Știri
Știri din categoria Agricultură
Diferența de cofinanțare poate depăși 57.000 de euro pentru același sprijin nerambursabil de 200.000 de euro (aprox. 1.000.000 lei), în funcție de intensitatea finanțării din intervenția DR-12, potrivit Agronet. Miza practică pentru solicitanți este capacitatea de a acoperi contribuția proprie și eventualele cheltuieli neeligibile, înainte de depunerea proiectului.
DR-12, parte din Planul Strategic PAC 2023–2027, oferă un sprijin public nerambursabil de până la 200.000 de euro (aprox. 1.000.000 lei) pe proiect, însă această sumă este plafonul maxim al grantului, nu valoarea totală a investiției. Intervenția vizează consolidarea exploatațiilor agricole și investiții care cresc capacitatea de producție și competitivitatea fermelor conduse de tineri fermieri.
Conform documentației prezentate în articol, intensitatea sprijinului poate ajunge la maximum 80% din cheltuielile eligibile pentru tinerii fermieri și la maximum 65% pentru celelalte categorii eligibile. Pentru un proiect care urmărește grantul maxim de 200.000 de euro, rezultă diferențe semnificative de cofinanțare:
Publicația notează că, peste contribuția proprie, se pot adăuga cheltuieli neeligibile, ceea ce obligă beneficiarul să-și evalueze realist sursele de finanțare înainte de depunere.
Intervenția este construită pentru exploatații conduse de tineri fermieri și alte categorii de fermieri recent instalați, în condițiile din ghid. În forma documentației analizate, sunt menționate, între altele:
Persoanele fizice fără o formă de organizare eligibilă nu erau prevăzute între beneficiari, potrivit articolului.
DR-12 nu este un sprijin forfetar pentru instalare, ci o intervenție pentru investiții în ferme deja constituite. Lista de investiții menționată include:
DR-12 a fost pregătită pe parcursul anului 2026, iar lansarea fusese amânată, pe fondul dificultăților legate de obținerea extraselor de carte funciară; calendarul indicase luna septembrie pentru deschidere, conform informațiilor prezentate.
Pentru solicitanți, documentul decisiv rămâne Ghidul solicitantului aplicabil sesiunii, iar înainte de pregătirea proiectului trebuie verificate, în special, dimensiunea și situația exploatației, forma juridică, condițiile privind instalarea, investițiile eligibile, criteriile de selecție și sursa de cofinanțare.
Recomandate
Fermierii cer un mecanism rapid de sprijin la îngrășăminte, avertizând că fără bani înainte de fertilizare producția va scădea , pe fondul prețurilor ridicate la inputuri și al costurilor de finanțare, potrivit Economica , care citează un comunicat al Forumului APPR. Forumul APPR spune că fermierii din România sunt presați simultan de scumpirea îngrășămintelor, finanțarea mai scumpă, volatilitatea prețurilor la energie și combustibili, prețuri de valorificare reduse sau instabile și efectele cumulate ale secetei și recoltelor slabe din ultimii ani. În acest context, organizația solicită autorităților sprijin financiar dedicat achiziției de îngrășăminte. Miza: decizii tehnologice luate acum, efecte în campania 2026–2027 Potrivit Forumului APPR, fermierii iau deja decizii privind achiziția inputurilor, fertilizarea și înființarea culturilor pentru campania agricolă 2026–2027. Fără un calendar clar și o măsură „aplicabilă imediat”, „numeroase exploatații” ar urma să fie obligate să reducă dozele de fertilizare, să diminueze suprafețele cultivate sau să amâne achiziții esențiale. Organizația avertizează că impactul nu se oprește la nivelul cash-flow-ului din ferme: subfertilizarea ar însemna diminuarea potențialului de producție, scăderea competitivității agriculturii românești și o vulnerabilitate suplimentară pentru securitatea alimentară. Ce solicită fermierii și ce fonduri invocă Forumul APPR afirmă că a transmis încă din iulie propuneri ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autorității de Management pentru Planul Strategic PAC 2023–2027 și Direcției Generale Politici Agricole, semnalând o „nouă criză a îngrășămintelor” pe fondul tensiunilor geopolitice, perturbării lanțurilor de aprovizionare și creșterii costurilor de producție. În centrul cererii este alocarea europeană de 29.977.500 euro (aprox. 149,9 milioane lei) destinată României, pe care fermierii vor să o vadă transformată „rapid” într-un sprijin concret, predictibil și ușor accesibil, completat cu o contribuție din bugetul național. Concret, fermierii cer: instituirea unui ajutor direct pentru achiziția de îngrășăminte; criterii de eligibilitate adaptate realităților din ferme; includerea achizițiilor deja efectuate; simplificarea procedurilor administrative; plăți făcute înaintea principalelor perioade de fertilizare. Forumul APPR invocă și faptul că alte state membre, precum Franța, au anunțat deja măsuri de sprijin, iar în România ar fi nevoie „fără întârziere” de un mecanism „clar și eficient”. În lipsa unei intervenții la timp, organizația susține că fondurile riscă fie să fie dispersate într-un mecanism cu impact economic marginal, fie să ajungă prea târziu pentru a mai influența deciziile din ferme. [...]
