Știri
Știri din categoria Agricultură
România a ajuns să importe bulion și suc de roșii de 61,3 milioane de euro, iar deficitul total la conserve se apropie de jumătate de miliard de euro, arată o analiză publicată de G4Food.ro, pe baza unui studiu realizat de ASE. În ultimii zece ani, dezechilibrul comercial din acest sector s-a agravat de aproape 4,5 ori.
Potrivit datelor citate, deficitul comercial la conserve a crescut de la 108,2 milioane de euro la 480,3 milioane de euro, în timp ce importurile au explodat de la 135,4 milioane de euro la 591,2 milioane de euro. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi s-a menținut la doar 18–20%, iar în 2024 a coborât la 18,7%. Practic, România importă de peste cinci ori mai mult decât exportă la această categorie.
Ultimii trei ani au accentuat dezechilibrul: deficitul a crescut cu peste 40% față de 2021 și a depășit pentru prima dată pragul de 400 de milioane de euro în 2023.
Printre principalele produse importate se numără:
Deficitul în cazul tomatelor preparate sau conservate a crescut de 3,7 ori, de la 16,5 milioane de euro în 2013 la 61,3 milioane de euro în 2024. Categoria tomatelor reprezintă 25–30% din deficitul total al legumelor.
Deși România produce tomate proaspete, acestea sunt orientate în mare parte către consum intern sau sunt vândute ca materie primă, fără integrare în procesarea industrială. Lipsa tehnologiilor moderne de conservare și ambalare, dar și absența unor structuri asociative eficiente – cooperative sau centre de colectare – limitează capacitatea de transformare a producției în produse finite cu valoare adăugată.
Și la categoria ciuperci și trufe conservate deficitul a crescut semnificativ, de la 4,35 milioane de euro în 2013 la 14,89 milioane de euro în 2024, cu fluctuații ample de la un an la altul, dar cu o tendință clară de dezechilibru structural.
Concluzia studiului ASE este că problema nu ține de lipsa capacităților industriale, ci de oferta insuficientă și fragmentată de materie primă autohtonă. Deși România dispune de terenuri fertile și condiții climatice favorabile, producția de legume și fructe pentru procesare nu este corelată cu cerințele industriei.
Fragmentarea exploatațiilor, lipsa contractelor multianuale și orientarea fermierilor către culturi mai ușor de valorificat rapid creează un decalaj între cererea procesatorilor și oferta internă. În plus, costurile ridicate cu utilitățile, forța de muncă și materiile prime – inclusiv importul de ceapă sau tomate pentru procesare – apasă suplimentar asupra competitivității.
Fără dezvoltarea cooperativelor, contracte pe termen lung și investiții în tehnologie, deficitul de aproape 500 de milioane de euro riscă să devină o vulnerabilitate structurală a agro-industriei românești.
Recomandate
Ministrul Agriculturii participă la Consiliul AgriFish pentru a discuta viitorul PAC după 2027 , într-o reuniune la Bruxelles cu impact direct asupra fermierilor români. Potrivit Bursa, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, ia parte luni, 23 februarie 2026 , la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit al Uniunii Europene. Pe agenda întâlnirii figurează subiecte esențiale pentru direcția agriculturii europene în următorii ani. Un punct central îl reprezintă viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC), care va intra în vigoare după 2027. Miniștrii statelor membre urmează să analizeze recomandările Comisiei Europene și să facă un schimb de opinii privind noul cadru strategic, cu implicații directe asupra subvențiilor, investițiilor și condițiilor de mediu impuse fermierilor. Un alt subiect important este evaluarea Directivei privind practicile comerciale neloiale din lanțul agroalimentar. Raportul Comisiei Europene vizează relațiile dintre producători, procesatori și comercianți, într-un context în care fermierii reclamă presiuni asupra prețurilor și întârzieri la plată. În cadrul reuniunii sunt prevăzute și: un prânz informal dedicat priorităților strategice ale Uniunii Europene în relația cu Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură pentru perioada 2026-2027; discuții privind situația sectorului porcin la nivel european. România va semnala dificultățile cu care se confruntă crescătorii de porci și va susține acordarea unui sprijin excepțional pentru acest domeniu, afectat de costuri ridicate și de dezechilibre pe piața comunitară. Reprezentanții ministerului subliniază că astfel de reuniuni sunt esențiale pentru coordonarea pozițiilor statelor membre și pentru promovarea intereselor fermierilor români în procesul de elaborare a politicilor agricole europene. [...]
