Știri
Știri din categoria Agricultură
Diferența de cofinanțare poate depăși 57.000 de euro pentru același sprijin nerambursabil de 200.000 de euro (aprox. 1.000.000 lei), în funcție de intensitatea finanțării din intervenția DR-12, potrivit Agronet. Miza practică pentru solicitanți este capacitatea de a acoperi contribuția proprie și eventualele cheltuieli neeligibile, înainte de depunerea proiectului.
DR-12, parte din Planul Strategic PAC 2023–2027, oferă un sprijin public nerambursabil de până la 200.000 de euro (aprox. 1.000.000 lei) pe proiect, însă această sumă este plafonul maxim al grantului, nu valoarea totală a investiției. Intervenția vizează consolidarea exploatațiilor agricole și investiții care cresc capacitatea de producție și competitivitatea fermelor conduse de tineri fermieri.
Conform documentației prezentate în articol, intensitatea sprijinului poate ajunge la maximum 80% din cheltuielile eligibile pentru tinerii fermieri și la maximum 65% pentru celelalte categorii eligibile. Pentru un proiect care urmărește grantul maxim de 200.000 de euro, rezultă diferențe semnificative de cofinanțare:
Publicația notează că, peste contribuția proprie, se pot adăuga cheltuieli neeligibile, ceea ce obligă beneficiarul să-și evalueze realist sursele de finanțare înainte de depunere.
Intervenția este construită pentru exploatații conduse de tineri fermieri și alte categorii de fermieri recent instalați, în condițiile din ghid. În forma documentației analizate, sunt menționate, între altele:
Persoanele fizice fără o formă de organizare eligibilă nu erau prevăzute între beneficiari, potrivit articolului.
DR-12 nu este un sprijin forfetar pentru instalare, ci o intervenție pentru investiții în ferme deja constituite. Lista de investiții menționată include:
DR-12 a fost pregătită pe parcursul anului 2026, iar lansarea fusese amânată, pe fondul dificultăților legate de obținerea extraselor de carte funciară; calendarul indicase luna septembrie pentru deschidere, conform informațiilor prezentate.
Pentru solicitanți, documentul decisiv rămâne Ghidul solicitantului aplicabil sesiunii, iar înainte de pregătirea proiectului trebuie verificate, în special, dimensiunea și situația exploatației, forma juridică, condițiile privind instalarea, investițiile eligibile, criteriile de selecție și sursa de cofinanțare.
Recomandate
Reducerea deficitului comercial la alimente și animale vii cu 13,5% în primele șapte luni din 2026 este folosită de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ca argument pentru continuarea finanțărilor în procesare și zootehnie, cu miză directă pe scăderea dependenței de importuri și pe creșterea capacității interne de producție. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) , exporturile României la această categorie au crescut cu 8,1%, până la aproximativ 4,5 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au redus cu 1,4%, la circa 6,7 miliarde de euro, în perioada ianuarie–iulie 2026, față de aceeași perioadă din 2025. Ce segmente au tras în sus exporturile și unde se vede corecția importurilor Cea mai mare creștere a exporturilor a fost raportată la „produse lactate și ouă”, cu un avans de 36,7%, până la 352,9 milioane de euro. În același timp, deficitul comercial al acestei categorii s-a redus cu 24,4%. La carne și preparate din carne, importurile au scăzut cu 5,3%, conform datelor citate. De ce leagă MADR deficitul comercial de investițiile în procesare și zootehnie Ministerul susține că dezvoltarea fermelor zootehnice și extinderea capacităților de procesare sunt părți ale aceluiași obiectiv economic: creșterea producției de alimente în România și valorificarea materiei prime pe plan intern, prin produse cu valoare adăugată mai mare. „Am susținut investițiile în procesare și în zootehnie pentru ca România să valorifice mai bine ceea ce produce. Avem nevoie de ferme puternice și de fabrici care să prelucreze materia primă aici, în țară, să creeze locuri de muncă și să aducă mai multe produse românești pe piață. Reducerea deficitului comercial și creșterea exporturilor sunt semnale încurajatoare, care ne arată cât de important este să continuăm această direcție. Fermierii și procesatorii au nevoie de predictibilitate, de finanțare și de sprijin pentru a-și duce investițiile la capăt. Programele trebuie continuate, astfel încât rezultatele să se consolideze de la un an la altul”, a declarat ministrul Florin-Ionuț Barbu. Ce instrumente de finanțare invocă ministerul și ce urmează MADR indică drept canale de sprijin programul INVESTALIM și intervențiile pentru procesare din Planul Strategic PAC 2023–2027 , care vizează înființarea, extinderea și modernizarea unităților din industria alimentară, pentru creșterea competitivității pe piața internă și la export. În perioada următoare, ministerul spune că urmărește continuarea finanțărilor pentru fermieri și procesatori, cu accent pe finalizarea investițiilor și punerea în funcțiune a noilor capacități, astfel încât legătura dintre ferme și procesare să reducă, pe termen lung, dezechilibrele comerciale din agroalimentar. [...]
