Știri
Știri din categoria Agricultură
Guvernul a aprobat reluarea în 2026 a sprijinului de 3.000 euro/hectar (aprox. 15.000 lei) pentru cultivatorii de usturoi, cu un buget total de 60 milioane lei, iar plățile ar urma să fie făcute până la 22 decembrie 2026, potrivit AGRO TV, care citează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Miza economică este reducerea dependenței de importuri într-un sector pe care ministerul îl descrie ca având balanță comercială negativă.
Schema este un ajutor de minimis (sprijin de stat de valoare mică, acordat în limite reglementate la nivel european) pentru Programul de susținere a producției de usturoi.
Sprijinul este stabilit la 3.000 euro/hectar pentru o suprafață minimă de 3.000 mp și maximum 6 hectare/beneficiar. Ajutorul se acordă proporțional cu suprafața efectiv cultivată, în limita plafonului din schemă.
Eligibili sunt:
Pentru accesarea sprijinului, actul normativ prevede și o condiție de producție: minimum 3,5 tone de usturoi la hectar.
Cererile de înscriere trebuie depuse în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern.
Verificările în teren vor fi făcute de echipe mixte ale direcțiilor agricole județene și APIA și vor viza suprafețele cultivate, existența culturii înainte de recoltare și densitatea plantelor.
Termenele menționate:
Ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna, a motivat reluarea programului prin problemele de competitivitate și dependența de importuri, indicând ca obiective creșterea suprafețelor cultivate și a producției, precum și menținerea activității în zonele cu tradiție.
„Reluăm sprijinul pentru producătorii de usturoi, un sector agricol cu balanţă comercială negativă. Prin programul adoptat astăzi urmărim creşterea suprafeţelor cultivate cu usturoi şi, implicit, a producţiei, precum şi încurajarea fermierilor să continue această activitate agricolă în zonele cu tradiţie.”
Recomandate
Guvernul pregătește reluarea „Creditului Fermierului”, cu subvenție la dobândă și garanții de până la 80% , iar sprijinul maxim ar urma să fie de 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) sau, alternativ, 70% din costurile suplimentare generate de scumpirea motorinei, potrivit AgroInfo . Vicepremierul Tanczos Barna , ministrul interimar al Agriculturii, a anunțat că a fost pregătit un proiect de Ordonanță de Urgență pentru reluarea instrumentului de finanțare folosit anterior în perioada „cadrului temporar Ucraina”. Mecanismul vizează reducerea costului creditării prin acoperirea dobânzii, inclusiv a componentei legate de ROBOR (indice de referință folosit la creditele în lei). „Am pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru a relua creditul fermierului (…) prin care acordăm subvenţie pentru acoperirea dobânzii, ROBOR-ului. Vin în sprijinul schemei şi fondurile de garantare.” Cum ar urma să funcționeze sprijinul Conform declarațiilor citate, schema ar include și garanții acordate prin fondurile de garantare, în limita a 80% din suma împrumutată. Plafonul maxim al sprijinului este prezentat în două variante, între care fermierul ar urma să poată alege: 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei); sau 70% din totalul costurilor suplimentare generate de creșterea prețului la motorină. De ce contează pentru ferme Reluarea programului ar reduce presiunea financiară asupra fermierilor care se împrumută în lei, într-un context în care costul finanțării este influențat direct de ROBOR, iar cheltuielile cu combustibilul rămân un element major în costurile de producție, mai ales în lucrările mecanizate. Ce urmează În material este menționat că există un proiect de Ordonanță de Urgență pregătit pentru reluarea schemei. AgroInfo nu oferă detalii despre calendarul adoptării sau despre condițiile concrete de eligibilitate, astfel că acestea rămân de confirmat odată cu publicarea formei finale a actului normativ. [...]
