Știri
Știri din categoria Agricultură
Federația Romovis spune că oierii sunt la un pas de protest național, potrivit Agrointeligența, după întâlniri cu autoritățile din zona zootehniei în care organizația afirmă că a rămas dezamăgită, în special de pozițiile Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).
Consiliul Director al Federației Naționale a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS anunță că va continua demersurile către Guvern și Președinția României și că va încerca să obțină autorizație pentru declanșarea unui protest, „dacă fermierii o cer”. Organizația le solicită crescătorilor să rămână informați prin asociațiile afiliate și să transmită în continuare problemele și propunerile către conducerea federației, susținând că puterea de negociere depinde de „unitate, coerență și solidaritate”.
„Consiliul Director al Federației Romovis își exprimă dezamăgirea (…) față de cele prezentate și susținute de către ANSVSA, prin urmare anunță continuarea demersurilor atât către Guvern și Preșidenția României, cât și obținerea de autorizație în vederea declanșării unui protest, dacă fermierii o cer.”
Federația a prezentat un bilanț al demersurilor administrative și juridice înaintate către Ministerul Agriculturii (MADR), ANSVSA, Comisia de Agricultură din Parlament, prim-ministru și președintele României. Un punct central este deblocarea comerțului intracomunitar (în interiorul UE) cu ovine și caprine vii, despre care Romovis afirmă că este blocat până la 30 iunie, pe fondul pestei micilor rumegătoare (PRM). În paralel, federația contestă direcția de modificare a Ordinului ANSVSA nr. 35/2016, care reglementează, între altele, programe de supraveghere și control al bolilor la animale, precum și identificarea și înregistrarea animalelor.
În urma unei întâlniri de lucru la ANSVSA, pe 2 aprilie 2026, Romovis susține că instituția a invocat așteptarea bugetului pentru implementarea unui program de screening necesar combaterii PRM și că deblocarea comerțului intracomunitar ar putea fi discutată cu Comisia Europeană după testarea efectivelor, proces estimat la 4-6 luni. Federația avertizează că, în acest interval, crescătorii ar acumula pierderi prin cheltuieli suplimentare în ferme și că lipsa unui calendar ferm afectează direct sectorul, în condițiile în care Comisia Europeană ar cere un program etapizat pe 1-2 ani pentru ridicarea restricțiilor înainte de 30 iunie 2026.
Un alt subiect de conflict este finanțarea vaccinării obligatorii împotriva antraxului. Romovis cere ca ANSVSA să suporte, din bugetul aprobat, contravaloarea vaccinării și să renunțe la transferul integral al costurilor cu manopera către crescători. Federația afirmă că ANSVSA intenționează să mențină în proiectul de modificare a Ordinului 35 prevederea privind suportarea manoperei de către crescători, ceea ce a generat nemulțumiri, și avertizează că ordinul va fi contestat în instanță dacă va apărea „în forma susținută” de conducerea ANSVSA.
În plus, Romovis solicită reglementarea situației medicilor veterinari concesionari, astfel încât să fie eliminate abuzurile și lipsa de concurență profesională și să fie recunoscut dreptul crescătorilor de a contracta și alți medici veterinari, cu posibilitatea negocierii transparente a prețurilor. Federația indică faptul că, în lipsa unor soluții asumate și a unui calendar, presiunea din sector ar putea escalada până la un protest național.
