Știri
Știri din categoria Agricultură
Prețurile cerealelor au crescut brusc pe piețele internaționale, iar rapița a depășit pragul de 520 euro pe tonă, pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu și al scumpirii accelerate a petrolului, potrivit unei analize publicate de Revista Ferma. Conflictul dintre Statele Unite și Iran, precum și riscul blocajelor din Strâmtoarea Ormuz, au determinat investitorii să se îndrepte către mărfurile agricole, declanșând creșteri rapide pentru grâu, porumb, rapiță și soia.
Pe bursa europeană Euronext, cotațiile cerealelor au înregistrat un salt vizibil încă de la începutul săptămânii. Grâul a urcat la aproximativ 211,50 euro pe tonă, în timp ce porumbul a ajuns la 209,75 euro pe tonă, cel mai ridicat nivel din mai 2024. În același timp, rapița a depășit 521 euro pe tonă, susținută de cererea tot mai mare pentru biodiesel.
Creșterea prețurilor la energie este unul dintre principalii factori care influențează piața agricolă. În ultimele zile, petrolul s-a scumpit cu aproximativ 15%, alimentând temerile privind întreruperea exporturilor din statele Golfului Persic.
Această evoluție afectează agricultura pe mai multe planuri:
Culturi precum porumbul, rapița și soia sunt utilizate pentru producerea biodieselului și bioetanolului. Când petrolul devine mai scump, aceste materii prime devin mai atractive pentru industria energetică, ceea ce duce la o creștere suplimentară a cererii și a prețurilor.
Un punct sensibil pentru piețele globale este Strâmtoarea Ormuz, ruta prin care trece aproximativ o cincime din petrolul tranzacționat la nivel mondial. Orice blocaj în această zonă poate afecta rapid aprovizionarea globală cu energie și poate provoca reacții în lanț pe piețele de materii prime.
Pe lângă factorii geopolitici, piața este influențată și de evoluția valutară. Deprecierea euro în raport cu dolarul face exporturile europene mai competitive, dar în același timp contribuie la creșterea cotațiilor cerealelor pe bursele regionale.
Situația meteorologică din Statele Unite adaugă presiune suplimentară asupra pieței. Departamentul american al Agriculturii a raportat o scădere cu 22% a evaluării culturilor de grâu de iarnă, din cauza secetei și a lipsei stratului de zăpadă în sudul Marilor Câmpii.
În același timp, există temeri că exporturile de grâu ale Rusiei ar putea scădea în sezonul 2025–2026, din cauza problemelor climatice și logistice din regiunea Mării Negre.
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu afectează și piața îngrășămintelor. Regiunea Golfului Persic este unul dintre cei mai mari producători globali de uree, gaze naturale și sulf, materii prime esențiale pentru agricultură.
Dacă exporturile din această zonă sunt perturbate, costurile de producție pentru fermieri ar putea crește semnificativ, ceea ce ar menține presiunea asupra prețurilor alimentelor.
Totuși, analiștii subliniază că oferta globală de cereale rămâne relativ ridicată, iar stocurile mari existente pe piață ar putea limita deocamdată o creștere explozivă a prețurilor.
