Știri
Știri din categoria Agricultură
Guvernul a aprobat un sprijin financiar de urgență pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu din primăvara anului 2025, informează Digi24. Această măsură vine ca răspuns la pagubele semnificative suferite de plantațiile pomicole din România, în special pentru speciile de prun, măr, păr, piersic, nectarin, cireș, vișin, cais, zarzăr, nuc, alun și migdal.
Conform actului normativ, sprijinul va fi acordat sub formă de granturi directe pentru plantațiile cu un grad de afectare între 30% și 100%. Beneficiarii sunt producătorii agricoli care au depus cereri de plată pe suprafață pentru anul 2025 la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a subliniat importanța acestui sprijin, menționând că România a obținut 11,5 milioane de euro din pachetul de urgență al Comisiei Europene.
„După ce am solicitat oficial acest sprijin în Consiliul AgriFish încă din luna iunie a anului trecut, Comisia Europeană a confirmat importanța demersului României, alocându-ne 11,5 milioane de euro - a doua cea mai mare sumă din pachetul de urgență destinat celor șase state afectate. Prin Hotărârea de Guvern adoptată astăzi, transformăm acest demers în sprijin direct pentru pomicultori, oferind granturi de până la 2.000 euro/ha. Este datoria noastră să asigurăm fermierii că nu sunt singuri în fața capriciilor climatice și că au resursele necesare pentru a continua să producă pentru România”, a declarat ministrul Florin-Ionuț Barbu.
Cererile pentru obținerea granturilor trebuie depuse la centrele județene sau locale APIA, în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii. Plățile către beneficiari vor fi efectuate până la 30 aprilie 2026. Bugetul total alocat pentru această schemă este de 58.538.450 lei, echivalentul a 11,5 milioane euro, asigurat din Fondul European de Garantare Agricolă. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-a exprimat susținerea de a continua sprijinirea fermierilor și de a adopta măsuri pentru reducerea impactului fenomenelor climatice extreme.
Recomandate
România a obținut acceptul pentru continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii după 2027 , un pas care poate menține o sursă de sprijin pentru fermieri în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) , potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Acceptul a fost obținut la solicitarea României, după ce Președinția Consiliului Uniunii Europene a acceptat includerea prevederilor privind continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) după 2027 în textul de compromis al regulamentului pentru viitoarea PAC. Ce s-a decis și unde s-a negociat Rezultatul a fost consemnat în negocierile de la Consiliul Agricultură și Pescuit , desfășurate în perioada 26–27 octombrie 2026, la Luxemburg, la care participă ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin-Ionuț Barbu. Ministerul precizează că menținerea ANT este principala prioritate a României în aceste negocieri, iar ministrul a cerut explicit introducerea acestui sprijin în textul regulamentului, indicând că includerea sa este o condiție esențială pentru susținerea de către România a poziției Consiliului asupra propunerii. „Am cerut ca fermierii români să poată beneficia în continuare de ajutoarele naționale tranzitorii și după 2027. Am insistat ca această posibilitate să fie prevăzută în regulament, iar acceptul Președinției Consiliului UE este un rezultat important pentru România. Fermierii au nevoie să știe pe ce sprijin se pot baza pentru a-și continua activitatea și investițiile. Vom urmări ca prevederile privind ANT să fie păstrate în forma finală a regulamentului și vom susține în continuare o finanțare a agriculturii care să răspundă nevoilor din ferme”, a declarat ministrul Florin-Ionuț Barbu. De ce contează pentru fermieri și ce urmează Din perspectiva impactului economic și de reglementare, includerea ANT în textul de compromis crește șansele ca acest tip de sprijin să rămână posibil și după 2027, oferind fermierilor un orizont mai predictibil pentru planificarea activității și a investițiilor. Ministerul subliniază însă că miza rămâne păstrarea prevederilor în forma finală a regulamentului, ceea ce indică faptul că procesul de negociere nu este închis. Alte poziții susținute de România în negocierile privind PAC În intervenția sa, ministrul a susținut: o finanțare adecvată a PAC pentru perioada 2028–2034 și continuarea reducerii diferențelor dintre nivelurile plăților acordate fermierilor din statele membre; menținerea caracterului opțional pentru plafonarea și reducerea progresivă a plăților pe suprafață; finanțarea infrastructurii de irigații, prin includerea acesteia în categoria investițiilor neproductive, cu acces atât pentru fermieri, cât și pentru organizațiile și grupurile acestora; simplificarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, astfel încât pierderile să poată fi evaluate la nivelul fiecărei culturi sau specii de animale afectate. Separat de dosarul PAC, ministerul mai arată că Florin-Ionuț Barbu a continuat discuțiile cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor românești de ovine către țări terțe, demers care vizează ridicarea restricțiilor în condiții de siguranță sanitar-veterinară și restabilirea accesului crescătorilor români la piețele de export. [...]
