Știri
Știri din categoria Agricultură
Prețul grâului se apropie de 200 euro/tonă pe piața europeană, susținut de exporturi mai mari și de condițiile meteo extreme, ceea ce aduce venituri mai bune pentru fermieri, în special din livrările externe. Potrivit Revista Ferma, fluctuațiile recente sunt generate de seceta din Midwestul american, ploile abundente din Franța și Germania, dar și de incertitudinile din Rusia și Ucraina.
Pe Euronext, contractele futures pentru grâul cu livrare în martie 2026 au coborât ușor la aproximativ 196 euro/tonă, după două sesiuni de creșteri accelerate. Pentru recolta nouă, cu livrare în septembrie 2026, cotațiile s-au stabilizat în jur de 200 euro/tonă. Corecția este modestă și vine după o perioadă de avans rapid, determinată de temerile legate de producțiile viitoare.
Cererea externă susține însă piața. Între 1 iulie și 15 februarie, Uniunea Europeană a exportat 15,1 milioane tone de grâu comun, față de 13,6 milioane tone în aceeași perioadă a sezonului anterior. Pentru fermieri, acest ritm al exporturilor înseamnă oportunități mai bune de valorificare.
Pe lângă grâu, și celelalte cereale au înregistrat mișcări notabile:
Porumbul rămâne sub presiune din cauza exporturilor ucrainene în creștere către UE, în timp ce rapița este influențată de tensiunile comerciale internaționale și de oferta ridicată de soia din Brazilia.
În Franța, 88% din culturile de grâu sunt evaluate ca „bune” sau „excelente”, în ușoară scădere față de săptămâna precedentă, dar peste nivelul de anul trecut. În Ucraina, autoritățile susțin că valul de frig nu a produs pagube semnificative culturilor de iarnă.
În Rusia, estimările pentru sezonul 2026/27 au fost revizuite în creștere la 85,9 milioane tone, peste prognoza anterioară. Aproximativ 97% din culturile de iarnă sunt considerate în stare normală, iar stratul consistent de zăpadă a limitat impactul temperaturilor de până la minus 30 de grade Celsius.
Primele estimări ale Departamentului Agriculturii al SUA (USDA) pentru 2026/27 indică:
Deși piețele rămân volatile, nivelul actual al cotațiilor, aproape de 200 euro/tonă pentru grâu, oferă fermierilor o perspectivă mai favorabilă decât în lunile anterioare, în special pentru cei orientați către export.
Recomandate
România a urcat pe primul loc la exporturile de rapiță către Germania , un semnal important pentru veniturile din agricultură și pentru poziționarea fermierilor români pe o piață-cheie din UE, potrivit Profit . În prima jumătate a sezonului de comercializare 2025/26, România a exportat către Germania 873.400 de tone de rapiță, depășind Ucraina și devenind cel mai mare furnizor al pieței germane. Datele sunt atribuite Oficiului Federal de Statistică al Germaniei și sunt confirmate de Uniunea pentru Promovarea Plantelor Oleaginoase și Proteinice (UFOP). Saltul este puternic față de aceeași perioadă a sezonului anterior, când livrările României către Germania au fost de 229.600 de tone. Publicația notează, citând Agro TV, că exporturile românești către Germania s-au cvadruplat într-un singur sezon. De ce contează: schimbare de lider pe o piață mare din UE Depășirea Ucrainei are relevanță economică directă: Germania este un cumpărător major, iar creșterea volumelor exportate indică o capacitate mai mare a României de a livra constant către un partener comercial important. Ucraina a furnizat Germaniei aproximativ 752.500 de tone în prima jumătate a sezonului 2025/26, în scădere cu 39% față de anul anterior, conform datelor prezentate. Profit amintește că Ucraina a dominat ani la rând piața europeană a rapiței, iar războiul din 2022 a perturbat parțial fluxurile, deși exporturile au continuat prin coridoare maritime, rute terestre și acorduri comerciale europene. Ce se vede în cifrele raportate România: 873.400 de tone exportate către Germania în prima jumătate a sezonului 2025/26 România (aceeași perioadă, sezonul anterior): 229.600 de tone Ucraina: aprox. 752.500 de tone în prima jumătate a sezonului 2025/26 (minus 39% față de anul anterior) Materialul nu oferă detalii despre prețuri, valoarea exporturilor sau factorii interni (producție, randamente, logistică) care au susținut creșterea, astfel că impactul financiar exact nu poate fi estimat pe baza informațiilor disponibile în sursă. [...]