Recomandate
Presiunea ridicată de boli la grâu, rapiță și orz riscă să se traducă în costuri mai mari și rezultate inegale la recoltare , într-un an în care tratamentele fitosanitare au fost greu de aplicat din cauza vremii, potrivit AGRO TV . Campania de primăvară a fost „extrem de solicitantă” mai ales pe zona de protecție a plantelor, pe fondul unei prime părți a primăverii reci și al ferestrelor scurte de lucru. Cosmin Iancu , fermier din județul Ilfov, spune că intervențiile s-au făcut „printre picături”, ceea ce a îngreunat aplicarea corectă și la timp a tratamentelor. „Din punct de vedere al tratamentelor fitosanitare, a fost o campanie extrem de solicitantă, s-a lucrat printre picături. Prima parte a primăverii a fost una extrem de rece, iar aplicarea tratamentelor fitosanitare s-a realizat destul de defectuos, greoi, însă ne-am mișcat.” Suprapunerea lucrărilor a amplificat presiunea operațională O problemă suplimentară a fost ponderea mare a culturilor de toamnă în multe ferme, pe fondul dificultăților din ultimii ani și al riscurilor asociate culturilor de primăvară. În practică, asta a însemnat suprapunerea lucrărilor la grâu, rapiță și orz exact într-o perioadă în care vremea nu a permis intervenții rapide. „O problemă majoră a fost și faptul că suprafața de toamnă a fost una foarte mare. (...) s-au suprapus lucrările de la grâu, rapiță și orz. Însă una peste alta, am reușit să le facem față.” Diferențele de tehnologie și buget se văd înainte de recoltare Fermierul din Ilfov indică o presiune ridicată de boli la principalele culturi de toamnă, cu un efect direct: acolo unde tratamentele au fost făcute „așa cum trebuie”, culturile arată bine, însă fermele care nu au putut susține investițiile în nutriție și tratamente performante au rămas în urmă. „A fost presiune mare de boli la grâu, rapiță și orz, iar acolo unde tratamentele au fost făcute așa cum trebuie, lucrurile arată bine. Din păcate, foarte mulți fermieri care nu au putut să investească în partea de nutriție, tratamente performante, nu se bucură de rezultate.” Rapița, sub anul trecut în multe zone La rapiță, situația este „ceva mai slabă” față de anul trecut în multe zone, spune Iancu. În ferma sa, producția medie din 2025 a fost de 4.770 kg/hectar, însă pentru 2026 estimările sunt mai prudente, fără a avansa un nivel concret. „Dacă anul trecut am încheiat cu o producție medie de 4.770 kg/hectar, cred că anul acesta nu vom ajunge la acest parametru (...) eu zic că nu este rău.” În ansamblu, sezonul confirmă cât de mult depind producțiile de capacitatea de a interveni rapid și eficient: într-un an cu vreme instabilă, presiune mare de boli și costuri ridicate, diferența dintre „tehnologia completă” și lucrările făcute cu resurse limitate poate deveni decisivă la recoltare. [...]
Parlamentul European a votat un cadru care schimbă regulile de acces pe piață pentru plantele obținute prin noile tehnici genomice , introducând două categorii cu obligații diferite și menținând, pentru o parte dintre ele, regimul strict aplicat organismelor modificate genetic (OMG), potrivit Agerpres . Miza economică și operațională este directă: ce tip de semințe pot ajunge mai repede la fermieri și în ce condiții pot fi comercializate în UE. Două categorii, două regimuri de conformare Normele revizuite pentru noile tehnici genomice (NTG) mută accentul reglementării pe „caracteristicile genetice finale” ale plantei, nu pe metoda prin care a fost obținută. NTG-1 : plante cu un număr și tip limitat de modificări, care ar fi putut apărea și prin ameliorare convențională. După confirmarea încadrării, vor fi tratate ca plante convenționale . Totuși, la cererea Parlamentului, plantele modificate pentru rezistență la erbicide sau pentru a produce substanțe insecticide nu pot intra la NTG-1 . NTG-2 : plante cu modificări genetice mai extinse sau mai complexe. Pentru acestea se aplică normele stricte deja în vigoare pentru OMG-uri , inclusiv analiza riscurilor și obligația de autorizare pentru comercializare în UE . Etichetare, trasabilitate și opțiuni naționale Pentru NTG-2 , rămân obligatorii trasabilitatea deplină și etichetarea completă . În plus, statele membre pot restricționa sau interzice cultivarea acestor plante, chiar dacă sunt autorizate la nivelul UE. Pentru NTG-1 , soiurile care conțin sau sunt derivate dintr-o plantă din această categorie vor fi incluse într-o bază de date publică a UE , iar sacii de