Plata integrală a sprijinului pentru motorina din trimestrul II depinde de rectificarea bugetară , deși Guvernul a majorat bugetul schemei la 863,666 milioane de lei, potrivit Agronet . Miza imediată pentru ferme este una de lichiditate: motorina se plătește în avans, iar rambursarea diferenței de acciză prin APIA vine ulterior, astfel că orice decalaj apasă direct pe cash-flow-ul exploatațiilor. Guvernul a aprobat pe 18 septembrie suplimentarea cu 149,366 milioane de lei a schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, iar bugetul total ajunge la 863,666 milioane de lei. Modificarea este prevăzută în documentul oficial publicat de Secretariatul General al Guvernului , disponibil aici . Cât s-a adăugat și unde ajunge bugetul schemei După această suplimentare, evoluția bugetului arată astfel: buget înaintea noii suplimentări: 714,3 milioane lei suplimentare aprobată: 149,366 milioane lei buget după suplimentare: 863,666 milioane lei Schema acoperă motorina folosită la lucrări mecanizate în sectorul vegetal, zootehnie și îmbunătățiri funciare. De ce nu ajung banii pentru trimestrul II Problema imediată rămâne plata motorinei utilizate în aprilie–iunie (trimestrul II). APIA a centralizat pentru această perioadă 15.386 de beneficiari și peste 110,13 milioane de litri de motorină eligibilă, iar necesarul calculat este de aproximativ 268 milioane de lei, conform datelor prezentate anterior de publicație. Suplimentarea aprobată acum permite efectuarea unei părți din plăți, însă nu acoperă integral obligațiile aferente trimestrului II, astfel că pentru diferență este indicată o rectificare bugetară. Context: bugetul a crescut în mai multe etape în 2026 În 2026, alocarea inițială a fost de 620 milioane de lei. Pe 30 iulie, Guvernul a suplimentat schema cu 94,3 milioane de lei, până la 714,3 milioane de lei, iar noua majorare de 149,366 milioane de lei duce suplimentările cumulate la 243,666 milioane de lei și bugetul total la 863,666 milioane de lei. Față de alocarea inițială, creșterea este de aproximativ 39,3%. Separat, Agronet amintește că mecanismul de rambursare a fost modificat astfel încât cuantumul primit de fermieri se ajustează în perioadele în care acciza standard la motorină este redusă temporar (detalii într-un material distinct al publicației). Ce urmează: rectificarea, reperul pentru plăți Pentru ferme, impactul este operațional și financiar: în plin sezon de recoltare, pregătirea terenului și înființarea culturilor de toamnă, consumul de motorină poate fi ridicat, mai ales în exploatațiile vegetale mari, iar întârzierile mută temporar costul integral al combustibilului în sarcina lor. Vicepremierul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a indicat că suplimentarea permite doar plăți parțiale pentru motorina din aprilie–iunie și că agricultura ar mai avea nevoie de cel puțin 1 miliard de lei până la finalul lui 2026, sumă care vizează sprijinul pentru sector în ansamblu, nu doar schema pentru motorină. [...]