Recomandate
O posibilă fraudă în SNIIA riscă să submineze controlul pestei și exporturile , după ce 75 de oi declarate oficial ucise într-un focar din Tulcea au fost găsite vii într-o exploatație din Cluj, potrivit Agro Business . Cazul pune sub presiune credibilitatea sistemului național de trasabilitate a animalelor și poate avea consecințe economice și sanitar-veterinare. Animalele figurau în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA) ca fiind eliminate în cadrul măsurilor de combatere a unui focar de Pestă a Micilor Rumegătoare din județul Tulcea, însă au fost identificate în viață la sute de kilometri distanță, în județul Cluj. Situația ridică suspiciuni de înregistrare de date false în sistem și de obținere nelegală de despăgubiri, dar și de reintroducere în circuitul zootehnic a unor animale care ar fi trebuit eliminate conform legislației sanitar-veterinare. De ce contează: risc epidemiologic și vulnerabilități în trasabilitate În contextul epidemiei de Pestă a Micilor Rumegătoare, o astfel de practică poate compromite mecanismele de control ale bolii, cu efecte în lanț asupra sectorului. Publicația notează că miza nu este doar una de conformare administrativă, ci și una economică: afectarea credibilității controalelor poate influența exporturile României de animale vii și produse de origine animală. Ancheta ANSVSA și posibile consecințe ANSVSA a anunțat declanșarea unei anchete extinse pentru verificarea lanțului de trasabilitate și identificarea persoanelor implicate. Președintele ANSVSA, dr. Alexandru Nicolae Bociu, a indicat că instituția va aplica sancțiuni administrative, va retrage drepturi de operare în sistem și va sesiza organele de urmărire penală. „Să înregistrezi electronic uciderea unor animale, să primești despăgubiri pentru ele, dar să le ții fizic în viață și să le muți în alt capăt al țării este o tentativă clară de fraudă care sabotează siguranța alimentară și eforturile statului român de a eradica o boală ce împiedică exporturile la nivel național. Vom aplica cele mai dure sancțiuni administrative, vom retrage drepturile de operare în sistem și vom sesiza imediat organele de urmărire penală pentru fals, uz de fals și zădărnicirea combaterii bolilor. Lucrurile nu pot continua astfel.” Autoritatea precizează că animalele au fost izolate și puse sub sechestru sanitar-veterinar, urmând să fie testate și expertizate pentru eliminarea riscurilor epidemiologice. În paralel, inspectorii verifică implicarea operatorilor economici și a medicilor veterinari împuterniciți care au introdus datele în SNIIA, aceștia riscând pierderea dreptului de operare, sancțiuni administrative și răspundere penală, în funcție de concluziile anchetei. ANSVSA mai arată că verificările vor fi extinse la nivel național pentru a identifica eventuale situații similare, iar ancheta în desfășurare va stabili dacă este un incident izolat sau un mecanism fraudulos mai amplu. [...]
România nu mai poate exporta oi și capre vii până la 31 decembrie 2026 , după o decizie de punere în aplicare adoptată de Comisia Europeană în iunie, iar impactul economic invocat de sector ajunge la 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei), potrivit AgroInfo . Interdicția vizează complet mișcările și exporturile de ovine și caprine vii din România atât către alte state membre ale Uniunii Europene, cât și către țări terțe (din afara UE). Măsura se aplică la nivelul întregii țări și este valabilă până la finalul anului. De ce a fost impusă interdicția Decizia Comisiei Europene este motivată de „riscul ridicat” de răspândire a bolilor, în special după confirmarea unui nou focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș. În același context sunt menționate și probleme anterioare legate de focare de variolă ovină. Impactul economic și presiunea pe ferme Potrivit aceleiași surse, blocarea exporturilor de animale vii până la finalul lui 2026 „ar putea” însemna pierderi de 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei). În paralel, articolul indică o presiune suplimentară pe veniturile fermelor: fermierii ar vinde laptele la un preț „foarte mic”, insuficient pentru acoperirea costurilor de producție. În focarul menționat, 130 de oi au murit, iar alte aproximativ 740 au fost sacrificate, conform datelor prezentate. Reacții și ce urmează AgroInfo notează nemulțumiri în rândul crescătorilor și al autorităților din România, care consideră măsura „disproporționată”, în condițiile în care restricția este totală și se aplică întregii țări. Articolul nu precizează pași concreți de renegociere sau un calendar de revizuire înainte de 31 decembrie 2026. [...]
Standardizarea „tăițeilor cu ouă” intră în zona de reglementare alimentară , după ce produsul a fost inclus oficial în Registrul Național al Rețetelor Consacrate , ceea ce înseamnă o rețetă și un proces tehnologic definite, la care producătorii se pot raporta pentru atestare, potrivit Antena 3 . Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat că, începând cu 3 iulie 2026, „tăițeii cu ouă” sunt adăugați în RNRC. În registru sunt, în total, 46 de produse. Ce presupune „rețeta consacrată” și de ce contează pentru piață Conform definiției citate de MADR, o „rețetă consacrată” este un set de cerințe care include lista de materii prime și ingrediente, proporții și proces tehnologic, iar utilizarea rețetei trebuie să fie dovedită ca fiind anterioară anului 1975. În practică, eticheta de „rețetă consacrată” vine cu reguli stricte de fabricație și cu o promisiune de conformitate: ingrediente de calitate superioară și absența „aditivilor ascunși”, conform aceleiași surse. Ce pot atesta producătorii: șase variante și cerințe tehnice MADR arată că producătorii pot atesta șase sortimente, de la tăiței „cu două ouă” până la variante cu „10 ouă pentru fiecare kilogram de făină”. Standardul descris include și cerințe privind comportamentul produsului după fierbere (să își păstreze forma, să fie elastic și să nu se lipească), dar și parametri de proces: cernerea obligatorie a făinii; uscare lentă la temperaturi controlate, între 26 și 36°C; valabilitate de 8 luni, în condiții optime de depozitare. [...]