Taxele pentru pășuni au urcat până la 1.700 de lei pe hectar , nivel pe care unii crescători îl consideră imposibil de susținut, a avertizat Ionică Sterp , lider al Asociației Profesionale a Ciobanilor, potrivit Agrointeligența . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 21 februarie 2026, la Adunarea Generală a Oierilor organizată la Jina, în județul Sibiu. Sterp a prezentat cazul unui fermier din Poiana Sibiului care achită 1.300 de lei pe hectar chirie pentru pășune, la care se adaugă 300 de lei impozit și aproximativ 120 de lei ajustare cu inflația, ajungând la 1.700 de lei pe hectar. În lipsa unui plafon pentru redevențe, susține acesta, costurile au crescut constant, iar majorările din acest an apasă suplimentar asupra exploatațiilor. Pe scurt, structura costului invocat arată astfel: 1.300 lei/hectar – chirie către primărie; 300 lei/hectar – impozit; circa 120 lei/hectar – actualizare cu inflația; total: aproximativ 1.700 lei/hectar. Solicitat să clarifice dacă ministerul poate interveni, secretarul de stat Emil Dumitru a precizat că Ministerul Agriculturii nu are competența de a impune un preț minim sau maxim pentru pășuni. Instituția poate însă verifica modul în care sunt utilizate suprafețele pentru care se acordă subvenții prin APIA , mai ales în contextul unor constatări ale auditului Comisiei Europene privind pășunile alpine închiriate fără animale efectiv prezente la pășunat. Oficialul a mai arătat că peste 10.000 de hectare au fost scoase din circuitul agricol, inclusiv pentru proiecte de energie în sistem dual, subiect contestat de oieri. În rezoluția adoptată la Jina, crescătorii au cerut: atribuirea pășunilor strict în funcție de numărul real de animale; limitarea redevenței la maximum 20% din valoarea subvenției, diferențiat pe zone; interzicerea transformării izlazurilor în parcuri fotovoltaice; modificarea restricțiilor privind pășunatul în perioada 6 decembrie – 24 aprilie; interzicerea dublei concesionări a pășunilor. Nemulțumirile vin într-un moment tensionat pentru sectorul ovin, în care costurile cresc, iar presiunea controalelor și a regulilor europene se intensifică, fără ca autoritățile să poată interveni direct asupra nivelului chiriilor stabilite de primării. [...]
Oierii ar putea pierde subvențiile APIA dacă nu își reglementează activitatea , avertisment lansat de Ministerul Agriculturii la Adunarea Națională a Ciobanilor, potrivit Agrointeligența . Tema a fost discutată sâmbătă, 21 februarie 2026, la Jina, în județul Sibiu, unde secretarul de stat Emil Dumitru a atras atenția asupra riscurilor legate de lipsa formei juridice și a angajării legale a ciobanilor. În prezent, nu există un proiect legislativ care să elimine explicit persoanele fizice de la plata subvențiilor directe, însă discuțiile au fost alimentate de o misiune de audit care a constatat cazuri în care fermieri cu peste 1.000 de hectare au încasat sume consistente declarând exploatațiile pe persoană fizică. Într-un exemplu invocat public, un fermier ar fi primit 1.250.000 de lei, situație care a determinat solicitări de clarificări din partea Comisiei Europene. Pe lângă statutul juridic, o altă problemă majoră este lipsa formelor legale pentru lucrătorii de la stână. Oficialul a avertizat că, începând de anul viitor, controalele Inspectoratului Teritorial de Muncă s-ar putea solda nu doar cu amenzi, ci și cu pierderea subvențiilor, dacă nu este respectată legislația muncii. Un model invocat ca posibilă soluție este cel din Ungaria, unde funcționează un sistem simplificat pentru zilieri: fermierul cumpără „credite” sau buline de la inspectoratul de muncă; acestea sunt aplicate zilnic lucrătorilor ocazionali; sistemul permite evidență și fiscalizare fără contracte clasice pe termen lung. Reprezentanții oierilor susțin însă că realitatea din teren complică aplicarea strictă a legii. Maniu Vonica , președintele Uniunii Oierilor din România , a arătat că mulți ciobani nu au acte sau părăsesc stâna după câteva zile, ceea ce face dificilă angajarea cu contract de muncă. O soluție discutată ar fi stabilirea unui număr forfetar de angajați raportat la efectivul de animale, cu o contribuție fixă către stat. În lipsa unor ajustări legislative, crescătorii de ovine riscă să devină vulnerabili atât la sancțiuni, cât și la tăieri de subvenții, într-un sector deja afectat de costuri ridicate și instabilitate a forței de muncă. [...]