AFIR pune în consultare DR-21, cu finanțări de până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pentru biosecuritatea fermelor de oi și capre , într-o schemă care poate acoperi până la 90% din cheltuielile eligibile și care vizează reducerea riscului de pierderi economice generate de focare și restricții sanitar-veterinare, potrivit Agronet . Măsura se adresează exploatațiilor cu cel puțin 150 de ovine sau caprine, înregistrate cu cod ANSVSA. Intervenția DR-21 („Investiții pentru prevenirea răspândirii epizootiilor în exploatațiile zootehnice”) a fost introdusă după modificarea Planului Strategic PAC 2023–2027 și țintește, în special, prevenirea pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. Condiții și parametri financiari: prag de intrare și cofinanțare În forma aflată în consultare publică, principalele repere sunt: Efectiv minim: 150 de ovine sau caprine Sprijin maxim: 50.000 de euro/beneficiar (aprox. 250.000 lei) Intensitatea sprijinului: maximum 90% nerambursabil Contribuție proprie minimă: 10% Buget propus: 9 milioane de euro (aprox. 45 milioane lei) Stadiu: ghid în consultare publică Publicația notează că documentația este încă în consultare, astfel că forma finală a condițiilor trebuie verificată după publicarea Ghidului solicitantului în versiunea definitivă. Ce tip de investiții intră la finanțare Lista cheltuielilor eligibile include investiții care reduc riscul de introducere și răspândire a bolilor în exploatație, precum: echipamente și instalații pentru decontaminarea și dezinfecția mijloacelor de transport; echipamente pentru dezinfecția personalului, suprafețelor și aerului; înființarea sau modernizarea filtrului sanitar-veterinar; garduri pentru protecția și delimitarea exploatației; sisteme și echipamente pentru izolarea sau carantinarea animalelor; echipamente pentru controlul accesului în fermă. Bugetul: câți beneficiari ar încăpea și cum se închide sesiunea Pentru DR-21 este propusă o alocare totală de 9 milioane de euro . Dacă toate proiectele ar solicita plafonul maxim, bugetul ar permite teoretic finanțarea a aproximativ 180 de beneficiari , conform calculelor din material. Depunerile ar urma să fie acceptate până când solicitările cumulate ajung la 300% din bugetul disponibil (adică, la o alocare de 9 milioane de euro, cereri totale de 27 de milioane de euro – aprox. 135 milioane lei). Atingerea acestui prag nu înseamnă finanțarea automată a tuturor proiectelor, selecția urmând să depindă de criteriile din forma finală a ghidului și de bugetul disponibil. De ce contează: biosecuritatea ca „asigurare” operațională împotriva blocajelor comerciale Intervenția vine într-un context în care focarele de boli la rumegătoarele mici au afectat circulația animalelor și accesul la unele piețe externe, iar restricțiile sanitar-veterinare pot întârzia vânzările și pot crește costurile de întreținere în fermă. În acest cadru, investițiile în filtre sanitare, dezinfecție, delimitare și spații de izolare pot reduce riscurile economice asociate apariției unor focare. Următorul reper pentru fermieri este publicarea versiunii finale a Ghidului solicitantului și a calendarului oficial al sesiunii DR-21. [...]
Rambursarea pentru motorina agricolă devine variabilă în 2026 , în funcție de eventualele reduceri temporare ale accizei standard, ceea ce poate schimba direct sumele încasate de fermieri prin APIA de la o perioadă la alta, potrivit Agronet . Modificarea a fost aprobată în ședința de Guvern din 18 septembrie 2026 și actualizează schema de ajutor de stat reglementată prin HG nr. 1.174/2014. Ce se schimbă: formula de calcul, nu existența schemei Mecanismul nu introduce o subvenție nouă, ci ajustează modul de calcul al ajutorului astfel încât rambursarea să reflecte situațiile în care statul reduce temporar acciza standard la motorină (de exemplu, în contextul unei crize pe piața țițeiului sau a produselor petroliere). În aceste intervale, o parte mai mare din facilitatea fiscală se aplică „direct” prin acciza standard mai mică, iar APIA rambursează doar diferența rămasă până la nivelul redus aplicabil motorinei utilizate în agricultură. Documentul oficial este publicat de Secretariatul General al Guvernului, în proiectul de hotărâre disponibil aici . Cât vor primi fermierii: între 1,996 și 2,557 lei/litru, în funcție de reducerea accizei Pentru 2026, rata redusă a accizei pentru motorina utilizată în agricultură este de 106,72 lei/1.000 de litri. În perioadele în care acciza standard este 2.804,29 lei/1.000 de litri, diferența acordată prin schemă este de aproximativ 2,697 lei/litru. Dacă acciza standard este redusă temporar, rambursarea scade după grila din proiect: reducere acciză 5% → 2,557 lei/litru reducere acciză 10% → 2,417 lei/litru reducere acciză 15% → 2,277 lei/litru reducere acciză 20% → 2,137 lei/litru reducere acciză 25% → 1,996 lei/litru Exemplu deja aplicat în 2026: 7 aprilie – 30 iunie Hotărârea acoperă explicit perioada 7 aprilie – 30 iunie 2026, când acciza standard a fost redusă temporar. Pentru acest interval, cuantumul ajutorului este 2,397 lei/litru , cu 0,30 lei/litru sub nivelul de 2,697 lei/litru aplicabil în perioadele fără reducere. Agronet arată și impactul la volum: la 10.000 de litri eligibili, rambursarea de 2,397 lei/litru înseamnă 23.970 lei, față de 26.970 lei la 2,697 lei/litru, adică o diferență de 3.000 lei. (Context suplimentar în materialul anterior al publicației , fără a fi esențial pentru noua regulă: https://agronet.ro/stiri/subventii-fonduri/buget-motorina-agricola-863-milioane-lei-2026 ) Implicația operațională: perioada de utilizare devine decisivă Pentru ferme, schimbarea practică este că rambursarea nu mai poate fi tratată ca o sumă fixă pe litru pe tot anul. Două cantități identice de motorină pot genera rambursări diferite dacă sunt utilizate în intervale cu accize standard diferite. Procedura de bază rămâne aceeași: fermierul cumpără combustibilul, depune documentele pentru cantitățile eligibile, iar APIA rambursează ulterior diferența de acciză corespunzătoare perioadei respective. Bugetul schemei: majorare la 863,666 milioane lei Guvernul a aprobat și suplimentarea bugetului schemei pentru 2026 cu 149,366 milioane lei , de la 714,3 milioane lei la 863,666 milioane lei . Față de bugetul de 620 milioane lei stabilit la începutul anului, suplimentările cumulate ajung la 243,666 milioane lei . În același context, pentru trimestrul al doilea (aprilie–iunie), APIA centralizase 15.386 de beneficiari și peste 110,13 milioane de litri de motorină eligibilă, cu un necesar de plată calculat de aproximativ 268 milioane lei , conform datelor prezentate în articol. [...]