Grâul rusesc, ajuns cel mai ieftin la export, apasă prețurile din regiunea Mării Negre , iar pentru fermierii români asta înseamnă șanse mai mici de scumpiri rapide în plină campanie de recoltare, potrivit Agrointel . Pe piața Mării Negre, grâul rusesc a coborât la 226–228 dolari/tonă FOB (aprox. 1.040–1.050 lei/tonă), în scădere cu 5–7 dolari/tonă într-o singură săptămână, pe fondul recoltării accelerate și al creșterii ofertei în sudul Rusiei. În paralel, orzul ucrainean a pierdut până la 10 dolari/tonă, pe fondul recoltării accelerate și al cererii slabe. Ce se vede în prețuri: presiune pe grâu, recorduri la porumb În Europa, dinamica este „în direcții opuse”: grâul cedează treptat, în timp ce porumbul urcă puternic. La Euronext, contractul pentru grâu cu livrare în septembrie a închis în ușoară scădere, la 201,50 euro/tonă. În schimb, porumbul (livrare noiembrie) a urcat la 230,75 euro/tonă, după un maxim intraday de 232,25 euro/tonă, pe fondul deteriorării culturilor franceze de porumb, evaluate la cel mai slab nivel din ultimii 13 ani. În articol se menționează și estimări ale fermierilor privind o reducere cu aproximativ 30% a producției de porumb din Franța, în contextul caniculei și secetei. De ce contează pentru fermierii români Pentru România, miza imediată este concurența directă la export din bazinul Mării Negre. O ofertă abundentă în regiune limitează potențialul unei creșteri rapide a prețurilor, iar grâul rusesc „cel mai competitiv” pune presiune și asupra cerealelor românești, în timp ce recoltarea accelerată din Ucraina menține oferta ridicată. În acest context, Agrointel indică drept opțiune o valorificare etapizată, corelată cu: evoluția exporturilor din Rusia și Ucraina; licitațiile de import ale marilor cumpărători; eventuale riscuri climatice din emisfera nordică, care ar putea schimba sentimentul de piață în lunile următoare. Context global: SUA și Argentina schimbă tabloul, dar nu anulează presiunea regională În SUA, USDA estimează scăderea suprafeței cultivate cu grâu în 2026 la aproximativ 17,3 milioane de hectare (cel mai redus nivel din 1877), pe fondul secetei, temperaturilor extreme, bolilor și costurilor ridicate. Totuși, pentru sezonul 2026/27, USDA indică un preț mediu la fermă de aproximativ 239 dolari/tonă (aprox. 1.100 lei/tonă), fără a anticipa, deocamdată, scumpiri semnificative, în condițiile unor stocuri considerate suficiente pentru funcționarea morilor. În Argentina, semănatul grâului pentru sezonul 2026/27 a ajuns la 80,9% din suprafața estimată de 6,5 milioane hectare, potrivit Bursei de Cereale din Buenos Aires, dar producția este așteptată să scadă cu 25% față de anul precedent, la 20,7 milioane tone. Exporturile Rusiei: volum mare și acoperire extinsă Rusia a utilizat aproximativ 76% din cota de export de cereale de 25 milioane tone (valabilă între 15 februarie și 30 iunie 2026), potrivit Uniunii Cerealelor din Rusia. Grâul a reprezentat 84,6% din volumul exportat în cadrul cotei (16,11 milioane tone), livrat către 55 de țări. Principalii cumpărători au fost Egiptul (3,31 milioane tone), Turcia (peste 2 milioane tone) și Arabia Saudită (aproximativ 1,1 milioane tone). [...]