APIA virează astăzi 164,78 milioane euro către aproape 35.000 de fermieri , într-o nouă tranșă de avans care duce totalul autorizat la plată în Campania 2026 la peste 854,78 milioane euro, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Miza economică este capitalul de lucru pentru campania agricolă de toamnă, într-un interval scurt de la startul plăților în avans. Plățile de astăzi, 4 noiembrie 2026, însumează 164.779.269,13 euro (echivalentul a 869.836.805,93 lei) și ajung la 34.992 de beneficiari, arată comunicarea MADR. De la debutul Campaniei de plăți în avans (16 octombrie 2026) și până la 4 noiembrie 2026, suma totală autorizată la plată a ajuns la 854.787.813,62 euro, bani pe care ministerul îi descrie ca fiind necesari pentru finanțarea lucrărilor și achizițiilor specifice sezonului (inputuri, semințe, hrană pentru animale). Cum se împart fondurile autorizate la plată Repartizarea sumelor autorizate la nivel național este structurată pe surse de finanțare astfel: 769.409.136,92 euro – Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) 72.498.724,42 euro – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) 12.879.952,28 euro – cofinanțare de la Bugetul Național (BN1) Din totalul autorizat, prin tranșa virată astăzi, APIA „a asigurat deja plata efectivă” a 746.942.449,95 euro din fondurile FEGA către agricultori și crescători de animale, conform aceleiași surse. Cine plătește și ce cursuri se aplică MADR precizează că plățile pentru intervențiile finanțate prin FEGA sunt efectuate direct de APIA, în timp ce plățile aferente măsurilor de dezvoltare rurală (FEADR și BN1) sunt procesate și plătite prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Cursurile de schimb valutar utilizate sunt: pentru FEGA: 5,2788 lei/euro pentru FEADR: 5,0968 lei/euro Declarația ministrului: accent pe ritmul plăților și utilizarea banilor Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin-Ionuț Barbu, leagă accelerarea plăților de nevoia de finanțare rapidă în teren: „Fermierii au nevoie de sprijin acordat la timp, fără blocaje și fără întârzieri birocratice, mai ales într-o perioadă critică în care se pregătesc culturile pentru noul an agricol. Faptul că în mai puțin de trei săptămâni am depășit pragul de 854 de milioane de euro autorizate la plată demonstrează că mecanismele MADR și APIA funcționează la turație maximă. Banii aceștia înseamnă motorină, inputuri, semințe, hrană pentru animale și predictibilitate și siguranță financiară pentru fermierii noștri. Le mulțumesc echipelor din teritoriu pentru mobilizare. Asigur toți fermierii că ritmul plăților va rămâne la fel de alert până la finalizarea tuturor cererilor eligibile.” Context: principalele intervenții finanțate din FEGA și dezvoltare rurală În anexă, MADR publică situația sumelor autorizate la plată pe scheme și intervenții. La FEGA, cele mai mari sume sunt aferente sprijinului de bază pentru venit (BISS), sprijinului redistributiv (CRISS) și practicilor benefice pentru mediu în teren arabil. La dezvoltare rurală (FEADR + BN1), cea mai mare componentă este legată de plățile pentru zone afectate de constrângeri naturale (inclusiv zona montană). În comunicat nu este indicat un calendar cu date-limită pentru finalizarea plăților, însă ministerul afirmă că ritmul va rămâne „alert” până la soluționarea cererilor eligibile. [...]