Comisia Europeană a aprobat schema de vaccinare care permite reluarea exporturilor de ovine și caprine , iar România va primi gratuit 1,3 milioane de doze de vaccin, potrivit Biziday . Miza economică este deblocarea livrărilor externe fără a compromite statutul sanitar al majorității teritoriului și, implicit, contractele comerciale deja existente. Planul validat de Comisie introduce o vaccinare diferențiată, în funcție de riscul epidemiologic regional. Schema completă de imunizare se aplică doar în județele Tulcea și Constanța, în timp ce restul țării rămâne, în termeni oficiali, „liber de PMR” (Pesta Micilor Rumegătoare), ceea ce ar trebui să protejeze exporturile din zonele neafectate. Cum arată schema de vaccinare și ce înseamnă pentru exporturi În zona de risc (Tulcea și Constanța), autoritățile vor administra concomitent vaccinuri împotriva: Pestei Micilor Rumegătoare (PMR); Variolei Ovine și Caprine (VOC). Din această „zonă logistică specială”, exporturile vor fi permise doar către state terțe care acceptă explicit importuri din teritorii unde se practică vaccinarea. În restul țării, planul prevede exclusiv vaccinarea împotriva VOC. ANSVSA susține că această abordare menține restul teritoriului cu statutul de „liber de PMR”, pentru a nu afecta acordurile comerciale tradiționale și livrările din zonele neafectate. Piețe externe și pașii următori ANSVSA afirmă că, odată cu aprobarea planului, a „securizat” șase piețe terțe pentru export în condiții de vaccinare în schemă completă, prin tratate internaționale cu Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia. Alte șapte acorduri similare sunt în „negociere avansată”. Reluarea livrărilor depinde însă și de pași administrativi: până la publicarea unei noi decizii și începerea oficială a vaccinării, structurile teritoriale (DSVSA) vor intensifica controalele rutiere și în exploatații. În același context, ANSVSA indică faptul că, în acest an, au fost sacrificate aproximativ 19 mii de ovine, adică 0,13% din numărul total estimat la nivel național, ca măsură de limitare a răspândirii PMR și VOC. [...]
Guvernul transmite că revendicările oierilor rămân legitime, dar violențele riscă să blocheze dialogul cu autoritățile, după confruntările de marți din Piața Victoriei , potrivit AgroInfo . Ministrul interimar al Agriculturii și vicepremierul Tanczos Barna și-a început conferința de presă susținută miercuri, la Guvern, cu un mesaj de condamnare a actelor de vandalism și violență apărute la protestul crescătorilor de ovine din București. În același timp, el a insistat că fermierii au „dreptul legitim” de a protesta, inclusiv în cadrul unui protest spontan, cu condiția ca manifestația să nu degenereze. „Fermierii au dreptul legitim să protesteze. Să protesteze într-un protest organizat, anunțat, autorizat, au dreptul să protesteze și-n cadrul unui protest spontan. Este absolut inadmisibil ca acest drept legitim și revendicările legitime ale lor să fie denaturate, să fie confiscate și să fie transformate în acțiuni violente, absolut reprobabile.” Miza: menținerea canalelor de negociere după protest Mesajul ministrului indică o linie de separație între revendicările sectorului și modul în care sunt exprimate în stradă: autoritățile spun că pot discuta cererile fermierilor, dar nu vor valida presiunea prin violență. În termeni practici, riscul pentru crescătorii de ovine este ca escaladarea să reducă spațiul de negociere și să întârzie soluțiile administrative care ar putea rezulta din discuții. Tanczos Barna a invocat și precedentul unor proteste recente ale fermierilor, despre care a spus că au fost anunțate și autorizate și că s-au încheiat cu „un dialog constructiv” de peste două ore la Palatul Victoria, la care au participat asociațiile organizatoare. „Condamn cu fermitate toate actele de vandalism, de violență care au avut loc ieri (marți n.r.) în Piața Victoriei, toate încercările de confiscare a acestor revendicări legitime și sper să nu se mai întâmple niciodată.” [...]
