole din România, în special pentru speciile de prun, măr, păr, piersic, nectarin, cireș, vișin, cais, zarzăr, nuc, alun și migdal.
Conform actului normativ, sprijinul va fi acordat sub formă de granturi directe pentru plantațiile cu un grad de afectare între 30% și 100%. Beneficiarii sunt producătorii agricoli care au depus cereri de plată pe suprafață pentru anul 2025 la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a subliniat importanța acestui sprijin, menționând că România a obținut 11,5 milioane de euro din pachetul de urgență al Comisiei Europene.
„După ce am solicitat oficial acest sprijin în Consiliul AgriFish încă din luna iunie a anului trecut, Comisia Europeană a confirmat importanța demersului României, alocându-ne 11,5 milioane de euro - a doua cea mai mare sumă din pachetul de urgență destinat celor șase state afectate. Prin Hotărârea de Guvern adoptată astăzi, transformăm acest demers în sprijin direct pentru pomicultori, oferind granturi de până la 2.000 euro/ha. Este datoria noastră să asigurăm fermierii că nu sunt singuri în fața capriciilor climatice și că au resursele necesare pentru a continua să producă pentru România”, a declarat ministrul Florin-Ionuț Barbu.
Cererile pentru obținerea granturilor trebuie depuse la centrele județene sau locale APIA, în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii. Plățile către beneficiari vor fi efectuate până la 30 aprilie 2026. Bugetul total alocat pentru această schemă este de 58.538.450 lei, echivalentul a 11,5 milioane euro, asigurat din Fondul European de Garantare Agricolă. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-a exprimat susținerea de a continua sprijinirea fermierilor și de a adopta măsuri pentru reducerea impactului fenomenelor climatice extreme.
Recomandate
România pierde din estimarea de producție la grâu, iar corecția de randament apasă pe oferta internă din 2026 , potrivit unei analize Economica , care citează cea mai recentă prognoză din mai a JRC (Serviciul Științific al Comisiei Europene) . JRC estimează pentru România un randament mediu de 4,98 tone/ha, după o revizuire în minus cu 1% față de prognoza din aprilie. Comparativ cu anul trecut, fermierii ar urma să obțină cu 9% mai puțin la hectar, după un 2025 cu randament record (5,5 tone/ha). În același timp, randamentul ar rămâne cu 10% peste media ultimilor cinci ani. Pe partea de suprafețe, grâul comun acoperă în acest an agricol 2,2 milioane de hectare, cu 9,8% mai mult decât anul anterior, când producția totală a fost „record”, de aproximativ 13–14 milioane de tone. La grâul dur, suprafața cultivată a crescut cu 76%, însă de la un nivel „aproape insignifiant”, astfel că impactul în volum rămâne limitat. În total, în toamna lui 2025 au fost însămânțate 2,23 milioane de hectare cu grâu, iar producția ar putea ajunge la 11,1 milioane de tone, conform ultimei prognoze. În aprilie, când randamentul preconizat era de 5,02 tone/ha, producția totală era estimată la 11,2 milioane de tone — diferența înseamnă o tăiere de aproape 90.000 de tone. Context european: randamente mai slabe în majoritatea UE Prognoza indică o scădere a randamentelor la nivel european: media UE ar urma să fie de 5,80 tone/ha, cu 5% sub nivelul de anul trecut, după o reducere cu 1% față de aprilie. Cele mai mari scăderi sunt anticipate în Estonia (minus 16%) și Finlanda (minus 14%). [...]
