Știri
Știri din categoria Agricultură
Frații Pavăl fac primul exit complet dintr-o investiție și ies din Moldova Farming după aproape 10 ani, prin vânzarea participației de 19% către fondatorul Cătălin Grigoriu, într-un moment în care sectorul agricol traversează tensiuni financiare și restructurări, potrivit Profit.
Participația a fost preluată inițial în 2017 și a marcat intrarea proprietarilor Dedeman în agricultură, alături de familia Grigoriu. Moldova Farming are peste 10.000 de hectare de teren agricol, din care exploatează circa 7.000 de hectare în județele Neamț, Bacău și Vrancea.
După tranzacție, Cătălin Grigoriu a radiat firma Moldova Farming la începutul acestui an, după ce activitatea a fost transferată pe alte societăți, inclusiv pe linii de business separate (inputuri, combustibil și producție agricolă). Conform informațiilor din articol, operațiunile au fost împărțite astfel:
În cadrul grupului, aproximativ 4.200 de hectare sunt în exploatare în sistem convențional (grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiță, sfeclă de zahăr), iar circa 1.800 de hectare sunt cultivate ecologic (în principal lucernă). Din terenurile agricole, aproximativ 1.100 de hectare sunt în proprietate, restul fiind operate în cadrul structurii menționate.
Ieșirea este o noutate în modelul investițional al fraților Pavăl: Profit notează că, până acum, nu au realizat exit-uri totale din companii în care au intrat ca investitori, deși la începutul acestui an și-au redus pentru prima dată o participație deținută la o companie listată la bursă.
Tranzacția vine și pe fondul unui climat dificil în agribusiness. În articol este citat un punct de vedere al lui Cătălin Grigoriu, acordat publicației Agrointeligența, care vorbește despre insolvențe și ieșiri din piață și estimează pierderi cumulate de „peste 2-2,5 miliarde de euro (aprox. 10-12,5 miliarde lei)” în lanțul agricol, de la fermieri și traderi până la sistemul bancar, acumulate din 2021–2022 până în prezent.
Reprezentanții Dedeman nu au răspuns solicitării Profit privind motivul retragerii, până la publicarea articolului.
Chiar dacă ies din Moldova Farming, interesul lor pentru agricultură s-a manifestat ulterior și prin vehiculul investițional PIF Industrial, care, potrivit articolului, a ajuns să dețină circa 10.000 de hectare de teren în regiuni agricole cheie, precum și ferme închiriate unor parteneri care le operează.
Recomandate
APIA a început să elibereze adeverințe care permit crescătorilor eligibili de oi și capre să ia credite garantate cu subvenția europeană pe cap de animal , în condițiile în care pentru 2026 cuantumul planificat al sprijinului cuplat (SCVZ) este de 20,80 euro/cap (aprox. 104 lei), potrivit AgroInfo . Mecanismul vizează crescătorii de ovine și/sau caprine eligibili pentru „sprijin cuplat pentru venit zootehnic” (SCVZ) și le oferă acces la finanțare înainte de plata efectivă a subvenției, pe baza unei adeverințe eliberate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) . APIA a anunțat că a demarat eliberarea acestor adeverințe miercuri, 27 mai 2026. Ce sume sunt prevăzute în PNS 2023–2027 pentru ovine/caprine AgroInfo arată că informațiile provin din Planul Național Strategic 2023–2027 , unde pentru intervenția PD-24 „Sprijin cuplat pentru venit ovine/caprine” sunt menționate următoarele repere: cuantum unitar planificat: 20,80 euro/cap (aprox. 104 lei/cap ); cuantum minim: 12,54 euro/cap (aprox. 63 lei/cap ); cuantum maxim: 24,00 euro/cap (aprox. 120 lei/cap ). Publicația notează că, pentru anul trecut, APIA a achitat crescătorilor cuantumul minim al acestei subvenții. De ce contează: subvenția poate fi „monetizată” mai devreme prin credit Eliberarea adeverințelor are un impact operațional direct pentru fermele de ovine și caprine: subvenția viitoare poate fi folosită ca garanție pentru împrumuturi, ceea ce poate îmbunătăți lichiditatea într-o perioadă în care cheltuielile curente (furaje, lucrări, servicii) apasă pe cash-flow. AgroInfo nu precizează în articol condițiile de creditare (dobânzi, bănci participante) sau calendarul plăților efective, astfel că rămâne neclar în ce măsură accesul la finanțare va depinde de ofertele comerciale ale creditorilor și de ritmul de procesare al APIA. [...]
