Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii care cultivă usturoi mai au timp până pe 5 iunie să ceară sprijinul de 3.000 euro/ha (aprox. 15.000 lei/ha), în cadrul Programului de susținere a producției de usturoi, potrivit AGRO TV. Cererile se depun la Direcțiile Agricole Județene, iar fereastra de depunere este limitată la 10 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.
Schema este reglementată prin HG nr. 402/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 444 din 26 mai 2026, și are forma unui „ajutor de minimis” (sprijin de stat de valoare mică, acordat în condiții simplificate).
Ajutorul este de 3.000 euro/ha și se acordă pentru o suprafață cumulată de maximum 6 hectare pe beneficiar. Conform informațiilor din articol, pragurile de eligibilitate includ:
Pot aplica persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice care desfășoară activitate în producția agricolă.
Plata subvenției urmează să fie făcută într-o singură tranșă, până cel târziu la 22 decembrie 2026.
Pentru a prelua dosarele în termen, unele direcții agricole au anunțat program special. În județul Botoșani, de exemplu, cererile au putut fi depuse și sâmbătă (30 mai), duminică (31 mai) și luni (1 iunie), mai notează publicația.
Recomandate
Debitul Dunării rămâne mult sub normal, ceea ce menține presiunea pe irigații și alimentarea cu apă în zonele dependente de fluviu, chiar dacă în următoarele zile este așteptată o ușoară creștere, potrivit Agerpres , care citează prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) valabilă până pe 19 septembrie. La intrarea în țară, în secțiunea Baziaș , debitul Dunării va fi staționar în jurul valorii de 1.250 m³/s, apoi va crește până la 1.550 m³/s. Chiar și după această creștere, nivelul rămâne mult sub media multianuală a lunii septembrie, de 3.800 m³/s. Cum evoluează debitele pe sectoare În aval de Porțile de Fier , INHGA estimează: o scădere ușoară a debitelor în prima parte a intervalului de prognoză; o creștere ușoară în a doua parte pe sectorul Gruia – Călărași; valori relativ staționare pe sectorul Cernavodă – Tulcea. Ce se întâmplă pe râurile interioare Pentru râurile din țară, debitele sunt prognozate în creștere duminică pe cursurile de apă din jumătatea de est, pe fondul precipitațiilor prognozate și al propagării, în timp ce pe celelalte râuri vor fi relativ staționare, urmate de o ușoară scădere până la finalul intervalului. Hidrologii avertizează că, pe durata intervalului, sunt posibile creșteri de niveluri și debite pe unele râuri mici din zonele de deal și munte, ca urmare a precipitațiilor sub formă de aversă. [...]
Motorina a urcat în marile rețele din România la 10,37–10,44 lei/litru și se apropie de 10,50 lei , ceea ce pune presiune directă pe costurile din agricultură într-o perioadă de lucrări intense în câmp, potrivit AGRO TV . Scumpirea vine pe fondul unei crize tot mai accentuate pe piața internațională a carburanților, cu probleme de aprovizionare în Europa și noi perturbări ale fluxurilor de petrol. Pentru ferme, miza este imediată: în septembrie, consumul de motorină crește odată cu recoltarea culturilor de primăvară, transportul producției, pregătirea terenului și înființarea culturilor de toamnă. În acest context, orice nouă creștere la pompă se traduce în costuri mai mari de producție, într-un an în care multe exploatații se confruntă deja cu efectele secetei și cu prețuri mici la cereale. De ce se scumpește: presiuni simultane pe ofertă Materialul indică mai mulți factori care tensionează piața: probleme de aprovizionare în Europa , pe fondul unui deficit de motorină la nivel european invocat de autoritățile din Ungaria ; atacuri asupra rafinăriilor rusești , care ar fi redus capacitatea Rusiei de a produce și exporta carburanți; perturbări din Orientul Mijlociu , după ce Arabia Saudită a oprit temporar conducta petrolieră East-West în urma unui atac cu drone. În cazul conductei East-West, aceasta transporta aproximativ 4 milioane de barili pe zi către Marea Roșie, iar Reuters estimează că, dacă întreruperea se prelungește, până la 4% din oferta mondială de petrol ar putea fi pusă în pericol. Efecte și reacții în regiune Situația nu este prezentată ca fiind exclusiv românească. În Ungaria, autoritățile au anunțat măsuri de sprijin pentru consumatori , iar fermierii ar urma să beneficieze inclusiv de rambursări ale accizei la motorină , pentru a limita impactul scumpirilor asupra agriculturii. În paralel, AGRO TV notează că în Statele Unite prețurile motorinei au urcat la niveluri record, iar subiectul a ajuns pe agenda politică internațională, semn că presiunea pe acest segment de carburant este mai largă decât piața locală. [...]