Comisia Europeană avertizează că poate declanșa infringement dacă Polonia, Ungaria și Slovacia nu renunță la restricțiile naționale impuse importurilor agricole din Ucraina, pe care Bruxelles-ul le consideră contrare regulilor comerciale ale UE, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și funcționare a pieței unice: Comisia susține că politica comercială este o competență exclusivă a Uniunii, iar deciziile unilaterale ale statelor membre pot distorsiona mecanismele comune. În același timp, executivul european spune că rămâne deschis dialogului, dar cere eliminarea măsurilor naționale pentru a respecta legislația europeană. De ce a reapărut conflictul Disputa durează din 2023, după ce un val de cereale ucrainene fără taxe vamale a ajuns în statele de la granița cu Ucraina, alimentând proteste ale fermierilor locali. Agricultorii din Polonia, Ungaria și Slovacia au acuzat că produsele ucrainene, mai ieftine, au destabilizat piețele interne și au dus la scăderea prețurilor pentru producția locală, potrivit TVP World (citată de Mediafax). Comisia a încercat să tempereze tensiunile prin măsuri temporare la nivelul întregii Uniuni, însă după expirarea acestora în septembrie 2023, cele trei state au reintrodus restricții proprii. Ce restricții sunt în vigoare și ce justificări invocă statele În material este menționat explicit cazul Poloniei, care continuă să limiteze importurile din Ucraina pentru: grâu; porumb; rapiță; semințe de floarea-soarelui; anumite produse procesate. Guvernul de la Varșovia argumentează că măsurile sunt necesare pentru protejarea fermierilor polonezi și pentru evitarea unor dezechilibre economice pe piața agricolă. De ce contează pentru Ucraina și pentru UE Pentru Ucraina, accesul la piața europeană rămâne esențial în contextul războiului declanșat de Rusia. După blocajele repetate din Marea Neagră și dificultățile exporturilor maritime, Kievul s-a bazat puternic pe rutele terestre prin Uniunea Europeană pentru a-și exporta produsele agricole. În perioada următoare, presiunea Comisiei se poate traduce fie într-o soluție negociată cu cele trei state, fie într-o escaladare pe canal juridic, prin proceduri de infringement , dacă nu se ajunge la un rezultat favorabil. [...]
Prețurile la îngrășăminte în Europa au urcat puternic, iar UE pregătește măsuri de urgență pentru a limita impactul asupra fermierilor și costurilor din agricultură , în contextul perturbării rutelor maritime și al scumpirii energiei pe fondul războiului din Iran, potrivit Al Jazeera . Miniștrii agriculturii din statele membre se întâlnesc la Bruxelles pentru a discuta disponibilitatea îngrășămintelor, în timp ce Comisia Europeană împinge un nou „ Plan de acțiune pentru îngrășăminte ”, cu obiectivul de a reduce presiunea de cost și dependența de importuri alimentare. Miza pentru piață este mai ales una de preț, nu de lipsă fizică imediată: UE este „mai puțin direct” afectată de penurii decât alte regiuni, însă este lovită prin scumpirea globală a îngrășămintelor și prin creșterea costurilor cu gazul, esențial în producția europeană de îngrășăminte pe bază de azot. De ce se scumpește îngrășământul, chiar dacă UE importă puțin din Orientul Mijlociu Blocajele și perturbările din Strâmtoarea Hormuz – rută care, în mod normal, transportă aproximativ o treime din comerțul maritim global cu îngrășăminte – alimentează temeri privind costurile, inclusiv prin scumpirea combustibililor și a energiei. Deși Orientul Mijlociu reprezintă doar circa 3% din importurile de amoniac ale UE și 1–2% din importurile de îngrășăminte azotate, efectul se transmite prin prețurile globale și prin energia mai scumpă. În plus, producția internă de îngrășăminte azotate depinde puternic de gaz importat, iar creșterea prețului gazului face mai scump și îngrășământul produs în Europa. Potrivit informațiilor citate în material, prețurile îngrășămintelor azotate în Europa sunt acum cu aproximativ 70% peste media din 2024. Cât de dependentă este UE de importuri Datele UE citate arată volume mari importate în 2024: 2 milioane de