Reducerea deficitului comercial la alimente și animale vii cu 13,5% în primele șapte luni din 2026 este folosită de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ca argument pentru continuarea finanțărilor în procesare și zootehnie, cu miză directă pe scăderea dependenței de importuri și pe creșterea capacității interne de producție. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) , exporturile României la această categorie au crescut cu 8,1%, până la aproximativ 4,5 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au redus cu 1,4%, la circa 6,7 miliarde de euro, în perioada ianuarie–iulie 2026, față de aceeași perioadă din 2025. Ce segmente au tras în sus exporturile și unde se vede corecția importurilor Cea mai mare creștere a exporturilor a fost raportată la „produse lactate și ouă”, cu un avans de 36,7%, până la 352,9 milioane de euro. În același timp, deficitul comercial al acestei categorii s-a redus cu 24,4%. La carne și preparate din carne, importurile au scăzut cu 5,3%, conform datelor citate. De ce leagă MADR deficitul comercial de investițiile în procesare și zootehnie Ministerul susține că dezvoltarea fermelor zootehnice și extinderea capacităților de procesare sunt părți ale aceluiași obiectiv economic: creșterea producției de alimente în România și valorificarea materiei prime pe plan intern, prin produse cu valoare adăugată mai mare. „Am susținut investițiile în procesare și în zootehnie pentru ca România să valorifice mai bine ceea ce produce. Avem nevoie de ferme puternice și de fabrici care să prelucreze materia primă aici, în țară, să creeze locuri de muncă și să aducă mai multe produse românești pe piață. Reducerea deficitului comercial și creșterea exporturilor sunt semnale încurajatoare, care ne arată cât de important este să continuăm această direcție. Fermierii și procesatorii au nevoie de predictibilitate, de finanțare și de sprijin pentru a-și duce investițiile la capăt. Programele trebuie continuate, astfel încât rezultatele să se consolideze de la un an la altul”, a declarat ministrul Florin-Ionuț Barbu. Ce instrumente de finanțare invocă ministerul și ce urmează MADR indică drept canale de sprijin programul INVESTALIM și intervențiile pentru procesare din Planul Strategic PAC 2023–2027 , care vizează înființarea, extinderea și modernizarea unităților din industria alimentară, pentru creșterea competitivității pe piața internă și la export. În perioada următoare, ministerul spune că urmărește continuarea finanțărilor pentru fermieri și procesatori, cu accent pe finalizarea investițiilor și punerea în funcțiune a noilor capacități, astfel încât legătura dintre ferme și procesare să reducă, pe termen lung, dezechilibrele comerciale din agroalimentar. [...]