Fermierii europeni cer schimbări rapide în reguli și taxe care le apasă costurile , de la îngrășăminte și CBAM până la comerțul cu Mercosur, pe agenda discuțiilor de la Bruxelles, potrivit AGRO TV . Subiectele au fost ridicate în jurul ultimei reuniuni a Consiliului AgriFish, în întâlniri ale delegației COPA-COGECA cu reprezentanți ai președinției Consiliului și cu comisarul european pentru comerț, pe baza unui comunicat al Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC). Miza, din perspectiva fermierilor și cooperativelor, este una de reglementare cu efect direct în cash-flow: organizațiile susțin că noile taxe și mecanisme birocratice cresc artificial costurile de producție și întârzie compensările, într-un moment în care sectorul este „subcapitalizat și puternic îndatorat”, conform comunicatului citat. Îngrășăminte și CBAM: presiune pe capitalul de lucru Prima temă vizează fertilizanții și include un pachet de solicitări: eliminarea temporară a tarifelor la îngrășăminte (cu excepția Rusiei și Belarusului) și suspendarea măsurilor antidumping pentru importurile de UAN din SUA și Trinidad și Tobago. AAC afirmă că o decizie „de vinerea trecută” ar trebui prelungită cu „minimum 1 an” pentru a-și păstra efectul. În același capitol, fermierii cer: mai multă flexibilitate în Directiva privind nitrații, pentru a facilita utilizarea gunoiului de grajd și a digestatului, unde este justificat agronomic; suspendarea CBAM (mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon) și mecanisme de compensare pentru fermieri și cooperative sau reducerea „de la 1% la 0,1%” a taxei nou impuse; reguli obligatorii de transparență pe piața îngrășămintelor, pe motiv că măsurile voluntare nu ar preveni speculațiile. În comunicatul AAC este citat Florentin Bercu (reprezentant AAC în conducerea COGECA), care avertizează asupra efectului de blocare a banilor la achiziție și a întârzierii restituirilor. „Agricultorii europeni sunt subcapitalizați și puternic îndatorați; nu mai pot oferi credite sau sprijin financiar autorităților naționale și europene (...).” Tot în acest context, comunicatul indică un ordin de mărime pentru CBAM: „820 de milioane de euro numai în 2026” (aprox. 4,1 miliarde lei), sumă menționată ca exemplu de impact la nivelul mecanismului. Mercosur: condiții mai dure pentru importuri și certificate obligatorii A doua temă este acordul UE–Mercosur. COPA și COGECA spun că susțin comerțul deschis, dar cer implementare „echitabilă” și monitorizare atentă, invocând epuizarea rapidă a unor contingente tarifare (exemplul din comunicat: contingentul inițial pentru miere, epuizat în mai puțin de o săptămână doar de Argentina). Printre cereri se află obligativitatea certificatelor de sănătate (sanitar-veterinare sau fitosanitare) pentru produsele agroalimentare importate și suspendarea livrărilor de carne de vită și alte produse de origine animală din Brazilia (sau din alte țări care nu respectă normele UE) până la garantarea respectării „depline și efective” a regulilor. Etichetarea originii: extinderea obligativității A treia temă este etichetarea de origine. Fermierii salută discuția inițiată de mai multe state membre și susțin extinderea etichetării obligatorii, cu indicarea cel puțin „UE/non-UE” ca bază comună și, pentru unele sectoare, etichetarea țării/țărilor de origine. Uleiul de soia și riscul iLUC: efecte în lanț în zootehnie A patra temă privește propunerea de clasificare a uleiului de soia ca materie primă cu risc ridicat de efecte iLUC (Schimbarea Indirectă a Destinației Terenurilor). COPA-COGECA avertizează că restricționarea utilizării uleiului de soia în biocombustibili ar reduce procesarea soiei în Europa, ceea ce ar însemna disponibilitate mai mică de șrot (făină) de soia pentru hrana animalelor și costuri mai mari pentru fermieri. Organizațiile cer Consiliului să reevalueze propunerea, invocând consecințe pentru reziliența alimentară și energetică. Lactate: stabilizare inegală și riscuri comerciale A cincea temă este piața produselor lactate. COPA-COGECA vorbește