Știri
Știri din categoria Agricultură

Federația Romovis spune că oierii sunt la un pas de protest național, potrivit Agrointeligența, după întâlniri cu autoritățile din zona zootehniei în care organizația afirmă că a rămas dezamăgită, în special de pozițiile Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).
Consiliul Director al Federației Naționale a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS anunță că va continua demersurile către Guvern și Președinția României și că va încerca să obțină autorizație pentru declanșarea unui protest, „dacă fermierii o cer”. Organizația le solicită crescătorilor să rămână informați prin asociațiile afiliate și să transmită în continuare problemele și propunerile către conducerea federației, susținând că puterea de negociere depinde de „unitate, coerență și solidaritate”.
„Consiliul Director al Federației Romovis își exprimă dezamăgirea (…) față de cele prezentate și susținute de către ANSVSA, prin urmare anunță continuarea demersurilor atât către Guvern și Preșidenția României, cât și obținerea de autorizație în vederea declanșării unui protest, dacă fermierii o cer.”
Federația a prezentat un bilanț al demersurilor administrative și juridice înaintate către Ministerul Agriculturii (MADR), ANSVSA, Comisia de Agricultură din Parlament, prim-ministru și președintele României. Un punct central este deblocarea comerțului intracomunitar (în interiorul UE) cu ovine și caprine vii, despre care Romovis afirmă că este blocat până la 30 iunie, pe fondul pestei micilor rumegătoare (PRM). În paralel, federația contestă direcția de modificare a Ordinului ANSVSA nr. 35/2016, care reglementează, între altele, programe de supraveghere și control al bolilor la animale, precum și identificarea și înregistrarea animalelor.
În urma unei întâlniri de lucru la ANSVSA, pe 2 aprilie 2026, Romovis susține că instituția a invocat așteptarea bugetului pentru implementarea unui program de screening necesar combaterii PRM și că deblocarea comerțului intracomunitar ar putea fi discutată cu Comisia Europeană după testarea efectivelor, proces estimat la 4-6 luni. Federația avertizează că, în acest interval, crescătorii ar acumula pierderi prin cheltuieli suplimentare în ferme și că lipsa unui calendar ferm afectează direct sectorul, în condițiile în care Comisia Europeană ar cere un program etapizat pe 1-2 ani pentru ridicarea restricțiilor înainte de 30 iunie 2026.
Un alt subiect de conflict este finanțarea vaccinării obligatorii împotriva antraxului. Romovis cere ca ANSVSA să suporte, din bugetul aprobat, contravaloarea vaccinării și să renunțe la transferul integral al costurilor cu manopera către crescători. Federația afirmă că ANSVSA intenționează să mențină în proiectul de modificare a Ordinului 35 prevederea privind suportarea manoperei de către crescători, ceea ce a generat nemulțumiri, și avertizează că ordinul va fi contestat în instanță dacă va apărea „în forma susținută” de conducerea ANSVSA.
În plus, Romovis solicită reglementarea situației medicilor veterinari concesionari, astfel încât să fie eliminate abuzurile și lipsa de concurență profesională și să fie recunoscut dreptul crescătorilor de a contracta și alți medici veterinari, cu posibilitatea negocierii transparente a prețurilor. Federația indică faptul că, în lipsa unor soluții asumate și a unui calendar, presiunea din sector ar putea escalada până la un protest național.