APIA a virat peste 15,6 milioane de lei pentru ajutorul de stat din zootehnie , bani care intră în circuitul economic al sectorului prin decontarea serviciilor de ameliorare a raselor, potrivit AGRO TV . Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură anunță că plata a fost făcută prin Centrele Județene și vizează ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor (ameliorare rase). Sumele acoperă cererile de plată aferente serviciilor prestate în trimestrele III și IV din 2025, precum și în luna ianuarie 2026. Valoarea totală achitată este de 15.685.401,75 lei , finanțarea fiind asigurată de la bugetul de stat , prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale , pentru solicitanții care au accesat această formă de sprijin. Schema de ajutor este acordată în baza OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare. Publicația notează că informațiile provin dintr-un comunicat al APIA transmis marți redacției. [...]
Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru îngrășăminte pune pe masă bani de criză și măsuri de urgență , pe fondul scumpirii accelerate a îngrășămintelor azotoase, iar fermierii români cer ca intervenția să fie rapidă și să includă o soluție pentru costurile generate de CBAM , potrivit Agro Business . Documentul Comisiei Europene (COM(2026) 310 final), prezentat la 19 mai 2026, este salutat de Clubul Fermierilor Români ca o recunoaștere a vulnerabilităților structurale ale pieței europene a îngrășămintelor și a impactului asupra competitivității agriculturii. În România, presiunea este amplificată de evoluția prețurilor: îngrășămintele azotoase sunt cu 40% mai scumpe față de decembrie 2025 și cu 70% peste media anului 2024. Ce finanțare și măsuri propune Comisia Europeană pe termen scurt Planul prevede mobilizarea a aproximativ 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard de lei) din rezerva agricolă de criză a Politicii Agricole Comune, la care „s-ar putea adăuga” încă 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard de lei) pentru sprijin de lichiditate destinat fermierilor europeni. Pe lângă bani, documentul include un pachet de intervenții rapide: lansarea unui parteneriat european pe lanțul valoric al îngrășămintelor (producători–fermieri–state membre); suspendarea temporară a taxelor vamale pentru amoniac și uree din țări terțe, cu economii estimate la 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane de lei); activarea cadrului temporar de ajutor de stat adoptat în aprilie 2026 pentru sectoarele agricole afectate de creșterile de prețuri. De ce contează pentru România: dependența de importuri și riscul operațional Clubul Fermierilor Români leagă direct vulnerabilitatea pieței de situația Azomureș, descris drept cel mai mare producător de îngrășăminte din România și singurul producător de uree granulată din Sud-Estul Europei, care ar asigura aproximativ 75% din necesarul pieței interne. În acest context, producția, procesarea, transportul și depozitarea îngrășămintelor chimice au fost recunoscute ca subsector de infrastructură critică națională, printr-un demers legislativ susținut de organizație și adoptat în unanimitate în Senat. Organizația a cerut, totodată, Camerei Deputaților, Guvernului și Administrației Prezidențiale ca agricultura să fie declarată sector strategic național și ca mecanismul CBAM (taxa pe carbon la frontieră) aplicat îngrășămintelor să fie suspendat total sau temporar. CBAM, cost transferat către fermieri, potrivit organizației Clubul Fermierilor Români susține că CBAM, intrat în faza definitivă în 2026, transferă costuri suplimentare către fermieri, ca utilizatori finali ai îngrășămintelor azotoase importate. Deși planul Comisiei include mecanisme de finanțare prin ETS (schema UE de comercializare a certificatelor de emisii) pentru producători, organizația invocă poziția Copa & Cogeca privind un dezechilibru între industrie și fermieri și cere un mecanism de compensare directă pentru agricultori înainte de recalcularea valorilor implicite CBAM programată pentru decembrie 2027. Ce urmează: presiune pentru decizii rapide și un risc pe termen lung Clubul Fermierilor Români avertizează că reducerea utilizării îngrășămintelor poate duce la pierderi de fertilitate a solului, discontinuități ale ciclurilor agricole și scăderi de producție, cu efecte în lanț asupra prețurilor alimentelor. În acest context, organizația cere transformarea rapidă a direcțiilor europene în măsuri concrete și „finanțare nouă”, iar Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, afirmă: „În actualul context, este necesară mobilizarea unui sprijin financiar european adecvat amplitudinii impactului economic asupra sectorului agricol, având în vedere că aceste presiuni depășesc capacitatea de intervenție a statelor membre”. Separat, organizația indică drept „oportunitate concretă și urgentă” lanțul Neptun Deep – Azomureș – fermieri români și solicită deblocarea negocierilor Romgaz „înainte de închiderea definitivă a platformei industriale”, însă articolul nu detaliază calendarul sau stadiul acestor negocieri. [...]