semințe și materialul de reproducere trebuie etichetate „NTG-1”, astfel încât fermierii să poată decide informat. Producția ecologică: interdicție, cu o excepție tehnică Regulile prevăd că în producția ecologică nu va fi permisă nicio plantă NTG . În același timp, prezența NTG-1 care nu poate fi tehnic evitată nu va fi considerată neconformare. Comisia Europeană urmează să evalueze dacă regulamentul generează sarcini administrative, economice sau practice pentru producătorii ecologici, inclusiv din perspectiva percepției lor și a consumatorilor. Brevete și garanții împotriva concentrării pieței Textul menționează că NTG-urile vor putea fi brevetate , dar nu și trăsăturile sau secvențele care apar în natură ori sunt produse prin mijloace biologice. Eurodeputații au introdus și garanții pentru a evita concentrarea pieței și pentru a susține prețuri abordabile și acces echitabil pentru fermieri, inclusiv păstrarea dreptului de a conserva și replanta semințele . Ce tip de produse sunt deja în discuție În afara UE există deja produse pe piață sau în stadii avansate de dezvoltare, iar regulile se aplică atât plantelor din Europa, cât și celor importate. Exemplele menționate includ grâul cu conținut scăzut de gluten , cartofii rezistenți la agenți patogeni și porumbul tolerant la secetă . Declarație „Este o victorie istorică pentru fermierii europeni și pentru viitorul Europei. Aprobând utilizarea NTG-urilor, am ales inovația, competitivitatea și siguranța alimentară.” — Jessica Polfjard (PPE, Suedia), raportoare, citată de Agerpres În forma prezentată de sursă, articolul nu detaliază calendarul următorilor pași procedurali, însă votul Parlamentului fixează arhitectura de reglementare care va determina, în practică, cât de rapid și în ce condiții pot fi introduse pe piața UE noile soiuri obținute prin NTG. [...]
Riscul unui „Super El Niño” ar putea alimenta scumpiri la cereale în a doua parte din 2026 , pe fondul unor posibile pierderi de producție în mari zone exportatoare și al unei piețe deja tensionate de geopolitică și costuri ridicate, potrivit unei analize publicate de Agrointel . Contextul de pornire este unul fragil: piețele agricole globale sunt sub presiune din cauza războiului din Ucraina , a conflictului din Orientul Mijlociu și a costurilor ridicate, inclusiv la îngrășăminte și combustibili, conform publicației Agrarheute.com (citată de Agrointel). În acest cadru, semnalele privind un posibil episod „Super El Niño” adaugă un risc climatic cu potențial de a amplifica volatilitatea prețurilor. Economistul-șef al FAO, Máximo Torero , avertizează pe LinkedIn că un astfel de fenomen ar putea agrava crizele existente legate de securitatea alimentară, deficitul de apă și fragilitatea lanțurilor de aprovizionare. În paralel, indicatorii climatici invocați în material sugerează că 2026 ar putea aduce unul dintre cele mai puternice episoade El Niño din ultimii 140 de ani. Unde se poate rupe lanțul: producție afectată, ofertă mai mică, prețuri mai sus El Niño are efecte diferite pe regiuni, iar pentru agricultură riscurile se traduc în pierderi de producție sau în costuri mai mari, în funcție de cultură și de momentul sezonului. Materialul indică drept principale canale de risc: perturbarea perioadelor de polenizare la cereale și porumb; inundații și precipitații extreme, cu pierderi totale de producție prin exces de apă și eroziunea solului; secetă prelungită, cu stres hidric sever în regiuni exportatoare. În termeni regionali, Australia și sudul Asiei sunt expuse la secete și valuri de căldură, iar în India este așteptată slăbirea musonului, cu potențial de a afecta însămânțările de grâu. În Africa de Est sunt prognozate precipitații abundente, în timp ce sudul Africii poate suferi din cauza secetei. În America de Sud, pe coasta vestică pot apărea ploi torențiale și inundații, în timp ce Argentina și unele regiuni din Brazilia ar putea avea condiții mai favorabile. Grâu și porumb: piața a început să prețuiască riscul, dar „fereastra” critică e spre toamnă La nivel global, prețul grâului se menține peste nivelul anului trecut, deși în ultima lună a scăzut cu aproximativ 8%, potrivit datelor citate în analiză. De la începutul lui 2026, cotațiile internaționale ale grâului au urcat deja cu aproximativ 20%, pe fondul includerii în preț a riscurilor asociate fenomenului El Niño. Un element de echilibru rămân stocurile globale consistente din anul precedent, care „oferă o anumită protecție pieței”, notează materialul. Totuși, dacă Australia sau India ar avea probleme de producție, presiunea pe prețuri ar putea reveni. Pentru porumb, logica este similară, iar experiențele anterioare arată că efectele unui El Niño puternic se resimt mai ales din a doua parte a anului — de la sfârșitul verii spre toamnă. Concluzia analizei: dacă prognozele se confirmă, prețurile grâului și porumbului ar putea crește semnificativ în a doua jumătate a lui 2026. Soia: volatilitate mare, cu impact indirect în zootehnie Pe lângă cereale, atenția pieței se mută și pe soia, unde mici ajustări ale estimărilor de recoltă din Brazilia pot genera fluctuații importante de preț, potrivit materialului. Brazilia, SUA și Argentina sunt principalii producători, iar riscurile sunt împărțite: sudul Braziliei ar putea beneficia de precipitații suplimentare, în timp ce nordul țării riscă secetă. Un punct sensibil menționat este statul Mato Grosso, una dintre cele mai importante regiuni producătoare de soia din lume. Factorul decisiv indicat în analiză este evoluția precipitațiilor în principalele zone de producție ale Braziliei în intervalul decembrie 2026 – februarie 2027. Pentru Europa, efectele directe ale El Niño sunt descrise ca fiind mai reduse, dar consecințele economice pot veni prin prețuri: scumpirea soiei se transmite, de regulă, după câteva luni, către costurile furajelor proteice, influențând indirect producția de carne de porc, pasăre și lapte. În plus, o recoltă relativ bună în Europa s-ar putea suprapune cu producții mai slabe în alte regiuni, ceea ce ar putea susține prețuri mai mari la cereale. [...]
Întârzierile la plata subvențiilor riscă să blocheze cash-flow-ul fermierilor , deși „toți banii” ar fi disponibili, iar problema ține mai degrabă de coordonare și execuție între instituții, potrivit Agrointel . Ministrul interimar Tanczos Barna a criticat public întârzierile la plățile pentru schemele de dezvoltare rurală și modul în care APIA și AFIR colaborează pentru închiderea campaniei de subvenții 2025. În emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1, Tanczos Barna a spus că soluționarea problemelor a fost întârziată de lipsa de coordonare între instituții și de discuții administrative prelungite, în locul unei rezolvări rapide a blocajelor. În același timp, ministrul s-a declarat nemulțumit că, în loc să existe preocupare pentru soluții, funcționarii ar fi fost concentrați pe „pasarea vinei”. „DR-urile nu sunt plătite nici până acum și tot caută soluții APIA cu mai mult sau mai puțin succes. (…) Este inacceptabil din punctul meu de vedere. Dar o să închidem campania de plăți în câteva zile, avem toți banii la dispoziție, atât AFIR cât și APIA au toți banii.” Ce plăți au fost făcute și unde persistă blocajele Ministrul a indicat că, în cursul săptămânii, au fost făcute plăți din AFIR de „vreo 270 de milioane de lei” (luni, 16 iunie), iar plata ANT (Ajutoare Naționale Tranzitorii) ar fi ajuns la „97–98%”. În schimb, plățile pentru „DR-uri” (intervenții/scheme din zona dezvoltării rurale) ar fi rămas restante, cu „doar câteva” astfel de scheme încă în dificultate, conform declarațiilor sale. Tot el a avertizat că apropierea termenului final de plată (menționând un orizont de „două săptămâni”) face ca apariția repetată a problemelor să fie „extrem de frustrantă”. AFIR: întârzieri legate de disponibilul financiar, rezolvate prin ordin comun Tanczos Barna a afirmat că și la AFIR au existat probleme cu plățile și că instituția ar fi rămas în urmă „mai mult decât APIA”, însă cauza ar fi fost „disponibilul financiar” venit de la Ministerul Finanțelor. Potrivit ministrului, situația ar fi fost deblocată printr-un „ordin comun” între Ministerul Finanțelor și Ministerul Agriculturii, iar sumele necesare ar fi acum la dispoziție. De ce contează pentru fermieri și pentru piață Mesajul central al ministrului este că blocajul nu ar fi unul de finanțare, ci de funcționare administrativă între APIA și AFIR. Pentru fermieri, întârzierile la subvenții înseamnă presiune directă pe lichidități, într-un moment în care multe exploatații își calibrează plățile curente și investițiile în funcție de calendarul subvențiilor. În lipsa unor date suplimentare în material despre câți beneficiari sunt afectați sau ce sume mai sunt restante pe „DR-uri”, amploarea exactă a întârzierilor nu poate fi cuantificată doar din informațiile disponibile. [...]