Agricultura ecologică, în centrul unei controverse după adoptarea OUG 53/2025 , act normativ care, potrivit unui comunicat transmis presei , ar expune operatorii din sectorul inputurilor pentru agricultura bio la riscuri penale semnificative. Documentul susține că actualul cadru legislativ poate transforma neconformarea procedurală într-o infracțiune pedepsită cu închisoare între 2 și 7 ani. Potrivit autorilor comunicatului, problema ar fi legată de aplicarea aceleiași proceduri de autorizare atât pentru pesticide chimice de sinteză, cât și pentru inputuri utilizabile în agricultura ecologică – produse care, la nivel european, sunt permise și au un profil de risc diferit. Ce se reclamă Emitentul susține că: produsele utilizabile în agricultura ecologică ar fi obligate să treacă printr-o procedură complexă, similară celei pentru pesticide de sinteză; ar fi necesare aproximativ 200 de analize și determinări, inclusiv teste toxicologice și ecotoxicologice extinse; în lipsa unei proceduri adaptate, neautorizarea produselor ar putea atrage consecințe penale, nu doar sancțiuni administrative. În comunicat este invocată și situația infrastructurii instituționale, fiind menționat Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (ICDPPP), despre care se afirmă că nu ar avea acreditări complete pentru anumite tipuri de analize solicitate în cadrul procedurii. Solicitarea mediului de afaceri Ionel Mugurel Gabriel , președinte CA al Chromosome Dynamics, citat în document, afirmă că sectorul nu solicită exceptare de la reglementare, ci „proporționalitate și realism”. În opinia sa, ar fi necesară o procedură distinctă sau simplificată pentru inputurile din agricultura ecologică, adaptată specificului acestora. Potrivit comunicatului, au fost transmise către autorități analize tehnice și juridice și au avut loc întâlniri oficiale, însă operatorii reclamă lipsa unor clarificări ferme sau a unei soluții administrative concrete. Context OUG 53/2025 nu este analizată în detaliu în materialul OTS, iar poziția autorităților competente nu este prezentată în comunicat. De asemenea, informațiile privind eventualele acreditări sau cerințe tehnice nu sunt însoțite de documente oficiale în cadrul articolului publicat. Rămâne de văzut dacă Ministerul Agriculturii sau instituțiile implicate vor oferi un punct de vedere oficial asupra acestor acuzații și dacă vor exista modificări sau clarificări legislative în perioada următoare. [...]