Negocierile pentru PAC post-2027 intră într-o fază de „acord parțial”, cu mize directe pentru plățile către fermieri și regulile de aplicare , în condițiile în care miniștrii agriculturii din UE discută la Luxemburg propunerea de regulament care ar urma să simplifice și să flexibilizeze implementarea sprijinului european. România este reprezentată de ministrul Florin-Ionuț Barbu la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit din 26-27 octombrie 2026, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Pe agenda reuniunii se află viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) după 2027, dosare comerciale din agricultură și stabilirea posibilităților de pescuit în Marea Baltică. Ce se discută pe agricultură: reguli mai simple, plăți mai țintite În secțiunea dedicată agriculturii, miniștrii analizează propunerea de regulament privind condițiile de punere în aplicare a sprijinului UE în cadrul PAC. Conform informării, propunerea Comisiei Europene urmărește, între altele: simplificarea și flexibilizarea cadrului de aplicare a PAC; asigurarea veniturilor fermierilor; direcționarea mai eficientă și echitabilă a plăților; consolidarea reînnoirii generațiilor în agricultură; sprijinirea gestionării riscurilor și creșterea rezilienței sectorului agricol; menținerea unui echilibru între norme comune și stimulente pentru obiectivele de climă, mediu și bunăstarea animalelor. Un element procedural important: președinția irlandeză urmărește obținerea unui „acord parțial” asupra textului, deoarece aspectele financiare și cele „orizontale” sunt analizate în negocierile privind Cadrul financiar multianual al UE pentru 2028-2034. Comerț și pescuit: dosare recurente și cote pentru 2027 în Marea Baltică Miniștrii vor avea și un schimb de opinii pe teme agricole legate de comerț, după o informare prezentată de Comisia Europeană. Pe pescuit, Consiliul urmărește un acord politic privind posibilitățile de pescuit în Marea Baltică pentru 2027, care va stabili capturile totale admisibile (TAC) și cotele aferente fiecărui stat membru pentru principalele stocuri comerciale din zonă. Totodată, reuniunea pregătește poziția UE pentru întâlnirea anuală a ICCAT (Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic), programată între 16 și 23 noiembrie, la Vilamoura (Portugalia). „Diverse”: raportări despre simplificare și respectarea legislației La rubrica „Diverse”, Consiliul discută rapoartele anuale pentru 2026 privind progresele în simplificare, punere în aplicare și asigurarea respectării legislației în domeniile agriculturii și pescuitului. [...]
România urmează să primească 1,1 milioane de doze de vaccin pentru oi și capre , un pas operațional esențial pentru limitarea focarelor și pentru reducerea restricțiilor care apasă asupra circulației și comerțului cu animale vii, potrivit Adevărul . Expedierea este prevăzută pentru 24 octombrie 2026, după activarea, la nivelul Comisiei Europene , a băncilor de vaccinuri ale Uniunii Europene. Din total, 800.000 de doze sunt destinate combaterii variolei ovine și caprine, iar 300.000 vizează pesta micilor rumegătoare . Cele două boli sunt distincte, iar vaccinurile nu sunt interschimbabile. Ce înseamnă livrarea: start de urgență, nu acoperire completă Dozele puse la dispoziție prin băncile de vaccinuri ale UE sunt destinate inițierii unei campanii de vaccinare de urgență, nu acoperirii întregii campanii, inclusiv a eventualelor runde ulterioare. Sursele europene citate de publicație subliniază că acest mecanism este gândit să păstreze capacitatea de reacție și pentru alte urgențe din statele membre. În practică, cele 1,1 milioane de doze reprezintă stocul pentru prima etapă a intervenției, iar necesarul total va depinde de planurile de vaccinare și de eventuale etape suplimentare. Calendarul și pașii administrativi către activarea stocurilor UE Potrivit surselor europene citate, România a cerut oficial accesarea vaccinurilor la 21 septembrie 2026, iar la 23 septembrie a transmis Comisiei Europene planurile de vaccinare. La 2 octombrie au fost solicitate clarificări suplimentare, iar răspunsul autorităților române a fost transmis la 5 octombrie. Băncile de vaccinuri ale UE au fost activate la 8 octombrie 2026, după îndeplinirea cerințelor practice și juridice necesare. Rezervele sunt separate: una pentru variola ovină și caprină (SPGP) și alta pentru pesta micilor rumegătoare (PPR). Unde ar urma să se vaccineze și ce rămâne neclar pentru crescători Planul românesc prevede, pentru pesta micilor rumegătoare, vaccinarea în județele Constanța și Tulcea, în timp ce vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine a fost planificată la nivel național. Publicația notează însă că data expediției nu confirmă, în sine, când începe vaccinarea în fiecare județ. Pentru detalii despre distribuția către crescători și ordinea etapelor sunt necesare informații operative de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și de la direcțiile sanitar-veterinare județene. Context epidemiologic și miza comercială Pesta micilor rumegătoare a fost confirmată pentru prima dată în România în iulie 2024. Conform datelor prezentate de Comisia Europeană într-o reuniune a experților veterinari, în 2024 au fost raportate 67 de focare, care au afectat aproximativ 235.000 de animale, în județele Tulcea, Constanța, Timiș și Ialomița. Boala a reapărut ulterior, inclusiv în 2026, cu focare consemnate în județul Mureș și în județul Timiș, iar Comisia a actualizat zonele de protecție, supraveghere și restricție. În cazul variolei ovine și caprine, o prezentare a Comisiei Europene din februarie 2026 indică 27 de focare confirmate în 2025, iar documente europene consemnează noi focare în primăvara lui 2026, inclusiv într-o exploatație din județul Mureș. Comisia avertizează că boala poate genera pierderi economice semnificative prin scăderea producției de lapte, deprecierea lânii și pieilor și prin restricțiile comerciale. Unul dintre obiectivele planului românesc este deblocarea exporturilor de ovine și caprine către piețe din afara UE, în condițiile în care restricțiile sanitar-veterinare afectează comercializarea animalelor vii. În planul transmis Comisiei Europene, ANSVSA a prevăzut o abordare diferențiată: vaccinarea împotriva ambelor boli în Constanța și Tulcea și vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine în restul țării, cu accent pe trasabilitate și respectarea cerințelor sanitar-veterinare pentru comerțul internațional. [...]