Comisia Europeană monitorizează ancheta Consiliului Concurenței pe piața semințelor din România , după o sesizare depusă de una dintre companiile investigate, ceea ce ridică miza de reglementare pentru un dosar care tensionează relația dintre distribuitorii locali și marile grupuri din agribusiness, potrivit Agrointel . Bruxelles-ul a confirmat, într-un răspuns consultat de Agroinvestigații.ro, că urmărește evoluția investigației și că va analiza acuzațiile privind posibile nereguli procedurale și modul de desfășurare a anchetei. Ce spune Comisia Europeană și de ce contează Direcția Generală Concurență (DG Competition) a transmis că a luat act de preocupările ridicate de compania care a scris Comisiei și că le va avea în vedere în discuțiile cu autoritatea română de concurență. „Am luat act de aceste preocupări și le vom avea în vedere în schimburile noastre cu Consiliul Concurenței.” Pentru companiile vizate, intrarea Comisiei Europene în ecuație poate însemna o presiune suplimentară pe respectarea procedurilor și a tratamentului egal în investigațiile naționale, în contextul în care Bruxelles-ul cooperează cu autoritățile din statele membre prin European Competition Network, în baza Regulamentului (CE) nr. 1/2003 . Care sunt acuzațiile din sesizarea trimisă la Bruxelles Potrivit documentului citat, compania care a sesizat Comisia susține că ancheta ar fi pornit ca o investigație privind posibile practici anticoncurențiale între mari companii internaționale de semințe și pesticide, dar că ulterior „s-ar fi transformat” într-un dosar concentrat în principal asupra distribuitorilor locali. În sesizare sunt invocate: „nereguli procedurale”; probleme legate de „tratamentul egal”; un „mismatch fundamental” între teoria juridică a Consiliului Concurenței și modul în care funcționează, în practică, piața semințelor din România. Context: tensiuni în piață și miza sancțiunilor Materialul plasează răspunsul Comisiei în contextul acuzațiilor unor companii investigate potrivit cărora autoritatea ar fi favorizat furnizorii de pe piața semințelor agricole. Agroinvestigații.ro a relatat, de asemenea, că distribuitori români ar fi avertizat asupra riscului unor amenzi totale de aproape 20 de milioane de euro (aprox. 100 milioane lei) pentru firme locale, în timp ce companiile multinaționale implicate ar urma să primească sancțiuni „semnificativ mai mici”. Ce urmează, conform informațiilor disponibile, este ca DG Competition să includă aceste preocupări în dialogul său cu Consiliul Concurenței, fără ca articolul să indice un calendar sau o decizie concretă la nivel european. [...]