Un proiect de lege discutat în Parlament ar putea bloca temporar intrarea pe piața românească a cărnii cultivate în laborator , până la definirea unui cadru european „armonizat” de evaluare a siguranței, potrivit Mediafax . Inițiativa vizează și înăsprirea regulilor de denumire și etichetare pentru produsele exclusiv vegetale, cu potențial impact direct asupra companiilor din industria alimentară și a lanțurilor de retail. Proiectul prevede suspendarea introducerii pe piață a alimentelor obținute prin culturi celulare (agricultură celulară), măsură care se extinde și la furajele produse prin aceeași tehnologie. În plus, aceste produse nu ar putea fi folosite nici ca ingrediente în alimente sau furaje destinate comercializării. Ce ar fi exceptat de la interdicție Interdicția nu s-ar aplica produselor utilizate exclusiv: în cercetarea științifică; în evaluările de siguranță necesare autorizării la nivel european; în domeniul medical, farmaceutic și veterinar. Chiar și în aceste cazuri, proiectul precizează că produsele nu ar putea fi comercializate pentru consum uman sau animal. Argumentul invocat: „principiul precauției” și referințe la EFSA Inițiatorii își justifică demersul prin „principiul precauției”, pe fondul dezbaterilor din Uniunea Europeană despre efectele agriculturii celulare asupra sănătății publice, agriculturii tradiționale, protecției consumatorilor și securității alimentare. Aceștia susțin că: „Efectele pe termen lung ale consumului de alimente obținute prin culturi celulare nu sunt pe deplin stabilite din punct de vedere științific” În sprijin, este invocat și un colocviu științific al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care ar indica nevoia de evaluări suplimentare privind compoziția nutrițională, riscurile microbiologice, utilizarea factorilor de creștere și efectele consumului pe termen lung. Etichetare mai strictă pentru produsele vegetale Separat de „carnea de laborator”, proiectul introduce reguli pentru produsele alimentare pe bază exclusiv vegetală. Acestea ar trebui să includă vizibil mențiunea „produs vegetal” (sau echivalent) și să permită identificarea clară a naturii produsului. Totodată, ar urma să fie interzise denumirile sau elementele de etichetare care pot induce în eroare consumatorii cu privire la natura, compoziția sau originea ingredientelor principale. Amenzi și măsuri administrative Dacă proiectul va fi adoptat, sancțiunile propuse sunt: 50.000 – 150.000 de lei pentru nerespectarea interdicției privind introducerea pe piață a produselor obținute prin culturi celulare; 25.000 – 75.000 de lei pentru încălcarea regulilor de etichetare a produselor vegetale. Autoritățile ar putea dispune și retragerea produselor de pe piață, suspendarea temporară a activității sau confiscarea produselor neconforme. Ce urmează: notificare la Comisia Europeană prin TRIS Proiectul ar urma să fie notificat Comisiei Europene prin sistemul TRIS , mecanism folosit pentru verificarea compatibilității reglementărilor naționale cu legislația și piața unică a UE. Conform inițiativei, legea ar putea intra în vigoare doar după finalizarea acestei proceduri, iar dacă UE va autoriza carnea cultivată în laborator, Guvernul ar urma să reanalizeze actul și să propună modificări. [...]
Scandalul sistemului anti-grindină expune un blocaj de reglementare care lasă culturile fără protecție în plin sezon de fenomene extreme , potrivit G4Media , care notează că România „nu beneficiază în momentul de față” de un mecanism funcțional care să apere culturile fermierilor și viticultorilor. În Vrancea, o parte dintre fermieri au pus situația pe seama crizei politice și a lipsei unui guvern „legitim” care să poată promulga legea în baza căreia sistemul ar urma să fie pornit. Publicația arată însă că problema „este mult mai complicată și complexă” și că rezolvarea nu ține doar de o semnătură la nivel guvernamental. De ce contează: risc operațional și pierderi în agricultură, fără un cadru aplicabil Revenirea discuției are loc pe fondul fenomenelor meteo extreme din ultimele zile, care cresc presiunea pe producători într-o perioadă critică pentru culturi. În lipsa unui sistem funcțional, fermierii rămân expuși direct la episoade de grindină, cu efecte potențial semnificative asupra producției și veniturilor, mai ales în zonele cu pondere mare de viticultură. Ce urmează, potrivit sursei Materialul indică faptul că disputa nu se reduce la pornirea tehnică a sistemului, ci la un set mai larg de condiții și decizii care trebuie clarificate. Pentru detalii, G4Media trimite continuarea pe G4Food; în fragmentul disponibil nu apar elemente suplimentare despre calendar, costuri sau măsuri concrete care ar urma adoptate. [...]