Recomandate

Controalele ANSVSA în benzinării arată că problemele de conformare persistă , cu amenzi de 132.400 de lei într-o singură etapă și un total de 267.200 de lei după două runde consecutive de verificări, potrivit Agronet . Miza pentru operatori este una de reglementare: activitatea de alimentație publică din stațiile de carburanți este tratată după aceleași reguli sanitar-veterinare ca orice unitate care prepară și vinde mâncare. Între 27 iulie și 17 august 2026, inspectorii au verificat 214 unități care prepară și comercializează alimente și au aplicat 19 amenzi, 22 de avertismente și au suspendat activitatea unui operator. ANSVSA a anunțat că verificările continuă la nivel național. Două etape la rând, același tipar de sancțiuni Campania nu a fost una punctuală. În etapa anterioară (13–26 iulie 2026), au fost verificate 217 unități, cu 19 amenzi în valoare totală de 134.800 lei, 18 avertismente și o suspendare. Pe cumulat, cele două etape înseamnă: 431 de unități verificate 38 de amenzi, în valoare totală de 267.200 lei 40 de avertismente 2 suspendări de activitate În prima etapă, inspectorii au retras și 12 kilograme de produse de patiserie (valoare 300 lei), trimise la neutralizare. Nereguli recurente: autorizare, igienă și autocontrol În perioada 27 iulie–17 august, una dintre principalele constatări a fost vânzarea directă către consumatori a alimentelor în spații neaprobate sanitar-veterinar pentru această activitate. Alte probleme identificate de inspectori au inclus: spații de prelucrare, depozitare și comercializare întreținute necorespunzător; deficiențe la instalații, utilaje și ustensile; proceduri HACCP neactualizate (HACCP este sistemul prin care operatorul identifică riscurile pentru siguranța alimentelor și stabilește puncte de control); programe de autocontrol incomplete; lipsa spațiilor frigorifice dedicate subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman; lipsa suprafețelor de lucru destinate decongelării alimentelor. Mesajul de fond pentru operatori este că „profilul” benzinăriei nu schimbă obligațiile: dacă se prepară sandvișuri, patiserie sau mâncare caldă, spațiile și fluxurile trebuie să respecte cerințele aferente activității de alimentație. Context: controale extinse în industria alimentară Situația din benzinării se suprapune peste un volum mai mare de verificări în sector: Agronet notează că, în iulie, ANSVSA a efectuat 10.201 controale la produse alimentare de origine nonanimală și a aplicat 228 de amenzi în valoare totală de 2,0278 milioane de lei, cu igiena, trasabilitatea și HACCP printre problemele recurente. ANSVSA a indicat că acțiunile de control în benzinării vor continua, iar consumatorii pot sesiza nereguli prin linia TELVERDE 0800.826.787. [...]

Guvernul pune pe masă un sprijin de până la 300 euro/ha pentru cartoful de consum , într-o schemă de „ ajutor de minimis ” cu buget total de 26,625 milioane de lei, menită să reducă presiunea costurilor și a importurilor asupra producătorilor, potrivit Mediafax . Schema „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a producției de cartof de consum” a fost aprobată în ședința de Guvern de vineri, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Ajutorul se acordă „proporțional cu suprafața efectiv cultivată”. Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a justificat plafonul sprijinului prin constrângerile bugetare și a indicat miza operațională: lansarea programului înainte de recoltare, cu înscriere și verificare rapide, pe fondul costurilor de producție în creștere și al „provocărilor generate de importuri”. „Aceasta a fost suma maximă pentru care am putut obține aprobarea bugetului necesar, ca producătorii de cartofi să nu rămână fără sprijin şi în acest an.” Cine poate primi banii și ce condiții trebuie îndeplinite Programul se adresează, conform comunicatului Ministerului Agriculturii citat în articol, următoarelor categorii: producători agricoli persoane fizice cu atestat de producător valabil până la 31 decembrie 2026; persoane fizice autorizate; întreprinderi individuale și familiale; producători agricoli persoane juridice. Pentru a beneficia de sprijin, solicitanții trebuie să îndeplinească simultan condițiile menționate în actul normativ: să cultive minimum 0,3 hectare cu cartof de consum; să obțină o producție de cel puțin 12 tone/ha; să fie înscriși în Registrul agricol; să facă dovada valorificării producției prin documente justificative. Plafon pe firmă și posibilă reducere a cuantumului Schema este încadrată la „ajutor de minimis” (sprijin de stat de valoare mică, plafonat pe beneficiar). Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi sau „întreprinderi unice” nu poate depăși echivalentul în lei a 50.000 euro (aprox. 250.000 lei) în ultimii trei ani, potrivit comunicatului citat. Dacă solicitările depășesc bugetul alocat, cuantumul pe hectar va fi redus proporțional. [...]