Exporturile agresive ale Chinei de carne de pui și lactate ieftine încep să schimbe echilibrul pe piețele externe , punând presiune pe producătorii tradiționali și alimentând reacții de reglementare în Europa, potrivit news.ro . Beijingul capitalizează pe supraproducția internă și pe prețuri competitive pentru a câștiga cote de piață în Europa, Asia și Africa, într-o evoluție relatată de Reuters. China a ajuns anul trecut exportator net de carne de pui, iar exporturile de produse din carne de pui au urcat la 2,6 miliarde de dolari (aprox. 11,7 miliarde lei), aproape dublu față de 2020. La lactate, exporturile ar urma să atingă anul acesta 600 de milioane de dolari (aprox. 2,7 miliarde lei), dublu față de acum trei ani. De ce poate China să vândă mai ieftin Expansiunea este pusă pe seama investițiilor masive în agricultură și industria alimentară, încurajate de autorități pentru consolidarea securității alimentare. Capacitățile au crescut însă peste nivelul cererii interne, afectate de încetinirea economiei, schimbarea obiceiurilor de consum și reducerea populației. Un exemplu este Wintop Food (provincia Shandong), care procesează anual 60 de milioane de pui și exportă în peste 20 de țări. Directorul general Dang Yangyang spune că produsele chinezești pot fi cu aproximativ 1.000 de dolari pe tonă (aprox. 4.500 lei/tonă) mai ieftine decât cele din Brazilia și Thailanda. Potrivit companiei, exporturile au reprezentat anul trecut jumătate din profit, iar capacitățile sunt în extindere pentru a răspunde cererii externe. Presiune pe exportatorii tradiționali și reacții în UE Creșterea livrărilor din China intensifică presiunile asupra producătorilor tradiționali din Brazilia, Thailanda și Uniunea Europeană. În Europa, firma de consultanță Gira estimează că China și-a dublat din 2022 cota pe piața europeană a produselor procesate din carne de pasăre, la 10%, și și-a triplat prezența pe piața britanică, depășind 14%. Pe partea de reglementare, Comisia Europeană a deschis în iulie o investigație antidumping (anchetă privind vânzarea sub costuri) pentru importurile de rață Pekin din China și, luna trecută, a impus taxe antidumping de 41%–67% pentru proteinele din mazăre provenite din această țară. Importurile de carne de pui sunt monitorizate, dar nu sunt, deocamdată, vizate de măsuri similare. În paralel, Comisia Europeană a transmis că produsele importate trebuie să respecte aceleași standarde sanitare ca cele produse în UE și intenționează să consolideze etichetarea originii, începând cu produsele din carne de pasăre în 2027. Extinderea se vede și la lactate Producătorii chinezi își cresc prezența și în lactate. Grupul Yili intenționează să înceapă exporturile de lapte praf pentru sugari în Asia de Sud-Est anul viitor, iar Feihe a intrat deja pe piețele din Filipine și Indonezia, concurând cu Nestlé și Mead Johnson. Avantajul rămâne prețul: potrivit comerciantului internațional Branexx, unele produse chinezești din carne de pui sunt cu 10%–20% mai ieftine decât cele braziliene. În același timp, exportatorii chinezi trebuie să depășească neîncrederea legată de scandaluri anterioare privind siguranța alimentară, pe fondul unei atenții mai mari din partea autorităților europene. [...]