GoSun pariază pe încărcarea solară integrată ca avantaj operațional pentru un tractor electric , într-o piață în care utilajele agricole electrice „nu au găsit încă o cale de a reuși”, potrivit Electrek . Miza este reducerea dependenței de priză și, implicit, a timpilor morți și a costurilor de operare pentru ferme mici și activități de administrare a proprietăților. Tractorul, numit Moonrider 27 All-Electric Solar Tractor, este dezvoltat împreună cu brandul indian Moonrider și folosește un motor electric de 20 kW (aprox. 27 CP), cu tracțiune pe toate cele patru roți. În spate are o priză de putere mecanică (PTO) la 540 rpm, ceea ce îi permite să folosească o gamă largă de atașamente uzuale în fermă – de la cositori și freze, până la burghie pentru gropi de stâlpi. Ce schimbă, practic, încărcarea solară Energia vine dintr-o baterie LFP (litiu-fier-fosfat) de 24 kWh, iar compania spune că aceasta asigură „până la cinci ore” de funcționare continuă. Încărcarea se poate face fie la AC 220/240V (încărcare de tip „L2”, adică la tensiune mai mare decât o priză obișnuită), fie printr-un ansamblu opțional de panouri solare de 1,1 kW. În anumite perioade ale anului, GoSun susține că panourile pot adăuga aproximativ 1,5 ore de funcționare într-o zi însorită. Iar dacă utilajul nu este folosit zilnic sau nu este folosit mult în fiecare zi, compania afirmă că ar putea trece „zile, săptămâni sau chiar luni” fără a fi nevoie să fie conectat la priză. Poziționare: costuri mai mici și alternative la diesel pentru ferme mici Patrick Sherwin, fondator și CEO GoSun, își leagă produsul de înlocuirea vehiculelor utilitare diesel folosite în ferme mici și în managementul proprietăților, invocând atât costurile, cât și impactul local (zgomot, aer, sol): „Fermele la scară mică și administrarea proprietăților s-au bazat prea mult timp pe vehicule utilitare diesel zgomotoase și costisitoare. Cu noul nostru tractor complet electric, le oferim fermierilor și administratorilor de teren posibilitatea de a lucra literalmente în soare – reducând costurile operaționale și protejând solul și aerul.” Electrek notează că tocmai compatibilitatea cu atașamentele existente (prin PTO mecanic) poate fi un avantaj de piață, pentru că reduce barierele de adoptare: fermierii pot folosi echipamente pe care „s-ar putea să le aibă deja în hambar”. Ce rămâne de urmărit Materialul nu oferă preț, calendar de livrare sau detalii despre disponibilitatea pe piețe, astfel că impactul comercial depinde de cât de repede poate GoSun să transforme promisiunea „încărcării la soare” într-un produs scalabil. Pentru utilizatori, întrebarea practică este cât de des poate înlocui efectiv încărcarea solară conectarea la rețea, în funcție de sezonalitate și de profilul real de lucru din fermă. [...]
Ferestrele de lucru din după-amiaza de 12 septembrie rămân utilizabile, dar cu risc de întreruperi în est și sud. Potrivit Agronet , Moldova și Muntenia intră sub semnul instabilității, cu avertizări active pentru averse torențiale, ceea ce obligă fermele să-și organizeze recoltarea și transportul astfel încât să poată opri rapid lucrările expuse. În vest și în sud-est, condițiile sunt mai stabile pentru operațiuni în câmp, în timp ce vântul devine factorul limitativ în Dobrogea și Oltenia. Mesajul practic al buletinului: se poate avansa acolo unde parcela este uscată și accesul e sigur, dar fără „forțarea” lucrărilor sensibile la ploaie sau rafale. Unde se poate lucra mai sigur și unde crește riscul operațional Pentru după-amiaza de lucru, cele mai stabile ferestre pentru transport și lucrări în câmp sunt indicate în: Banat (fără acumulări estimate de precipitații în fereastra vizată; vânt slab; risc agricol scăzut); Crișana (condiții bune, dar cu umezeală locală ce trebuie verificată înainte de tratamente); Dobrogea (uscat și cald, însă cu vânt susținut, ceea ce limitează lucrările sensibile); București–Ilfov (fereastră uscată, vânt slab și probabilitate redusă de ploaie; temperaturi care urcă spre 31°C). În schimb, buletinul indică prudență sporită și planificare „cu frână” în: Moldova și Muntenia , unde sunt menționate avertizări active pentru averse torențiale și instabilitate atmosferică ; recoltarea și transportul sunt recomandate doar cu posibilitatea opririi rapide, iar tratamentele se amână sau se fac doar în intervale scurte, fără semne de ploaie ori vânt; Maramureș , unde probabilitatea de ploaie este ridicată și umiditatea mare reduce siguranța lucrărilor sensibile; tratamentele sunt de amânat; zona montană , unde accesul rămâne condiționat de averse locale și de schimbarea rapidă a condițiilor. Implicații pentru lucrările de toamnă: recoltare, transport, pregătirea terenului Agronet indică faptul că recoltarea (porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclă) și transportul sunt mai bine susținute în Banat, Crișana, Dobrogea și București–Ilfov , cu verificarea locală a accesului. Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă pot fi planificate în regiunile cu fereastră stabilă, dar fără intrare pe sol umed. Pentru vie și livezi , decizia de lucru rămâne condiționată de uscarea vegetației, ploaie apropiată și vânt. La furaje și activități legate de adăpost și accesul animalelor , atenția crește în Maramureș, Moldova și zona montană , unde ploaia poate schimba rapid condițiile locale. Ce merită urmărit până la buletinul de seară Până la următoarea actualizare, fermierii sunt îndrumați să urmărească evoluția averselor și instabilității în Moldova, Muntenia și zona montană , precum și vântul în Oltenia . În zonele cu probabilitate mai mare de ploaie, recomandarea operațională este să nu fie lăsate utilaje sau transporturi pe trasee vulnerabile la umezire, iar în regiunile favorabile (Banat și Crișana) continuarea peste noapte rămâne condiționată de confirmarea locală a accesului și siguranței. [...]
România a livrat 51,2% din exporturile extra-UE de grâu ale Uniunii în primele zece săptămâni ale sezonului 2026/2027, pe fondul unei accelerări rapide a fluxurilor după recoltare, potrivit Agronet . Miza economică este dublă: o parte din presiunea unei oferte interne foarte mari se mută în logistică (depozitare și transport), iar ritmul exporturilor poate influența formarea prețurilor în piața internă. Datele vamale ale Comisiei Europene indică faptul că, între 1 iulie și 6 septembrie 2026, România a exportat către țări din afara UE 2.520.751 de tone de grâu comun. În același interval, exporturile totale ale UE către piețe terțe au fost de 4.919.457 de tone, ceea ce plasează România la o pondere de aproximativ 51,2% din total. În clasamentul volumelor raportate de statele membre, următoarele poziții sunt la distanță: Lituania (circa 851.000 de tone), Bulgaria (427.000 de tone), Polonia (383.000 de tone) și Germania (aproximativ 354.000 de tone), conform acelorași date. Ritmul exporturilor: de la zeci de mii la peste 2,5 milioane de tone Accelerarea este vizibilă și față de începutul campaniei comerciale: până la 26 iulie, România exportase doar 53.834 de tone de grâu comun către țări din afara UE, iar ulterior, în aproximativ șase săptămâni, volumul a urcat la peste 2,52 milioane de tone. Explicația avansată în material este formarea și încărcarea rapidă a loturilor comerciale după finalizarea recoltării. Prețul de referință în Portul Constanța a urcat la 223 euro/tonă Ritmul ridicat al exporturilor a coincis cu o creștere a cotației oficiale de referință pentru grâul de panificație FOB Constanța la 223 euro/tonă (aprox. 1.115 lei/tonă), pentru săptămâna 31 august–6 septembrie 2026, potrivit datelor Comisiei Europene din Agri-food Data Portal. În săptămâna anterioară, reperul era 208,92 euro/tonă (aprox. 1.045 lei/tonă), ceea ce înseamnă un plus de 14,08 euro/tonă (aprox. 70 lei/tonă), respectiv circa 6,7% într-o săptămână. Publicația precizează că sunt cotații săptămânale oficiale de referință, nu oferte ferme garantate fermierilor. Cât din surplus ar fi fost deja valorificat În material este citată și o estimare a lui Cezar Gheorghe, făcută pentru AGRO TV, potrivit căreia exporturile totale ar fi depășit deja 3 milioane de tone, iar surplusul exportabil al României în acest sezon ar fi de aproximativ 9 milioane de tone, la o recoltă estimată de circa 13,4 milioane de tone. Agronet notează că sistemul european de supraveghere vamală nu include comerțul dintre statele membre, astfel că datele oficiale pentru extra-UE nu contrazic o estimare mai mare care ar include și livrările intracomunitare. Raportat strict la surplusul exportabil estimat (9 milioane de tone), exporturile extra-UE consemnate oficial până la 6 septembrie (2.520.751 de tone) ar reprezenta aproximativ 28% din cantitatea disponibilă pentru export. Dacă se confirmă și pragul de peste 3 milioane de tone la total exporturi, ar rezulta că aproape o treime din surplus ar fi fost deja contractată sau livrată. În perioada următoare, rămâne de văzut dacă ritmul exporturilor se menține și dacă cererea externă continuă să susțină cotațiile într-un sezon cu disponibilitate ridicată de grâu pentru comercializare. [...]