Fermierii amenință cu un nou protest pe 15 septembrie, pe fondul întârzierii măsurilor de sprijin și al presiunii sanitar-veterinare , după ce Ionică Sterp a lansat un apel public pentru mobilizare în fața Guvernului, potrivit Agronet . Miza imediată este escaladarea tensiunilor din agricultură înaintea unei noi runde de negocieri cu Ministerul Agriculturii, în condițiile în care schemele anunțate de Executiv nu sunt încă operaționale. Apelul, publicat pe Facebook, vizează o prezență „vizibilă”, cu animale și utilaje, iar Sterp susține că participanții ar urma să vină inclusiv cu oi, tractoare și baloți. „Cu mic, cu mare, în 15 septembrie, dragii mei, ne vedem la București, unul cu oaie, unul cu tractor, unul cu un balot.” O mobilizare extinsă dincolo de sectorul ovin, dar fără detalii logistice De această dată, mesajul nu se adresează doar crescătorilor de ovine. Sterp îi cheamă la București și pe producători din zootehnie, cultura mare și legumicultură, invocând: presiunea costurilor; situația sanitar-veterinară din sectorul ovin; dificultățile de valorificare a producției; creșterea taxelor. Totuși, apelul nu echivalează cu confirmarea participării organizațiilor reprezentative din sectoarele menționate. În materialele disponibile nu apar detalii despre program, traseu, număr de participanți sau documente de autorizare. Context: revendicările oierilor și blocajul comercial Noua mobilizare vine după protestul din 30 iulie, când crescătorii de ovine au ieșit în fața ANSVSA și în Piața Victoriei. Atunci, revendicările prezentate au inclus reluarea exporturilor de ovine, despăgubiri pentru exploatațiile afectate și măsuri pentru pierderi comerciale și costuri suplimentare, alături de schimbări în gestionarea crizei sanitar-veterinare și reguli aplicabile pentru identificarea și circulația animalelor. În continuare, organizațiile din sector reclamă că animalele nevândute rămân mai mult timp în ferme, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare cu furajele, apa și întreținerea, în timp ce restricțiile comerciale reduc opțiunile de valorificare. Guvernul a anunțat sprijin, dar schemele nu sunt deschise Între protestul din 30 iulie și apelul pentru 15 septembrie au avut loc discuții cu Ministerul Agriculturii. După întâlnirea de la Sibiu din 14 august, ministrul interimar Tánczos Barna a prezentat trei direcții de intervenție: investiții în echipamente pentru carantinare și prevenirea răspândirii bolilor; ajutor de minimis pentru compensarea unei părți din costurile suplimentare cu furajele; compensarea pierderilor de venit ale fermelor. La 17 august, instrumentele erau încă în pregătire: nu fuseseră publicate cuantumuri, bugete, criterii de eligibilitate, documente necesare sau perioade de depunere, astfel că fermierii nu pot solicita încă ajutoarele. Negocieri pe 18 august, cu impact potențial asupra protestului Anunțul protestului este făcut înaintea unei noi etape de negocieri: pe 18 august, reprezentanții crescătorilor de ovine și caprine urmează să se întâlnească din nou cu Tánczos Barna pentru proiectul privind identificarea, trasabilitatea (urmărirea animalelor în lanțul de mișcare și comercializare) și circulația animalelor. Ministerul Agriculturii vizează reguli mai stricte pentru deplasarea și identificarea efectivelor, inclusiv sancțiuni pentru încălcarea sistemului de trasabilitate. Rezultatul discuțiilor poate influența amploarea mobilizării din septembrie, însă, la acest moment, apelul pentru 15 septembrie rămâne în picioare. [...]