SUA cere G20, FMI și Banca Mondială să coordoneze măsuri pentru acces la îngrășăminte , într-un demers care mută presiunea pe instituțiile internaționale să trateze îngrășămintele ca o verigă critică de stabilitate economică și alimentară, pe fondul perturbărilor din lanțurile alimentare globale generate de războiul din Orientul Mijlociu, potrivit Agerpres . Inițiativa vizează statele membre ale G20, Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială, care ar urma să adopte „acțiuni coordonate” pentru a asigura accesul la îngrășăminte, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-și păstreze anonimatul. Din informațiile disponibile în material, miza este reducerea riscului ca blocajele logistice și tensiunile regionale să se traducă în probleme de aprovizionare cu inputuri agricole, cu efecte în cascadă asupra producției și prețurilor alimentare. Articolul integral este însă disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt publice detalii despre tipul de măsuri avute în vedere sau calendarul discuțiilor. [...]
BIOFEST 2026 aduce în prim-plan noile reguli UE de siguranță alimentară, cu efect direct asupra industriei , printr-un simpozion tehnic care discută adaptarea operatorilor la amendamentele ce intră în vigoare la 1 iulie 2026, potrivit Agerpres . Evenimentul este organizat de Politehnica București , prin Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice, și se desfășoară în perioada 23–25 aprilie, cu o agendă centrată pe tehnologii care vizează schimbarea modului de producție agricolă: sisteme inteligente de monitorizare și optimizare a culturilor, soluții de reducere a risipei și creșterea eficienței lanțurilor de producție. Miza pentru companii: conformare la „toleranță zero” și controlul Listeria În cadrul BIOFEST are loc și a VI-a ediție a simpozionului internațional „Food You Trust”, programat pe 23 și 24 aprilie 2026, în Sala Senatului. Simpozionul reunește autorități, cercetători și reprezentanți ai industriei alimentare și de retail și este organizat de ICA Research & Development, în colaborare cu Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice. Ediția din acest an este intitulată „Paradigma Toleranței Zero: Controlul Listeria monocytogenes în era sustenabilității și a luptei împotriva risipei alimentare”, iar dezbaterea este legată de modificările stricte ale Regulamentului (CE) nr. 2073/2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, amendamente care, conform sursei, vor intra în vigoare la 1 iulie 2026. Ce teme sunt puse pe masă Organizatorii indică faptul că discuțiile urmăresc nu doar conformarea legislativă, ci și modul în care companiile pot folosi noile cerințe pentru a consolida relația cu consumatorii, printr-o abordare de tip „food you trust” (alimente sigure și transparente). Printre subiectele anunțate se află: trasabilitatea produselor și controlul calității; etichetarea corectă și controlul siguranței alimentare; responsabilitatea pe întreg lanțul alimentar; prezentarea de studii și tehnici analitice moderne pentru verificarea conformității. „De la soluții pentru trasabilitate și controlul calității, până la noi metode de procesare și conservare a alimentelor, BIOFEST oferă o perspectivă asupra modului în care întregul lanț alimentar se transformă pentru a deveni mai sigur, mai eficient și mai transparent”, susțin organizatorii. Componenta de agricultură urbană și horticultură, cu vânzare către public Pe lângă zona tehnică, BIOFEST include o componentă dedicată publicului interesat de un stil de viață mai sustenabil, cu posibilitatea de a cumpăra plante și produse horticole, precum și accesorii pentru grădinărit și amenajarea spațiilor verzi. Conform informațiilor transmise, oferta include plante aromatice (leuștean, dafin, lavandă, busuioc), pomi fructiferi (măr, păr, cireș, vișin) și varietăți mai puțin întâlnite, precum kaki, kiwi Issai, smochin, rodie sau „banana nordului”, alături de plante decorative (magnolii, trandafiri, arbuști ornamentali și flori de sezon). [...]