Prețurile angro la miere coboară sub costul de producție, iar apicultorii riscă să vândă în pierdere sau să țină marfa în stoc , într-un sezon în care unele culesuri (salcâm, tei) au fost mai bune decât anul trecut, potrivit Agronet . Producția românească de miere este estimată la 10.000–15.000 de tone în 2026, sub nivelul unui an considerat normal pentru sector. Răzvan Coman , președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA) , spune că o parte din miere rămâne nevândută, pe fondul ofertelor angro influențate de importurile ieftine de pe piața europeană, conform Evenimentul Zilei. Marja se strânge: costuri de 10–11 lei/kg, oferte și la 9–10 lei/kg Miza economică imediată este diferența dintre cost și prețul de achiziție. ACA estimează costul de producție la aproximativ 10–11 lei/kg, în timp ce unele oferte de cumpărare ajung la 9–10 lei/kg, ceea ce înseamnă vânzare în pierdere. Alternativa pentru apicultori este stocarea mierii, în așteptarea unor prețuri mai bune. În același timp, Agronet notează că în Harghita, în 2026, prețurile angro raportate au variat între aproximativ 8 și 20 lei/kg, în funcție de sortiment și condițiile comerciale. Presiunea importurilor și problema autenticității în UE Coman susține că România și-a redus puternic exporturile de miere după 2022, pe fondul concurenței produselor provenite din China și Ucraina, precizând însă că este o evaluare a președintelui ACA, nu o statistică oficială care să indice oprirea completă a exporturilor. La nivel european, presiunea importurilor este dublată de discuția despre calitate. Agronet amintește o analiză pe date ale Comisiei Europene: în acțiunea „From the Hives”, 147 dintre 320 de probe de miere importată (46%) au avut indicatori de posibilă neconformitate, prin existența unor surse de zahăr străine mierii. Procentul se referă strict la probele analizate, nu la întreaga miere importată în UE. China a avut 66 de probe suspecte din 89 analizate. Din 14 iunie 2026, regulile europene de etichetare au devenit mai stricte: pentru amestecurile din mai multe țări trebuie indicate țările de origine și ponderea fiecăreia, ceea ce ar putea ajuta consumatorii să distingă mai ușor mierea românească de amestecurile din import. Producție mai bună la salcâm și tei, dar cu probleme de încadrare la sortiment Deși producția totală rămâne redusă față de un an normal, ACA spune că în 2026 s-a obținut miere de salcâm (după un 2025 foarte slab), precum și producții la rapiță și tei, iar floarea-soarelui a oferit cules în multe zone. Pentru salcâm apare și o dificultate suplimentară: analize pe câteva sute de probe ar fi indicat frecvent ponderi de numai 12–18% polen de salcâm, sub pragurile prevăzute de standardele folosite pentru clasificarea sortimentului. Coman pune această diferență pe seama condițiilor de cules și a schimbărilor climatice. Sprijinul de 15 euro/familie, condiționat de vânzări, într-un sezon cu piață slabă Pe lângă presiunea de preț, sectorul urmărește și un proiect aflat în Parlament pentru un ajutor de minimis de 15 euro (aprox. 75 lei) pentru fiecare familie de albine, cu condiția comercializării a cel puțin 6 kg de miere pe familie pe an. Agronet precizează că proiectul nu este încă o schemă deschisă pentru depunerea cererilor, iar condiția de comercializare devine sensibilă tocmai când apicultorii reclamă dificultatea de a vinde la prețuri care să acopere costurile. Târgul Național al Mierii are loc între 11 și 13 septembrie 2026, cu 94 de expozanți, iar vânzarea directă către consumatori rămâne una dintre puținele opțiuni pentru prețuri mai bune decât în angro. Totuși, problema de fond rămâne competiția pe o piață europeană deschisă importurilor, în timp ce costurile din stupină limitează cât de mult poate coborî prețul fără ca exploatațiile să intre pe pierdere. [...]