Rasele autohtone pot reduce pragul minim de eligibilitate la DR-14 și pot urca punctajul la selecție , ceea ce poate face diferența între un proiect depus în prima etapă (cu prag de calitate ridicat) și unul amânat, potrivit Agronet . În intervenția DR-14, sprijinul nerambursabil ajunge la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pe proiect, cu o intensitate de maximum 85% din cheltuielile eligibile. De ce contează rasele autohtone: prag mai mic și până la 20 de puncte În mod general, ghidul final DR-14 stabilește pentru fermele mici o dimensiune economică de 4.000–11.999 SO (producție standard). Pentru fermele zootehnice populate cu rase autohtone, intervalul poate începe de la 2.000 SO, până la 11.999 SO. Reducerea pragului la 2.000 SO se aplică însă doar dacă sunt îndeplinite condiții cumulative: componenta majoritară a producției standard trebuie să provină din animalele din rase autohtone, iar acestea trebuie să genereze cel puțin 2.000 SO. Dimensiunea economică se stabilește pe baza evidențelor APIA și, pentru animale, a înregistrărilor ANSVSA și ANZ. Pe partea de selecție, grila pentru componenta zootehnică acordă maximum 20 de puncte pentru creșterea animalelor din rase autohtone: 20 de puncte dacă solicitantul deține animale din rase autohtone, iar investițiile vizează exclusiv creșterea acestor rase; 10 puncte dacă solicitantul deține animale din rase autohtone, iar proiectul include și investiții pentru creșterea acestora. Sunt luate în calcul și investițiile în baza furajeră. Pentru dovedirea încadrării, AFIR cere la depunerea cererii de finanțare certificatul zootehnic sau de origine eliberat de organizația de ameliorare competentă, un document emis de Agenția Națională pentru Zootehnie sau de o entitate autorizată de ANZ. Lista raselor care intră în „rase autohtone” pentru DR-14 Condițiile apar în documentația oficială DR-14 , care include separat Anexa 14 – „Lista Rase Autohtone”, iar lista este prevăzută și în Legea nr. 190/2020 . Ovine (12 rase): Țurcană Țigaie Oaia Cap Negru de Teleorman Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon) Karakul de Botoșani Merinos de Suseni Merinos Transilvănean Merinos de Cluj Merinos de Palas Țigaie – varietatea ruginie rasa de lapte Palas rasa de carne Palas Caprine (2 rase): Carpatina Alba de Banat Calendarul sesiunii și efectul practic al punctajului AFIR deschide sesiunea DR-14 la 1 septembrie 2026, ora 09:00 , cu termen programat până la 31 octombrie 2026, ora 16:00 , dar sesiunea se poate închide mai devreme dacă se epuizează fondurile. Pentru prima etapă a sesiunii (septembrie 2026), pragul de calitate este de 80 de puncte , iar în octombrie scade la 40 de puncte — diferență la care punctajul pentru rase autohtone poate conta direct. Bugetul total al DR-14 este de 108 milioane de euro (aprox. 540 milioane lei), din care 30 de milioane de euro (aprox. 150 milioane lei) sunt alocate componentei zootehnice. Ce nu garantează lista de rase Deținerea animalelor din rasele enumerate nu înseamnă automat acordarea grantului maxim. Încadrarea la rase autohtone poate reduce pragul minim de eligibilitate și poate crește punctajul, însă finanțarea rămâne condiționată de respectarea tuturor cerințelor DR-14, de documentele justificative și de asigurarea contribuției proprii. Pentru detalii, documentația oficială este publicată de AFIR aici . [...]

Canicula și vântul reduc fereastra de lucru și împing fermierii spre transport și irigare, nu tratamente , potrivit Agronet , în buletinul meteo agricol din 20 august 2026, ora 18:00. În nouă regiuni analizate apare semnalare portocalie de disconfort termic, iar în Crișana și Muntenia vântul adaugă un risc operațional suplimentar pentru lucrările din teren până la finalul zilei. De ce contează: costuri și riscuri mai mari la lucrările de seară În intervalul rămas „până seara”, condițiile descrise de publicație favorizează în principal activități care tolerează mai bine căldura și vântul (transportul, irigarea), în timp ce tratamentele fitosanitare (aplicări la cultură) sunt indicate ca fiind de amânat în toate regiunile. Pentru fermieri, asta înseamnă o planificare mai strânsă a resurselor (oameni, utilaje, apă) și un risc mai mare de pierderi prin stres hidric, în contextul în care precipitațiile estimate sunt, în general, inexistente. Orientarea practică pentru fermieri, până la finalul zilei Recomandările sintetizate în buletin vizează ajustarea rapidă a operațiunilor: Transportul poate continua spre seară în Banat, Maramureș, Transilvania, Moldova, Muntenia, Oltenia, București–Ilfov și zona montană, cu verificarea încărcăturii și a vântului local. Tratamentele sunt de amânat în toate regiunile , din cauza combinației de căldură, vânt sau lipsa unei ferestre sigure de aplicare. Irigarea rămâne prioritară în zonele cu caniculă; în Dobrogea, decizia depinde de controlul local al umidității solului . Zonele cu presiune suplimentară din vânt: Crișana și Muntenia În Crișana , vântul este indicat drept „fenomenul dominant” pentru deciziile din teren, pe fond de caniculă. Datele din buletin arată vânt de 22 km/h, cu rafale de 31,5 km/h , iar recomandarea este să fie evitate lucrările sensibile la deriva vântului și să se păstreze prudență la deplasarea utilajelor și a încărcăturilor. În Muntenia , căldura rămâne obstacolul principal, dar vântul trebuie urmărit înaintea deplasărilor și a operațiunilor expuse. Pentru fereastra până seara, sunt indicate rafale de 15,1 km/h , iar activitățile mai potrivite rămân transportul și irigarea, nu intervențiile fitosanitare. Context regional: fără ploi, cu temperaturi ridicate Pe ansamblu, buletinul de la ora 18:00 indică precipitații estimate de 0 mm în regiunile detaliate (inclusiv Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia), cu probabilități maxime reduse. În aceste condiții, presiunea pe apă și pe ritmul lucrărilor rămâne ridicată, iar ferestrele de lucru sunt descrise ca fiind, în general, „cu prudență” sau „restrictive” acolo unde vântul devine factor limitativ. [...]