Grâul de panificație a urcat la 237 euro/tonă DAP Constanța, dar semnalul de preț rămâne amestecat între produse și piețe , iar o zi de revenire nu echivalează cu o tendință, arată datele sintetizate de Agronet . Pentru fermieri și traderi, miza imediată este că diferențele dintre condițiile comerciale (DAP, FOB, „la poarta fermei”, contracte futures) și dintre regiuni pot schimba concluzia despre „scumpire” sau „ieftinire”, chiar când titlurile indică o creștere în port. Constanța: grâul crește săptămânal, porumbul și oleaginoasele rămân sub nivelul anterior Setul de cotații DAP Constanța din 13 octombrie (publicat de Agrointeligența) comparat cu 6 octombrie arată o recuperare incompletă pentru mai multe produse. În intervalul 6–13 octombrie: grâu de panificație: 234 → 237 euro/tonă ( +1,28% ); grâu furajer: 220 → 220 euro/tonă (0%); porumb: 227 → 225 euro/tonă ( −0,88% ), deși în ziua de 13 octombrie a fost un plus de 3 euro/tonă; floarea-soarelui: 476 → 473 euro/tonă (−0,63%); rapiță: 517 → 512 euro/tonă ( −0,97% ), chiar dacă a avut o creștere zilnică de 7 euro/tonă. Interpretarea-cheie din analiză: o mișcare pozitivă într-o singură zi poate arăta o revenire, dar nu înseamnă automat că piața a recuperat pierderile din săptămâna anterioară. Piața internă: aceeași marfă, direcții diferite în funcție de regiune Datele raportate Comisiei Europene și publicate de AGRIMEDIA (pentru săptămâna 5–11 octombrie) indică diferențe regionale care fac riscantă o concluzie generală de tipul „porumbul s-a scumpit în România”. În seria citată: la porumb furajer, Muntenia crește (179,65 → 201,32 euro/tonă, +12,06%), în timp ce Banatul scade (204,40 → 189,72 euro/tonă, −7,18%), iar Constanța (în această serie, reper FOB) coboară (246,34 → 239,48 euro/tonă, −2,78%); la grâul de panificație, Banatul urcă, dar Constanța scade în media săptămânală din serie. Agronet insistă asupra unui punct tehnic cu impact direct în decizii: 222,83 euro/tonă FOB (medie săptămânală) și 237 euro/tonă DAP (observație zilnică) nu sunt comparabile direct , pentru că diferă perioada și condiția comercială. Bursele: porumbul european se desprinde de Chicago, dar transmiterea în România nu e automată Pe 14 octombrie, cotațiile intrazilnice publicate de AHDB arată o divergență puternică: porumbul pe Euronext (contract noiembrie) urcă la 302,50 euro/tonă , în timp ce porumbul american (Chicago, decembrie) scade ușor față de referința anterioară. În același „instantaneu”, grâul pe Euronext avansează moderat, iar rapița scade marginal. Concluzia operațională pentru piața locală, așa cum reiese din analiză: piețele internaționale nu transmit același semnal , iar ofertele interne nu urmează automat mișcarea de la Paris, inclusiv din cauza diferențelor de logistică și a condițiilor de livrare. De ce contează: costul transportului în Marea Neagră poate rupe legătura dintre bursă și prețul la fermă Agronet notează că transportul prin Marea Neagră rămâne o variabilă care complică relația dintre prețurile bursiere, prețul de export și suma oferită la fermă. În acest context, chiar și atunci când apar cotații mai mari în anumite puncte (port, FOB, futures), costurile și riscurile logistice pot absorbi o parte din avantaj , iar „prețul mai bun” nu se vede automat în oferta netă pentru producător. Pentru producătorii români, implicația practică este să trateze separat reperele de preț (fermă/port/bursă) și să compare oferte doar pe serii compatibile (aceeași perioadă, aceeași monedă, aceeași condiție comercială), altfel concluziile pot fi înșelătoare. [...]