Un bivol albinos de aproape 700 kg a devenit o mică „atracție” comercială înainte de Eid al-Adha , după ce a atras zilnic zeci de vizitatori la o fermă din apropiere de Dhaka, într-un episod care arată cum animalele neobișnuite pot genera trafic, vizibilitate și, implicit, cerere pe piața locală a animalelor pentru sacrificiu, potrivit Reuters . Bivolul, crescut într-o fermă din districtul Narayanganj , a fost poreclit „Donald Trump” din cauza smocului de păr blond de pe frunte, despre care vizitatorii spun că amintește de coafura președintelui american. Animalul a devenit viral pe rețelele sociale, iar oamenii au venit inclusiv din districte îndepărtate pentru fotografii și filmări. Proprietarul fermei, Ziauddin Mridha , a declarat că bivolul a avut nevoie de îngrijire specială înainte de Eid, inclusiv băi de patru ori pe zi și patru mese zilnic, pentru a fi menținut „în stare bună”. El a mai spus că animalul este calm și că bivolii albinoși sunt, în general, blânzi și nu devin agresivi decât dacă sunt provocați. De ce contează pentru agricultură și piața de animale În Bangladesh, bivolii albinoși sunt considerați rari, într-o țară în care majoritatea bivolilor au pielea închisă la culoare. Aspectul neobișnuit — corp crem, bot rozaliu și păr blond lung — l-a diferențiat într-o perioadă în care mii de animale sunt pregătite pentru Eid al-Adha, sărbătoare în care familiile sacrifică tradițional animale. Reuters notează că, în ultimii ani, animale de sacrificiu neobișnuit de mari sau distinctive au devenit frecvent „atracții” virale de Eid, fiind uneori botezate cu nume de celebrități pentru a atrage cumpărători și vizitatori — un mecanism informal de marketing care poate influența interesul din piață. Ce urmează Potrivit proprietarului, bivolul a fost deja livrat unui client pentru a fi sacrificat în timpul Eid al-Adha. [...]
Consiliul UE a suspendat pentru un an taxele vamale la principalele îngrășăminte pe bază de azot , o decizie care ar trebui să reducă presiunea de cost pentru fermierii europeni și pentru industria de profil, potrivit Agrointel . Comisia Europeană estimează economii de aproximativ 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane lei) din taxe de import. Măsura vizează îngrășămintele pe bază de azot utilizate în producția agricolă din UE, inclusiv inputuri precum ureea și amoniacul, și urmărește, pe lângă reducerea costurilor, să diminueze dependența Uniunii de Rusia și Belarus și să diversifice rețeaua de aprovizionare. „Decizia de astăzi oferă fermierilor europeni un acces mai bun la aprovizionare cu îngrășăminte accesibile și fiabile – o veste bună atât pentru sectorul agricol, cât și pentru consumatorii din UE. În același timp, ne îndepărtăm rapid de produsele rusești și belaruse și construim lanțuri de aprovizionare și parteneriate mai rezistente la nivel global”, a declarat Makis Keravnos, ministrul Finanțelor al Republicii Cipru. Cum se aplică suspendarea și ce limitări are În practică, suspendarea se aplică doar produselor care nu sunt deja importate în UE fără taxe vamale din țări cu acces preferențial în cadrul clauzei națiunii celei mai favorizate (NFN). Pentru a echilibra interesele producătorilor din UE, măsura este plafonată la o cotă de mărfuri egală cu volumul importurilor NFN din 2024, plus 20% din volumele importate din Rusia și Belarus în același an. UE a decis, totodată, că suspendarea nu se va aplica produselor importate din Rusia, invocând războiul împotriva Ucrainei, și nici celor din Belarus, pe fondul sprijinului acordat Rusiei și al încălcărilor de drept internațional și drepturi fundamentale menționate în comunicarea oficială. Calendar: când intră în vigoare și ce urmează Suspendarea intră în vigoare a doua zi după publicarea în Jurnalul Oficial al UE și se va aplica pentru o perioadă de un an. Comisia este așteptată să monitorizeze piața îngrășămintelor și, dacă va fi necesar, să propună prelungirea sau modificarea suspendării. Context: importuri mari și taxe de 5,5%–6,5% Îngrășămintele sunt prezentate ca esențiale pentru menținerea producției agricole și a securității alimentare, în condițiile în care prețurile au crescut substanțial din 2021, cu efecte în lanț asupra prețurilor alimentelor și asupra presiunii pe producție. În 2024, UE a importat: 2 milioane de tone de amoniac; 5,9 milioane de tone de uree; 6,7 milioane de tone de îngrășăminte pe bază de azot și amestecuri care conțin azot. Deși o parte semnificativă a importurilor intră deja fără taxe din țări cu acces preferențial, Uniunea continuă să importe volume mari din state supuse tarifului vamal comun, cu taxe cuprinse între 5,5% și 6,5%. [...]