tone de amoniac; 5,8 milioane de tone de uree; 6,7 milioane de tone de îngrășăminte azotate și amestecuri. Vulnerabilitatea nu este nouă: după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, prețurile ridicate la gaz au forțat mai multe fabrici europene de îngrășăminte să reducă producția sau să se oprească temporar, pentru că producția devenise neprofitabilă. Ce propune Comisia Europeană: stocuri, bani de urgență și importuri mai ieftine Planul Comisiei combină măsuri imediate pentru accesibilitate și securitatea aprovizionării cu pași pe termen mai lung pentru întărirea producției interne și reducerea dependenței de importuri. Printre instrumentele menționate: posibile stocuri (rezerve) de îngrășăminte; sprijin financiar de urgență pentru fermieri prin bugetul agricol al UE, scheme de lichiditate și plăți în avans mai flexibile în cadrul Politicii Agricole Comune; măsuri pentru creșterea importurilor din țări altele decât Rusia și Belarus; sprijin pentru reducerea dependenței de îngrășăminte sintetice (alternative pe bază biologică și utilizare mai eficientă). Separat, UE a trecut la suspendarea taxelor vamale pentru unele îngrășăminte azotate (inclusiv uree și amoniac) din țări altele decât Rusia și Belarus. Unele importuri erau taxate cu tarife între 5,5% și 6,5%. Agenția Reuters a relatat că suspendarea ar putea economisi importatorilor aproximativ 60 milioane euro (aprox. 300 milioane lei). Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris planul ca o încercare de a construi „o industrie europeană a îngrășămintelor mai puternică”, sprijinind în același timp fermierii și accelerând „soluții durabile, dezvoltate în Europa”. Cine este cel mai expus: Irlanda, în prim-plan; Nordul are rezerve Impactul nu este uniform. Irlanda este prezentată ca fiind deosebit de vulnerabilă, din cauza producției interne reduse și a dependenței de importuri, într-un sistem agricol puternic orientat spre zootehnie, care folosește îngrășăminte azotate pentru pajiști. Irlanda a importat 1,7 milioane de tone de îngrășăminte în 2025, ceea ce o expune la volatilitatea prețurilor internaționale. În contrast, Finlanda are de mult timp rezerve pentru securitatea aprovizionării, inclusiv îngrășăminte, cereale și combustibil. Suedia a anunțat, la rândul ei, planuri de stocare a îngrășămintelor, semințelor și cerealelor, ca parte a strategiei de „apărare totală” după aderarea la NATO. Diviziuni în UE: costuri, industrie și reguli de mediu Criza scoate la suprafață tensiuni între state și grupuri de interese. Italia și Franța au cerut relaxări legate de Mecanismul de Ajustare la Frontieră în funcție de Carbon (CBAM), care adaugă costuri importurilor cu intensitate mare de carbon. Unele sindicate agricole susțin că această taxă devine încă o povară într-un moment de criză, în timp ce organizațiile de mediu avertizează împotriva slăbirii regulilor privind poluarea cu azot, pe motiv că ar putea crește poluarea și costurile de sănătate dacă nitrații ajung în sursele de apă. În același timp, Polonia și Germania – țări cu producători importanți de îngrășăminte azotate – sunt mai concentrate pe protejarea industriei interne și, potrivit materialului, sunt mai reticente față de măsuri care ar reduce taxele pe importuri. Se vor scumpi alimentele? Oficialii UE nu se așteaptă la un șoc imediat al prețurilor alimentelor, deoarece mulți fermieri folosesc încă îngrășăminte cumpărate înainte ca războiul din Iran să perturbe lanțurile de aprovizionare. Totuși, există îngrijorări pentru a doua parte a anului: efectul îngrășămintelor asupra alimentelor vine cu întârziere – gazul devine îngrășământ, îngrășământul susține culturile, iar culturile ajung ulterior în lanțul alimentar – iar impactul poate fi resimțit până la șase luni după perturbarea inițială. În acest context, Comisia încearcă să limiteze o spirală a costurilor care ar putea eroda competitivitatea fermierilor europeni și ar putea reaprinde tensiunile politice în mediul rural, deja afectat de scumpirea combustibililor, energiei și inputurilor agricole. [...]