România pierde competitivitate la ardei pe fondul mutării producției europene în sere și solarii , arată o analiză din Agronet , care indică o scădere de 26,9% a producției interne într-un deceniu, în timp ce Polonia a crescut cu 71,6% în aceeași perioadă. Diferența de ritm este relevantă economic pentru că nu vine dintr-o extindere generală a suprafețelor cultivate în UE, ci din intensificarea producției în spații protejate (sere și solarii), unde randamentele și predictibilitatea livrărilor sunt mai mari. În acest context, România rămâne în urmă tocmai pe segmentul care trage piața europeană. România, între cele mai slabe evoluții; Polonia, reperul direct În grupul de producători analizați, România se află printre statele cu cele mai mari scăderi: Grecia (-29,1%), Ungaria (-27,6%) și România (-26,9%). La polul opus, Polonia a avut cel mai puternic avans (+71,6%), peste Spania (+23,9%) și Țările de Jos (+16,8%). Pentru 2025, analiza indică și ponderi în producția UE pentru câteva state: Spania 51,4%, Țările de Jos 14,9% și Polonia 8,7% (ponderea României nu este menționată în fragmentul citat). Publicația calculează o diferență de 98,5 puncte procentuale între evoluția Poloniei (+71,6%) și cea a României (-26,9%), un ecart care sugerează o schimbare structurală, nu o variație conjuncturală. De ce contează: UE reduce hectare, dar crește producția „sub protecție” Datele Eurostat analizate de FreshPlaza (citată de Agronet) arată că, la nivelul Uniunii Europene, suprafața totală cultivată cu ardei a scăzut cu 4,9% între perioadele comparate, dar suprafața în spații protejate a crescut cu 13%. În paralel, ponderea producției protejate a urcat de la 65% (media 2015–2017) la 70,9% (media 2023–2025). Polonia este exemplul central: ponderea producției de ardei obținute sub protecție a crescut de la 81,6% la 88,4%, iar recolta din aceste sisteme a avansat cu 86,2%. Concluzia implicită pentru România este că pierderea de teren se produce într-o piață care recompensează investițiile în producție intensivă și controlată. Presiune pe investiții: cerere mare, buget limitat În România există interes pentru modernizare, însă finanțarea disponibilă nu acoperă cererea, potrivit datelor prezentate. Pentru componenta DR-16 destinată fermelor individuale din sectorul legumicol au fost depuse 132 de proiecte în valoare de peste 209 milioane de euro, față de o alocare de aproximativ 70,4 milioane de euro. Alte 38 de proiecte (59,4 milioane de euro) au fost declarate eligibile, dar au rămas fără finanțare după epuizarea bugetului. În plus, ardeiul este inclus în schema aplicată în 2026 pentru legumele cultivate în sere și solarii (ardei gras, lung, gogoșar și iute). Totuși, analiza insistă că sprijinul pe suprafață nu este suficient pentru recuperarea decalajului, fără infrastructură și lanț comercial funcțional. Ce urmează, din perspectiva competitivității Mesajul central al datelor este că România nu pierde teren pentru că UE ar cultiva mai mult ardei, ci pentru că produce mai intens în spații protejate. În această logică, miza pentru producători nu este doar construirea de sere, ci capacitatea de a produce constant și predictibil, cu acces la apă pentru irigații, energie la costuri suportabile, material biologic performant, depozitare, sortare/ambalare și contracte comerciale stabile. [...]