despre semne de stabilizare pe anumite piețe, dar „inegală” între statele membre, în timp ce costurile de producție rămân ridicate (îngrășăminte, furaje, energie). În plus, comunicatul menționează incertitudini comerciale, inclusiv cerere mai slabă din China și riscul de perturbări ale rutelor comerciale prin Strâmtoarea Hormuz, cu potențial impact asupra exporturilor către Asia și Orientul Mijlociu. PAC și regula N+2 vs N+3: risc de complicații administrative A șasea temă vizează implementarea Politicii Agricole Comune (PAC) și preocupările legate de trecerea de la regula N+2 la N+3, cu referire la dificultăți semnalate de Bulgaria. COPA-COGECA cere Consiliului și Comisiei o soluție „practică și simplă” pentru derularea programelor de dezvoltare rurală și plăți la timp către beneficiari. Prădători piscivori: cereri de gestionare la nivel UE A șaptea temă privește impactul prădătorilor piscivori, în special al cormoranului mare, asupra pescuitului și acvaculturii. COPA-COGECA solicită măsuri de gestionare mai puternice și coordonate, flexibilitate mai mare pentru statele membre și proceduri de derogare mai simple, în contextul procesului de simplificare a legislației de mediu și al „testului de rezistență” pentru directivele privind păsările și habitatele. În ansamblu, mesajul fermierilor către decidenții UE este că pachetul de reguli și taxe trebuie calibrat astfel încât să nu blocheze finanțarea activității curente și investițiile, într-un sector care funcționează sezonier și are nevoie de lichiditate exact în momentele-cheie ale ciclului agricol. [...]
APIA a început să elibereze adeverințe care le permit crescătorilor de animale să ia credite-punte de până la 90% din subvențiile estimate , un mecanism care poate aduce lichiditate rapidă în ferme înainte de plata efectivă a sprijinului, potrivit Agrointel . Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) spune că adeverințele sunt emise pentru fermierii care vor să acceseze credite bancare în cadrul intervențiilor din sectorul zootehnic aferente Campaniei 2026, respectiv: PD-21 Sprijin cuplat pentru venit – vaci de lapte; PD-22 Sprijin cuplat pentru venit – carne vită; PD-23 Sprijin cuplat pentru venit – bivolițe de lapte; PD-24 Sprijin cuplat pentru venit – ovine-caprine. Adeverințele se eliberează în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții financiare bancare și nebancare, precum și cu fonduri de garantare din domeniul agricol. Documentul este emis la solicitarea scrisă a fermierului și atestă depunerea Cererii de plată în Campania 2026, confirmând și numărul de animale pentru intervențiile menționate. APIA precizează că eliberarea se face conform procedurilor transmise spre aplicare centrelor județene. Cum se calculează finanțarea și care sunt costurile maxime ale creditului Valoarea finanțării poate ajunge la 90% din suma rezultată din înmulțirea cuantumului unitar minim planificat (conform Planului Strategic PAC 2023–2027 , pentru anul de cerere 2026) cu numărul de animale confirmate prin adeverință, pentru fiecare intervenție. Pe partea de costuri, APIA reamintește prevederile Ordinului MADR nr. 703/2013: dobânda pentru creditele acordate de instituțiile financiar-bancare este de ROBOR la 6 luni + maximum 2% , iar pentru instituțiile financiare nebancare de ROBOR la 6 luni + maximum 8% . Garanții de stat și recomandarea APIA pentru fermieri Creditele pot fi garantate prin fondurile de garantare menționate de APIA: Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM). Directorul general al APIA, Adrian Pintea, atrage atenția asupra comisioanelor și a costului total al finanțării: „În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, atragem atenția fermierilor (...) să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare (...) în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.” APIA mai precizează că toate convențiile încheiate cu instituțiile bancare și nebancare și cu FGCR/FNGCIMM urmează să fie publicate pe site-ul instituției, în secțiunea „Convenții, Acorduri, Protocoale”. [...]