Atacul de ciori a compromis până la 95% din unele culturi ale unei ferme din Țăndărei (Ialomița), iar blocajul administrativ legat de constatarea pagubelor riscă să împingă fermierul dincolo de fereastra optimă de reînsămânțare, cu efect direct asupra producției și a contractelor comerciale, potrivit AgroIntel . Gheorghe Petișanu , administratorul fermei Mys Ap Agro, care lucrează 810 hectare în județul Ialomița, reclamă distrugeri masive în culturile de porumb și floarea-soarelui, pe fondul înmulțirii necontrolate a păsărilor sălbatice. El spune că, după răsărire, ciorile scot plantele de porumb și le consumă rădăcina, iar la floarea-soarelui „o mănâncă cu totul”, ceea ce face cultura „compromisă”. Dimensiunea pagubelor și diferența față de anii trecuți Fermierul indică afectarea unor suprafețe de: 9 hectare de porumb; 50 de hectare de floarea-soarelui. În 2026, severitatea atacurilor ar fi crescut puternic față de anii anteriori, când pierderile erau, potrivit lui, de 10–15%. Acum, în cazul porumbului, acesta vorbește despre un nivel de 95%: „E ceva masiv anul acesta”. Administratorul fermei precizează că nu a făcut încă o evaluare financiară a pagubelor. Întârzieri la constatare, presiune pe reînsămânțare Petișanu spune că a depus o plângere la Primăria Țăndărei (Registrul Agricol) și așteaptă o comisie de evaluare a pagubelor, dar susține că este întârziat și i s-a cerut să nu intervină în cultură până la inspecția în teren. În același timp, întârzierea îl pune într-o situație operațională dificilă: dacă așteaptă prea mult, poate pierde momentul potrivit pentru a întoarce cultura și a reînsămânța, într-o campanie care este deja „cam târziu”, după cum afirmă. Pentru floarea-soarelui, el estimează pagube de 30–40% și spune că nu este sigur dacă merită să întoarcă terenul: „Unii specialiști spun să o las așa, alții să o întorc. E riscant acum”. Risc comercial: contracte la floarea-soarelui high oleic Miza nu este doar producția fizică, ci și livrările contractate. Ferma are contracte comerciale pentru floarea-soarelui high oleic (cu conținut ridicat de acid oleic), iar neîndeplinirea cantităților asumate ar putea atrage penalități. „Avem contracte și dacă nu ne facem targetul s-ar putea să plătim despăgubiri.” Ce cer fermierii: intervenție și un cadru funcțional de compensare Fermierul afirmă că nu există soluții eficiente de despăgubire sau asigurare pentru astfel de situații și solicită implicarea autorităților de mediu, inclusiv printr-un studiu privind efectivele de ciori și capacitatea mediului de a le susține. El mai arată că, pentru a compensa pierderile anuale, a fost nevoit să mărească densitatea la semănat, ceea ce îi ridică costurile, întrucât sămânța se plătește la număr de boabe. [...]
Testarea în câmp a 58 de soiuri de grâu și orz, în condițiile Bărăganului, devine un instrument practic de selecție pentru ferme , într-un context în care diferențele de adaptabilitate și tehnologie pot influența direct rezultatele economice ale culturilor. Evenimentul „ Ziua Grâului Bărăgan ” a ajuns la a șasea ediție și a fost găzduit pe 27 mai, la Mihail Kogălniceanu (Ialomița), de Ferma Sopema, potrivit Agro Business . Platforma demonstrativă a inclus 58 de soiuri – 45 de grâu și 13 de orz – aparținând unor companii de genetică prezente pe piața din România. Miza pentru fermieri a fost evaluarea „la firul ierbii” a comportamentului soiurilor în condiții reale de cultură, specifice Bărăganului, cu discuții directe despre performanță, adaptabilitate și criterii de selecție. Din datele tehnice prezentate în cadrul evenimentului, cultura a fost înființată în jurul datei de 20 octombrie, cu o densitate de 400 boabe germinabile/mp, iar de la semănat până la 25 mai platforma a beneficiat de aproximativ 330 mm precipitații. Tehnologia aplicată a fost cea „clasică” din ferma Sopema, iar pe partea de nutriție au fost integrate produse foliare YARA, partenerul oficial de fertilizare al evenimentului, conform declarației Cristinei Radu, director al Centrului de Cercetare Aplicată al Forumului APPR. Ce au urmărit fermierii: diferențe între soiuri și efectul tehnologiei Prima parte a manifestării s-a desfășurat în cadrul Centrului de Cercetare și Excelență Profesională al Forumului APPR, unde participanții au parcurs platforma de testare. Componenta practică a fost completată de observații privind stadiul de dezvoltare al culturilor și modul în care genetica și tehnologia se reflectă în rezultate la nivel de fermă. „Ziua Grâului Bărăgan arată exact direcția în care credem: informație practică, validată în teren, pusă în serviciul fermierilor”, a declarat Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR. Temele de „back-office” ale fermei: îngrășăminte, risc și infrastructură În a doua parte a zilei, în sala multimedia a fermei Sopema, discuțiile au trecut de la observația în câmp la subiecte cu impact operațional: evoluțiile pieței îngrășămintelor, managementul riscurilor și soluțiile de asigurare (prezentate de Marsh), respectiv infrastructura, procesarea și depozitarea cerealelor (în prezentarea ELICA). Ediția 2026 a reunit aproximativ 300 de participanți – fermieri din mai multe regiuni, reprezentanți ai companiilor de genetică, furnizori de inputuri și tehnologii agricole și parteneri tehnici. Evenimentul face parte din seria FarmForum, platformă dezvoltată de Forumul APPR împreună cu Rainbow – Colorful Ideas, cu obiectivul de a apropia fermierii de testarea aplicată și de dialogul tehnic necesar creșterii competitivității în agricultura românească. [...]