În plină campanie de recoltare , un incendiu la combină sau tractor poate bloca lucrările și amplifica pierderile , iar prevenția ajunge să fie o decizie operațională cu efect direct în costuri, potrivit Antena 3 . Materialul arată că riscul crește în perioadele cu temperaturi ridicate, praf și resturi vegetale, când utilajele funcționează continuu. Un incendiu nu înseamnă doar reparația în sine, ci și indisponibilitatea utilajului exact când „fiecare zi contează”, cu impact asupra întregii activități a fermei. Sursa notează că o combină sau un tractor modern poate valora „zeci sau sute de mii de euro”, ceea ce ridică miza protejării investiției. De ce apar incendiile la utilajele agricole Antena 3 enumeră drept cauze frecvente o combinație de factori tehnici și condiții de exploatare, între care: instalații electrice defecte; acumularea de paie și pleavă în compartimentul motor; supraîncălzirea unor componente; scurgeri de combustibil sau ulei; lipsa întreținerii periodice; defectarea sistemului de evacuare. În timpul recoltării, materialul vegetal uscat se poate strânge rapid în jurul motorului și al evacuării, iar contactul cu suprafețe fierbinți poate declanșa un incendiu „în câteva minute”, conform articolului. Măsuri operaționale: verificări înainte de campanie și curățare zilnică O măsură cu efect direct în reducerea riscului este verificarea tehnică înainte de intrarea în câmp. Specialiștii citați în material recomandă controlul: instalației electrice; conductelor de combustibil; sistemului hidraulic; curelelor și lagărelor; sistemului de evacuare; dispozitivelor parascântei. Separat, curățarea utilajelor este prezentată ca o rutină de siguranță, nu doar de întreținere, pentru că praful, pleava și resturile vegetale sunt „extrem de inflamabile”. Sunt indicate ca zone de curățare zilnică compartimentul motor, zonele din jurul evacuării, transmisiile, lagărele și alte componente unde se acumulează reziduuri. Intervenția rapidă și trecerea la sisteme automate Materialul insistă că „primele minute fac diferența” și recomandă dotarea utilajelor cu stingătoare și echipamente de intervenție rapidă. Totuși, în unele situații incendiul este observat prea târziu sau evoluează prea repede pentru ca intervenția manuală să fie suficientă. În acest context, Antena 3 notează că tot mai mulți fermieri din România investesc în sisteme automate de stingere, dedicate combinelor, tractoarelor și altor utilaje, ca soluție de reducere a riscului în perioadele de utilizare intensă. Concluzia materialului: protecția utilajelor este, practic, protecția continuității activității fermei, iar oprirea unui utilaj în vârf de sezon poate genera costuri mai mari decât investiția în prevenție și protecție. [...]
APIA a virat 46,03 milioane lei pentru serviciile de ameliorare la animale , o tranșă care intră direct în fluxul de numerar al beneficiarilor și confirmă continuarea finanțării de la bugetul de stat pentru acest tip de intervenție, potrivit AGRO TV . Plata a fost făcută miercuri către conturile celor care au solicitat ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor (ameliorare rase), prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna martie și trimestrul I din 2026. Conform comunicatului APIA citat de publicație, suma plătită este de 46.027.721,69 lei și este asigurată de la bugetul de stat , prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Schema de sprijin este acordată în baza OUG nr. 61/2023 , care instituie o schemă de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare. [...]