Debitul Dunării rămâne mult sub normal, chiar dacă urcă la 1.800 mc/s , ceea ce menține presiunea pe utilizatorii de apă din agricultură și pe logistica din sudul țării, potrivit Digi24 . Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru 31 octombrie – 7 noiembrie 2026 indică o creștere la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, dar nivelul rămâne departe de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s. Creșterea estimată pentru săptămâna viitoare duce debitul până la 1.800 mc/s, însă INHGA arată că, în prognoza trimestrială, pentru luna noiembrie sunt așteptate un debit maxim de 2.000 mc/s și unul minim de 1.400 mc/s. Cu alte cuvinte, chiar și scenariul „bun” rămâne substanțial sub valorile obișnuite pentru această perioadă. Ce înseamnă pentru agricultură: apă puțină, volatilitate mai mare Pentru agricultură, mesajul principal al prognozei este că regimul hidrologic intră în noiembrie la cote reduse, cu potențiale efecte asupra disponibilității apei în zonele dependente de debite și de nivelurile de pe cursurile mari. INHGA estimează că, în noiembrie 2026, regimul hidrologic se va situa la: 30–50% din mediile multianuale lunare , la nivel general; 50–80% pe unele bazine (între care Vișeu, Someșul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, bazinul superior și mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului și Prutului și pe cursul Siretului); sub 30% pe bazine precum Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat și Bârlad . Dinamica pe râurile interioare: creșteri pe fond de precipitații, dar cu risc de viituri rapide Pe râurile interioare, hidrologii anticipează că, în primele trei zile ale intervalului, debitele medii zilnice vor fi în creștere, ca urmare a precipitațiilor prognozate și a propagării, în special pe râurile din jumătatea de sud a țării, în timp ce pe celelalte vor fi relativ staționare. INHGA avertizează și asupra unor episoade cu potențial periculos în sud, în funcție de cantitățile de precipitații: „Sunt posibile scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de niveluri şi debite cu posibile depăşiri ale Cotelor de Inundaţie, pe râurile din bazinele superioare şi mijlocii ale râurilor din sudul ţării, ca urmare a precipitaţiilor prognozate, mai însemnate cantitativ şi propagării.” În restul intervalului, debitele medii zilnice sunt așteptate să crească prin propagare pe cursurile mijlocii și inferioare ale râurilor mari din jumătatea de sud, în timp ce pe celelalte râuri vor fi relativ staționare. Context operațional: debite mici, efecte deja văzute în economie Materialul amintește că debitele Dunării au coborât la cele mai mici valori din istorie în vara acestui an, situație care a dus la închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă , care asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. În acest context, chiar dacă prognoza indică o creștere, nivelul rămâne sub normal, iar riscurile asociate unui regim hidrologic redus nu dispar odată cu o revenire modestă a debitului. [...]
Ploile torențiale din Oltenia și Muntenia pot bloca lucrările de câmp și transportul agricol după prânz , iar fermierii riscă să rămână cu utilajele pe sol îmbibat dacă nu își ajustează rapid programul, potrivit Agronet . Buletinul meteo agricol de la 31 octombrie 2026, ora 12:00 , indică presiune ridicată a precipitațiilor și avertizări active în sud, cu efect direct asupra accesului pe parcele și a logisticii. Unde se strânge „fereastra” de lucru și de ce contează În Oltenia și Muntenia, după-amiaza este descrisă ca interval cu risc maxim pentru operațiuni: accesul pe sole, transportul și lucrările sensibile (în special cele care depind de un sol portant și de o aplicare corectă a tratamentelor) sunt cele mai expuse. Agronet include în aceeași zonă de prudență și București–Ilfov , unde este indicată „ploaie persistent probabilă”, cu lucrări „în așteptare”. Transilvania și zona montană rămân, de asemenea, sub presiunea precipitațiilor, ceea ce poate restrânge lucrările care nu suportă umezeala (de la pregătirea terenului până la intervenții care cer intrare cu utilaje grele). Regiunile cu condiții mai bune pentru operațiuni Pentru recoltare de toamnă, transport și pregătirea terenului, cele mai bune condiții relative sunt în: Crișana Moldova Dobrogea Chiar și aici, publicația recomandă verificarea locală a umezelii din sol înainte de intrarea pe parcelă, pentru a evita tasarea (compactarea) solului și blocarea utilajelor. Decizii practice pentru fermieri (după-amiaza de 31 octombrie) Agronet sintetizează câteva măsuri cu impact operațional imediat: amânarea tratamentelor în regiunile cu ploaie, probabilitate ridicată de precipitații sau avertizare activă; verificarea accesului înainte de a intra cu utilajele în Oltenia, Muntenia, Transilvania, București–Ilfov și în zona montană, cu recomandarea explicită de a nu lucra pe sol îmbibat; irigarea „nu este presantă” în niciuna dintre regiunile analizate. Context regional: diferențe mari între vest și sud În vest, Agronet notează că Banatul poate avea un interval util după prânz pentru transport și unele lucrări, dar numai cu monitorizare locală, pe fondul unei avertizări active și al posibilității de averse, ceea ce poate impune oprirea lucrărilor sensibile. În Crișana, fereastra este descrisă drept cea mai stabilă pentru câmp și logistică, cu mențiunea că vântul poate afecta lucrările care cer depunere uniformă. Pentru sud (Oltenia și Muntenia), mesajul central rămâne același: ploaia din a doua parte a zilei poate limita rapid accesul și poate împinge lucrările către amânare, cu efect direct asupra ritmului de recoltare, transport și pregătire a terenului. [...]