Nouă state UE cer relaxarea regulilor pentru controlul cormoranilor, invocând pierderi în acvacultură , după ce o notă discutată săptămâna aceasta de miniștrii agriculturii și diplomați europeni estimează că păsările consumă anual circa 360.000 de tone de pește, echivalentul a aproximativ o treime din producția totală de acvacultură a Europei, potrivit Mediafax . În document, populația de cormorani din Europa este estimată la aproximativ două milioane de exemplare. Statele care susțin inițiativa – în special din zona baltică, estică și central-europeană, unde specia este mai răspândită – cer ca UE să permită măsuri mai ferme pentru limitarea impactului asupra fermelor piscicole și a stocurilor de pește. Ce măsuri cer statele și ce ar însemna pentru fermele piscicole Țările semnatare solicită ca Uniunea Europeană să permită, între altele: vânătoarea cormoranului mare; perturbarea zonelor de cuibărit; aplicarea de ulei pe ouă pentru a împiedica reproducerea. Martin Šebestyán, ministrul ceh al agriculturii, a spus că obiectivul nu este eliminarea cormoranilor și nici slăbirea protecției naturii, ci găsirea unui echilibru între prădători și resursele piscicole, printr-un sistem care să asigure o populație „sustenabilă” de cormorani. Miza de reglementare: Directiva Păsări și riscul redeschiderii ei Cormoranul este protejat prin Directiva Păsări a Uniunii Europene (adoptată în 1979), iar vânarea este permisă doar în condiții stricte, cu justificare de la caz la caz. Suedia se numără printre țările care cer schimbarea regulilor: Daniel Liljeberg, secretar de stat pentru afaceri rurale, a afirmat că specia ar trebui să devină vânabilă în cadrul directivei și a adăugat că facilitarea vânătorii de foci ar putea ajuta la protejarea stocurilor de pește din Marea Baltică. Comisia Europeană analizează în prezent modul în care funcționează Directiva Păsări și a emis în martie orientări privind aplicarea legislației. În paralel, Bruxellesul sprijină o numărătoare paneuropeană pentru date mai clare despre populațiile de cormorani. Opoziția organizațiilor de mediu: costuri și alternative Propunerea riscă să întâmpine opoziție din partea organizațiilor de mediu, care susțin că păsările sunt transformate în „țapi ispășitori” pentru probleme generate în mare parte de presiunea umană asupra ecosistemelor acvatice. Ele argumentează că fermele piscicole pot fi protejate prin măsuri preventive, precum plasele, iar sacrificarea cormoranilor ar trebui repetată constant, ceea ce ar face intervenția costisitoare și nesustenabilă. „Soluția pe termen lung este refacerea naturii” Declarația îi aparține lui Anouk Puymartin, responsabilă de politici la BirdLife, care a indicat că refacerea râurilor și a zonelor de coastă poate ajuta populațiile de pește să se refacă și să devină mai rezistente la prădători. În acest context, presiunea politică pentru controlul cormoranilor se suprapune peste o discuție mai amplă despre viitorul legislației europene de protecție a naturii, activiștii avertizând că demersul ar putea fi folosit pentru modificări mai largi ale regulilor existente. [...]