Banatul a obținut titlul de Regiune Gastronomică Europeană pentru 2028 , un statut care poate funcționa ca platformă de piață pentru producătorii locali și pentru lanțurile alimentare scurte, prin creșterea vizibilității și a cererii turistice în regiune, potrivit G4Food . Titlul a fost acordat în urma evaluării realizate de International Institute of Gastronomy, Culture, Arts and Tourism (IGCAT) , organizația care coordonează programul la nivel european. Decizia vine după vizita juriului desfășurată în perioada 13–16 aprilie, când evaluatorii au analizat dosarul de candidatură și au avut întâlniri cu actorii locali implicați. În teren, juriul a trecut prin Timișoara și târguri locale, a discutat cu producători, crame și operatori din ospitalitate și a făcut deplasări în județele Arad și Caraș-Severin, pentru a evalua diversitatea resurselor gastronomice și turistice. Ce înseamnă pentru agricultură și producătorii locali Din perspectiva sectorului agroalimentar, miza este ca proiectul să accelereze inițiativele locale și să le dea o piață mai largă, inclusiv prin turism. Mihaela Vețan, președintele CRIES (Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare din Timișoara), spune că punctul forte îl reprezintă inițiativele deja existente în zona lanțurilor alimentare scurte (aprovizionare cu puțini intermediari), producătorii locali, atelierele artizanale și programele de educație pentru sustenabilitate, iar „miza principală pentru perioada următoare este de a crește numărul acestor inițiative”. Vețan mai arată că întâlnirea cu evaluatorii a avut un efect direct asupra comunităților implicate, prin validarea muncii producătorilor, care „s-au simțit mândri și apreciați”. Următoarea etapă: proiecte și evenimente până în 2028 Corina Macri, președintele Asociației Patronale HoReTim (inițiatorii proiectului), indică faptul că obținerea titlului deschide o etapă mai dificilă, cu proiecte dedicate dezvoltării gastronomice și turistice a regiunii. „De aici începe partea grea. Vor urma multe proiecte dedicate dezvoltării gastronomice și turistice a regiunii. Nu este doar un proiect despre mâncare, ci unul care pune pe hartă întreaga comunitate, inclusiv prin educație și agricultură”. În perioada premergătoare anului 2028, dar și pe parcursul acestuia, în Banat ar urma să fie organizate evenimente gastronomice, festivaluri culturale și proiecte artistice, cu scopul de a atrage turiști și de a consolida identitatea regională. Context: continuitate după „ Timișoara 2023 ” și expunere europeană Simona Neumann, președintele Visit Timiș și coordonatorul proiectului, afirmă că în zilele vizitei au fost implicați „aproape 200 de oameni” și că evaluatorii au transmis că Banatul ar urma să fie prezentat drept exemplu de bună practică pe platforma regiunilor gastronomice europene și internaționale. România a mai deținut acest titlu o singură dată, în 2019, prin Sibiu. Materialul notează că proiectul Banatului este coordonat de Consiliul Județean Timiș, alături de organizații din turism, educație și sectorul agroalimentar, iar obiectivul declarat este ca impactul să continue și după 2028, prin programe care să susțină turismul și economia locală pe termen lung. [...]
Ministerul Agriculturii schimbă cuantumurile pe hectar și pe cap de animal pentru o serie de subvenții APIA din campania 2025, în timp ce plățile sunt deja în derulare , printr-un proiect de ordin care operează transferuri de sume între intervenții, potrivit AgroInfo . Miza este una direct economică pentru ferme: cuantumul pe hectar/cap de animal (sau UVM – unitate vită mare, indicator standard pentru echivalarea efectivelor) determină nivelul încasărilor, iar modificarea intervine în etapa în care APIA efectuează plăți pentru anul de cerere 2025. Pentru două intervenții – PD-02 (sprijin redistributiv complementar pentru venit, CRISS) și PD-03 (sprijin pentru tinerii fermieri) – cuantumul pe hectar rămâne neschimbat, conform proiectului de ordin citat. Cuantumuri APIA 2025 aflate la plată (proiect MADR ) Lista de mai jos redă cuantumurile menționate în proiectul de ordin, așa cum sunt prezentate în material: PD-02 CRISS : 53,5212 euro/ha (neschimbat) PD-03 Tineri fermieri : 46,6676 euro/ha (neschimbat) PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte : Evitarea mulsului traumatic și bunăstarea ugerului: 70,2400 euro/UVM Sănătatea ongloanelor: 38,4600 euro/UVM Îmbunătățirea zonei de odihnă: 22,1300 euro/UVM Rații furajere optimizate și reducerea emisiilor: 66,6400 euro/UVM PD-08 Bunăstarea tineretului bovin la îngrășat : +15% spațiu disponibil/animal: 175,4100 euro/cap Confort sporit în zona de odihnă: 18,2200 euro/cap Rații furajere optimizate și reducerea emisiilor: 55,5300 euro/cap PD-09 Soia : 141,9800 euro/ha PD-10 Lucernă : 95,4000 euro/ha PD-11 Leguminoase pentru industrializare (mazăre de grădină, fasole boabe și fasole păstăi): 209,7000 euro/ha PD-12 Cânepă : 228,6000 euro/ha PD-13 Orez : 552,2500 euro/ha PD-14 Sămânță de cartof : 1.806,3000 euro/ha PD-15 Hamei : 545,0500 euro/ha PD-16 Sfeclă de zahăr : 818,1900 euro/ha PD-17 Legume în câmp pentru industrializare (tomate, castraveți, ardei, vinete): 1.448,1000 euro/ha PD-18 Legume în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete): 1.898,1000 euro/ha PD-19 Fructe (prune, mere, cireșe, vișine, caise și piersici): 517,0500 euro/ha PD-20 Semințe pentru plante furajere : 187,5200 euro/ha PD-25 Viermii de mătase : 0,1200 euro/gogoașă PD-26 Porumb pentru siloz : 195,2200 euro/ha PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv : Zona montană 60 zile: 72,7500 euro/UVM Zona montană 90 zile: 122,4200 euro/UVM Zona deal: 168,6600 euro/UVM Zona câmpie: 135,2500 euro/UVM PD-28 Zone neproductive/elemente de peisaj pe teren arabil : 40,2089 euro/ha Ce urmează Documentul invocat este un proiect de ordin al MADR, deci poate suferi modificări până la forma finală. În forma prezentată, schimbarea cuantumurilor este justificată de „transferul de sume între subvenții”, iar efectul practic pentru fermieri este recalcularea sumelor unitare (pe hectar/cap/UVM) pentru intervențiile enumerate, în contextul plăților APIA pentru anul de cerere 2025. [...]
Presiunea bolilor foliare apărute timpuriu îi împinge pe fermierii de cereale să mute tratamentele mai devreme în sezon , pentru a proteja frunza și a susține productivitatea, pe fondul toamnelor mai lungi și al temperaturilor mai ridicate, potrivit Mediafax . În material se arată că schimbările climatice accelerează dezvoltarea unor agenți patogeni precum septorioza și făinarea, ceea ce crește riscul de atac agresiv încă din fazele incipiente ale culturilor. În acest context, „protecția timpurie și eficientă” devine o miză operațională, pentru că frunzele sănătoase sunt esențiale pentru fotosinteză și pentru performanța culturii pe tot parcursul sezonului de vegetație. Ce se schimbă în practică: accent pe protecția frunzei din primele stadii Strategiile moderne de control al bolilor descrise în articol pun accent pe intervenții care să limiteze instalarea bolilor cât mai devreme. Ca exemplu de soluții folosite, este menționată molecula proquinazid, dezvoltată de Corteva Agriscience , prezentată ca având rol în inhibarea germinării sporilor și oprirea dezvoltării fungilor într-un stadiu incipient, în special în cazul făinării. Materialul mai notează că, atunci când proquinazid este combinat cu prothioconazol (un fungicid triazolic sistemic, cu proprietăți preventive și curative), rezultă un mod de acțiune complementar, cu acoperire mai largă asupra bolilor foliare. Combinația este integrată în produsul Verben™, descris ca fungicid pentru „protecție timpurie puternică” la cereale. Exemplu de fermă: 1.100 de hectare în Ilfov Ca studiu de caz, este menționat Cosmin Iancu, agronom și proprietar al fermei PICMAR, care gestionează 1.100 de hectare în zona Grădiștea (județul Ilfov) . Pentru acesta, abordarea bazată pe protecție timpurie este prezentată drept un element central al programului de protecție a culturilor. De ce contează economic și operațional Deși articolul nu include cifre de cost sau randamente, mesajul principal este că presiunea bolilor foliare, amplificată de condițiile meteo, mută deciziile de tratament mai devreme în calendarul agricol. În termeni operaționali, asta înseamnă o planificare mai atentă a ferestrelor de aplicare și o orientare către soluții cu efect preventiv, pentru a evita pierderi de performanță ale culturii pe parcursul sezonului. [...]