Guvernul a schimbat formula de calcul a despăgubirilor pentru secetă, pentru ca plățile APIA să se facă pe suprafețele confirmate în controale , nu pe cele trecute în procesele-verbale, potrivit AgroInfo . Miza este una operațională și de control bugetar: aceeași schemă de sprijin poate genera sume diferite dacă baza de calcul nu este unitară și verificabilă. În ședința din 30 octombrie 2026, Executivul a adoptat o hotărâre care modifică și completează HG nr. 751/2026, actul care reglementează ajutorul financiar de urgență pentru producătorii din sectorul vegetal cu suprafețe cultivate cu porumb și/sau floarea-soarelui afectate de seceta pedologică din 2025. Ce se schimbă în calculul ajutorului Hotărârea introduce o definiție unitară pentru indicatorul de calamitate „grad de afectare”, care devine „valoarea procentuală prevăzută în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor”. În același timp, este revizuit art. 9 alin. (2) pentru a clarifica metodologia de calcul. Concret, suma totală acordată unui beneficiar se stabilește prin: înmulțirea grantului pe hectar (calculat conform alin. (1)); cu suprafața determinată de APIA după toate controalele în IACS (sistemul integrat de administrare și control), din suprafața declarată în cererea de plată pentru anul 2025. De ce contează: suprafața din procesul-verbal poate diferi de cea validată de APIA Motivul invocat este diferența posibilă între suprafața declarată în procesul-verbal și cea determinată de APIA în urma verificărilor administrative. Folosirea suprafeței din procesul-verbal ca referință ar putea duce la calcularea sprijinului raportat la o suprafață care nu corespunde celei confirmate în controale. Măsurile urmăresc compensarea pierderilor de venit rezultate direct din daunele produse culturilor de floarea-soarelui și porumb, dar și protejarea bugetului de stat prin raportarea plăților la suprafețe „certe”, determinate în IACS. Ce se întâmplă cu cererile deja depuse Cererile de sprijin depuse înainte de intrarea în vigoare a hotărârii „își mențin valabilitatea” din perspectiva eligibilității. Determinarea și plata sumelor se vor face însă prin aplicarea noii formule de calcul prevăzute la art. 9 alin. (2). Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a spus că a fost identificată o eroare în modul de calcul al despăgubirilor, respectiv aplicarea de două ori a procentului aferent gradului de calamitate. „Am identificat o eroare în modul de calcul al despăgubirilor pentru secetă, respectiv aplicarea de două ori a procentului aferent gradului de calamitate. Am discutat cu întreaga conducere a APIA pentru a corecta urgent această situație și pentru a veni cu o formulă de calcul corectă, care să permită plata cât mai rapidă a despăgubirilor către fermierii afectați. Este important ca sprijinul financiar să fie calculat corect, pe baza unor date verificate, iar fermierii să primească sumele cuvenite.” [...]
Fermierii anticipează că tehnologia va reduce nevoia de muncitori în ferme , pe măsură ce automatizarea și inteligența artificială intră tot mai mult în agricultura din România , cu efect direct asupra costurilor și viabilității economice a exploatațiilor, potrivit HotNews . Reprezentanți ai fermierilor citați de publicație spun că fermele vor avea nevoie de „tot mai puțini lucrători” odată cu avansul tehnologiei, în special al inteligenței artificiale, iar această schimbare ar face exploatațiile „mai viabile economic”. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite la materialul integral publicat de StartupCafe, disponibil aici: StartupCafe . [...]