Întârzierile la plata mieilor livrați în 2025 riscă să blocheze cash-flow-ul fermelor mici , care depind de încasări rapide pentru furaje, motorină și datorii curente, potrivit Adevărul . Zeci sau chiar sute de crescători (în funcție de cine face estimarea) spun că așteaptă banii de la firmele lui Dumitru Andreșoi , cunoscut drept „regele oierilor”, după livrări făcute cu promisiunea plății „la 45 de zile”. În teren, nemulțumirea a ajuns și la protest: la începutul săptămânii a fost organizată o acțiune la poarta unei ferme din Hunedoara, după ce achizitorii trimiși în 2025 ar fi preluat „sute de mii” de miei pentru export, iar o parte din sume nu ar fi fost achitate nici până acum. Unele voci estimează restanțele la aproximativ 7 milioane euro (aprox. 35 milioane lei), sumă contestată de reprezentantul firmei. Ce înseamnă întârzierile pentru ferme: datorii, investiții amânate, costuri zilnice Cazurile prezentate indică un impact direct asupra funcționării fermelor, nu doar o dispută comercială punctuală. Un fermier din Timiș, Valentin Bohar (comuna Știuca), spune că a predat 150 de miei în 15 aprilie 2025 și are de recuperat aproape 80.000 lei, fără să fi primit bani. El afirmă că a fost amânat repetat, inclusiv cu explicații legate de încasări din export, iar ulterior ar fi fost blocat la telefon. În lipsa banilor, spune că a ratat momentul în care voia să cumpere un hectar de teren și a fost nevoit să vândă alți miei de reproducție pentru a-și finanța planul. Un alt crescător, Ioan Dzitac, afirmă că mai are de recuperat peste 100.000 lei după ce a livrat 500 de miei (11 tone de carne) în 4 iunie 2025, primind doar plăți parțiale „cu țârâita”. El susține că a cumpărat furaje pe datorie și că, fără încasări, nu își poate achita obligațiile către furnizori. Un al treilea fermier, citat de publicație fără a-i fi menționat numele, spune că are de recuperat aproximativ 26.000–27.000 lei după două livrări în 2025 (80 de miei în total), cu plăți parțiale la prima tranșă și o sumă mică la a doua, după insistențe. În familie, din activitatea fermei ar trăi șapte persoane, iar lipsa banilor afectează cheltuieli curente precum motorina, ața pentru baloți și tratamentele pentru animale. Dispută pe amploare și termen: „zeci” vs. „sute”, plăți promise în iunie Reprezentantul firmelor, Neluțu Neagu, susține că numărul păgubiților ar fi „de ordinul zecilor” la nivel național și că plățile ar fi început, cu promisiunea că toți crescătorii își vor primi banii în cursul lunii iunie. În același timp, el contestă evaluările privind restanțele și afirmă că protestul de la Hunedoara ar fi fost „pus la cale” de o persoană cu alte interese. „Deja am început cu plățile către toți crescătorii.” „Nu are legătură cu protestul. Noi plătim nu datorită protestului.” Neagu leagă blocajul de probleme apărute după suspiciuni de fraudă la APIA în cazul lui Dumitru Andreșoi (menționând inclusiv o reținere) și de faptul că, pe fondul achiziției mai multor ferme, ar fi existat o linie de credit la care accesul ar fi fost blocat, ceea ce ar fi dus la „rostogolirea” datoriilor. Tot el mai spune că mieii ar fi fost cumpărați la greutăți sub cerințele contractelor externe, fiind ținuți la îngrășat, iar livrările din 2025 ar fi fost făcute abia în această primăvară, urmând ca din banii contractului cu Algeria să fie achitate restanțele. Ce urmează: presiune juridică și schimbarea regulilor de vânzare Unii fermieri spun că au încercat să obțină banii inclusiv mergând la fermele lui Andreșoi și că ar fi fost îndrumați să se adreseze instanței civile. În paralel, cel puțin un crescător afirmă că ia în calcul o plângere penală, dar că îi este dificil să plece din fermă din lipsă de personal. Dincolo de litigiu, efectul imediat în piață este schimbarea comportamentului de vânzare: mai mulți crescători spun că nu mai acceptă livrări fără confirmarea banilor în cont, ceea ce poate tensiona lanțul de aprovizionare pentru export și poate muta riscul financiar dinspre cumpărător spre producător. [...]