Fermierii pot obține despăgubiri pentru culturile calamitate dacă respectă patru pași esențiali , potrivit informațiilor publicate de Agrointel , care citează un material al Direcției Agricole Județene Caraș-Severin privind procedura legală de constatare și plată a pagubelor provocate de fenomene meteo extreme. În contextul în care seceta, grindina, inundațiile sau înghețul au afectat în ultimii ani suprafețe importante din România, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin APIA , acordă sprijin financiar fermierilor eligibili, dar numai după parcurgerea unei proceduri stricte. Sunt recunoscute oficial drept calamități agricole fenomene precum seceta, inundațiile, grindina, ploile torențiale, înghețul de primăvară sau toamnă, furtunile, alunecările de teren, incendiile provocate de trăsnet și distrugerile cauzate de ninsori abundente. Pentru a fi luate în calcul, pagubele trebuie să fie semnificative și constatate de o comisie oficială, iar gradul de afectare trebuie să depășească pragul minim de 30%. Au dreptul la despăgubiri proprietarii de terenuri, arendașii care exploatează legal suprafețele, asociațiile agricole, cooperativele și persoanele juridice din agricultură, cu condiția ca terenurile să fie înregistrate la APIA și declarate în cererea unică de plată. Procedura presupune patru etape clare: Sesizarea primăriei – Fermierul depune rapid o cerere scrisă pentru constatarea pagubelor. Întârzierea poate duce la pierderea dreptului de despăgubire. Activarea comitetului local pentru situații de urgență – Structura condusă de primar transmite, în cel mult 24 de ore, rapoarte către autoritățile județene. Evaluarea în teren – Prin ordin al prefectului, o comisie formată din reprezentanți ai primăriei, APIA și Direcției Agricole verifică suprafața afectată și întocmește procesul-verbal. Centralizarea și raportarea – Datele ajung la Direcția Agricolă Județeană și ulterior la Ministerul Agriculturii pentru validare. Despăgubirile se stabilesc în funcție de pierderile de producție și de nivelul mediu de venit aprobat anual prin ordin ministerial. După validare, fermierii depun la APIA sau la Direcția Agricolă cererea de plată, însoțită de procesul-verbal, acte de proprietate sau arendă, documente de identificare și extras de cont. Plata se face, în medie, în 60–90 de zile de la aprobarea listei beneficiarilor. Printre greșelile care duc la respingerea cererii se numără lipsa actelor de proprietate, neînregistrarea terenului la APIA, un grad de afectare sub 30% sau absența unui cont bancar valid. Respectarea strictă a termenelor și documentației rămâne, așadar, condiția decisivă pentru accesarea sprijinului financiar în caz de calamitate. [...]
AFIR a publicat Ghidul solicitantului pentru sprijin de până la 200.000 euro pe fermă , anunță Ministerul Agriculturii, potrivit AgroInfo . Documentația vizează domeniul de intervenție DR-19 – „Investiții neproductive la nivel de fermă” și stabilește condițiile în care fermierii pot obține finanțare nerambursabilă pentru realizarea de perdele naturale de protecție și alte elemente de peisaj menite să reducă impactul schimbărilor climatice. Sprijinul se acordă pentru investiții neproductive realizate în cadrul exploatațiilor agricole, cu scopul de a proteja culturile de fenomene extreme precum vântul puternic, troienirea zăpezii sau seceta, dar și pentru creșterea biodiversității și a rezilienței fermelor. Ce finanțează intervenția DR-19 Printre obiectivele asumate prin această măsură se numără: atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, inclusiv prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea capacității de stocare a carbonului; utilizarea sustenabilă a resurselor naturale – apă, sol, aer – și reducerea dependenței de substanțe chimice; conservarea biodiversității, a habitatelor și a peisajelor agricole. Cine poate beneficia Beneficiarii sunt fermierii organizați sub forme juridice, cu excepția persoanelor fizice. Valoarea sprijinului Element Detalii Valoare maximă/proiect 200.000 euro Intensitate sprijin până la 100% din costurile eligibile Tip finanțare nerambursabilă Conform informațiilor publicate la 16 februarie 2026, sprijinul public poate acoperi integral cheltuielile eligibile ale proiectului, ceea ce face intervenția una dintre cele mai avantajoase linii dedicate investițiilor cu impact de mediu din actualul cadru financiar. Publicarea Ghidului solicitantului clarifică astfel condițiile de accesare și deschide drumul pentru depunerea proiectelor, într-un context în care presiunea climatică asupra agriculturii românești este tot mai vizibilă. [...]