România pierde din estimarea de producție la grâu, iar corecția de randament apasă pe oferta internă din 2026 , potrivit unei analize Economica , care citează cea mai recentă prognoză din mai a JRC (Serviciul Științific al Comisiei Europene) . JRC estimează pentru România un randament mediu de 4,98 tone/ha, după o revizuire în minus cu 1% față de prognoza din aprilie. Comparativ cu anul trecut, fermierii ar urma să obțină cu 9% mai puțin la hectar, după un 2025 cu randament record (5,5 tone/ha). În același timp, randamentul ar rămâne cu 10% peste media ultimilor cinci ani. Pe partea de suprafețe, grâul comun acoperă în acest an agricol 2,2 milioane de hectare, cu 9,8% mai mult decât anul anterior, când producția totală a fost „record”, de aproximativ 13–14 milioane de tone. La grâul dur, suprafața cultivată a crescut cu 76%, însă de la un nivel „aproape insignifiant”, astfel că impactul în volum rămâne limitat. În total, în toamna lui 2025 au fost însămânțate 2,23 milioane de hectare cu grâu, iar producția ar putea ajunge la 11,1 milioane de tone, conform ultimei prognoze. În aprilie, când randamentul preconizat era de 5,02 tone/ha, producția totală era estimată la 11,2 milioane de tone — diferența înseamnă o tăiere de aproape 90.000 de tone. Context european: randamente mai slabe în majoritatea UE Prognoza indică o scădere a randamentelor la nivel european: media UE ar urma să fie de 5,80 tone/ha, cu 5% sub nivelul de anul trecut, după o reducere cu 1% față de aprilie. Cele mai mari scăderi sunt anticipate în Estonia (minus 16%) și Finlanda (minus 14%). [...]
O treime dintre fermieri riscă producții cu circa 20% sub potențial din cauza lipsei de îngrășăminte , deși sezonul a venit cu precipitații, potrivit Ziarul Financiar . Problema mută presiunea de pe vreme pe lanțul de aprovizionare și pe finanțarea din fermă: fără inputuri la timp, randamentele scad chiar și într-un an mai bun din punct de vedere climatic. Alina Crețu, director executiv al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), spune că o treime dintre fermieri nu au reușit să cumpere cantitatea necesară de îngrășăminte, în special pentru culturile de cereale păioase și rapiță, ceea ce ar urma să se vadă în producții afectate „cu circa 20%”. De ce au rămas fermierii fără îngrășăminte Explicația indicată de reprezentanta FAPPR combină o problemă de cash-flow cu un șoc extern de preț și logistică. Fermierii ar fi amânat achizițiile „prea mult”, din lipsă de finanțare, iar ulterior contextul geopolitic a împins costurile în sus și a complicat transportul. În material sunt menționate trei elemente-cheie: amânarea cumpărării îngrășămintelor din lipsă de finanțare; izbucnirea războiului în Iran, care a dus la creșteri de preț și blocaje pe rutele de transport; dependența structurală a României de importuri, întrucât țara importă „mai mult de jumătate” din îngrășămintele folosite în agricultură. Dependența de importuri, amplificată după închiderea Azomureș Un factor de fond este reducerea capacității interne de producție. După închiderea combinatului de îngrășăminte chimice Azomureș, la finalul lui 2021, România „și-a pierdut jumătate din capacitatea” de a acoperi necesarul agricol pentru aproape 9 milioane de hectare de teren arabil, notează publicația. Consecința: dependența de importuri a crescut în ultimii cinci ani, ceea ce face piața locală mai vulnerabilă la scumpiri și întreruperi de aprovizionare. Miza economică: randamente mai mici într-un an cu precipitații Mesajul principal al analizei este că riscul de producție nu mai ține doar de secetă. Chiar și cu precipitații, lipsa îngrășămintelor la momentul potrivit poate tăia din potențialul culturilor, cu efect direct asupra veniturilor fermierilor și, în lanț, asupra volumelor disponibile pentru procesare și export. „O treime dintre fermieri nu au reuşit să cumpere cantitatea suficientă de îngrăşăminte (...), astfel că producţiile vor fi afectate cu circa 20%”, crede Alina Creţu, director executiv, FAPPR. [...]
