Știri
Știri din categoria Agricultură

Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru îngrășăminte pune pe masă bani de criză și măsuri de urgență, pe fondul scumpirii accelerate a îngrășămintelor azotoase, iar fermierii români cer ca intervenția să fie rapidă și să includă o soluție pentru costurile generate de CBAM, potrivit Agro Business.
Documentul Comisiei Europene (COM(2026) 310 final), prezentat la 19 mai 2026, este salutat de Clubul Fermierilor Români ca o recunoaștere a vulnerabilităților structurale ale pieței europene a îngrășămintelor și a impactului asupra competitivității agriculturii. În România, presiunea este amplificată de evoluția prețurilor: îngrășămintele azotoase sunt cu 40% mai scumpe față de decembrie 2025 și cu 70% peste media anului 2024.
Planul prevede mobilizarea a aproximativ 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard de lei) din rezerva agricolă de criză a Politicii Agricole Comune, la care „s-ar putea adăuga” încă 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard de lei) pentru sprijin de lichiditate destinat fermierilor europeni.
Pe lângă bani, documentul include un pachet de intervenții rapide:
Clubul Fermierilor Români leagă direct vulnerabilitatea pieței de situația Azomureș, descris drept cel mai mare producător de îngrășăminte din România și singurul producător de uree granulată din Sud-Estul Europei, care ar asigura aproximativ 75% din necesarul pieței interne. În acest context, producția, procesarea, transportul și depozitarea îngrășămintelor chimice au fost recunoscute ca subsector de infrastructură critică națională, printr-un demers legislativ susținut de organizație și adoptat în unanimitate în Senat.
Organizația a cerut, totodată, Camerei Deputaților, Guvernului și Administrației Prezidențiale ca agricultura să fie declarată sector strategic național și ca mecanismul CBAM (taxa pe carbon la frontieră) aplicat îngrășămintelor să fie suspendat total sau temporar.
Clubul Fermierilor Români susține că CBAM, intrat în faza definitivă în 2026, transferă costuri suplimentare către fermieri, ca utilizatori finali ai îngrășămintelor azotoase importate. Deși planul Comisiei include mecanisme de finanțare prin ETS (schema UE de comercializare a certificatelor de emisii) pentru producători, organizația invocă poziția Copa & Cogeca privind un dezechilibru între industrie și fermieri și cere un mecanism de compensare directă pentru agricultori înainte de recalcularea valorilor implicite CBAM programată pentru decembrie 2027.
Clubul Fermierilor Români avertizează că reducerea utilizării îngrășămintelor poate duce la pierderi de fertilitate a solului, discontinuități ale ciclurilor agricole și scăderi de producție, cu efecte în lanț asupra prețurilor alimentelor.
În acest context, organizația cere transformarea rapidă a direcțiilor europene în măsuri concrete și „finanțare nouă”, iar Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, afirmă:
„În actualul context, este necesară mobilizarea unui sprijin financiar european adecvat amplitudinii impactului economic asupra sectorului agricol, având în vedere că aceste presiuni depășesc capacitatea de intervenție a statelor membre”.
Separat, organizația indică drept „oportunitate concretă și urgentă” lanțul Neptun Deep – Azomureș – fermieri români și solicită deblocarea negocierilor Romgaz „înainte de închiderea definitivă a platformei industriale”, însă articolul nu detaliază calendarul sau stadiul acestor negocieri.
Recomandate

Parlamentul European a făcut un pas procedural pentru un buget agricol de 433 miliarde euro în 2028–2034 , dar suma rămâne în joc în negocierile care urmează, potrivit Economedia . Europarlamentarul PSD Victor Negrescu spune că raportul său privind finanțarea viitoarei Politici Agricole Comune (PAC) a fost aprobat în comisiile de specialitate ale Parlamentului European. Raportul a fost adoptat în Comisia pentru bugete cu 21 de voturi pentru, 2 împotrivă și 7 abțineri, conform mesajului publicat de Negrescu pe Facebook. Acesta susține că a obținut sprijinul principalelor grupuri politice proeuropene pentru o finanțare „mai consistentă și mai echitabilă” a agriculturii. Ce înseamnă, pe scurt, propunerea de buget Negrescu afirmă că raportul prevede o alocare de 433 miliarde de euro (aprox. 2.165 miliarde lei) pentru agricultură în perioada 2028–2034, cu 140 miliarde de euro (aprox. 700 miliarde lei) peste propunerea Comisiei Europene. În același pachet, el indică: 20 miliarde de euro (aprox. 100 miliarde lei) pentru sprijinul fermierilor; peste 106 miliarde de euro (aprox. 530 miliarde lei) pentru dezvoltare rurală. Europarlamentarul a prezentat prevederile și fermierilor români la un eveniment organizat cu ocazia a 25 de ani de activitate a Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Miza pentru România: subvenții și protejarea fondurilor Printre elementele menționate de Negrescu în raport se află: continuarea convergenței plăților directe între statele membre, pentru „subvenții mai echitabile” pentru fermierii români; fonduri distincte și protejate pentru agricultură, care „să nu poată fi redirecționate către alte priorități”; sprijin pentru fermele mici, mijlocii și familiale, pentru tinerii agricultori și pentru fermierii de la frontiera estică a UE. Ce urmează: negocieri și risc de tăieri Negrescu avertizează că negocierile nu sunt încheiate, iar dezbaterile continuă în zilele următoare. El spune că există propuneri de reducere a bugetului cu 141 miliarde de euro (aprox. 705 miliarde lei). „Nu putem cere Europei să facă mai mult cu mai puțini bani, iar agricultura nu trebuie să plătească prețul acestor reduceri”, a declarat Negrescu. [...]

Producția de carne de pasăre din România a urcat cu 13,4% în primele opt luni din 2026 , un ritm de aproape trei ori peste media UE, ceea ce poate schimba echilibrul de ofertă pe piața internă și poziționarea producătorilor locali în lanțul de aprovizionare, potrivit Agronet , pe baza tabloului de piață al Comisiei Europene . Datele Comisiei Europene (Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală), actualizate la 11 noiembrie, compară volumele produse în ianuarie–august 2026 cu aceeași perioadă din 2025. La nivelul Uniunii Europene, creșterea producției a fost de 4,6% în același interval, sub dinamica raportată pentru România. Producție în creștere, preț european în scădere Pe lângă indicatorul de volum, tabloul de piață include și o cotație săptămânală la nivel european: în săptămâna 45 din 2026, prețul mediu UE pentru pui de carne (greutate carcasă) a fost de 283,64 euro/100 kg (aprox. 1.418 lei/100 kg). Comisia indică pentru această cotație o scădere de 1,9% față de aceeași săptămână a anului precedent. Publicația atrage însă atenția că cei doi indicatori nu sunt direct comparabili: perioada și produsul diferă, iar cotația europeană săptămânală nu este echivalentă cu prețurile încasate de fermele din România. Cu alte cuvinte, creșterea producției nu poate fi citită automat ca efect al unei evoluții de preț. Ce nu spun datele: marje, costuri și cerere Indicatorul Comisiei surprinde doar evoluția volumelor, nu și profitabilitatea. Pentru fermieri și procesatori, un volum mai mare trebuie pus în contextul costurilor (furaje, energie, procesare), al condițiilor contractuale și al cererii, notează Agronet. Datele nu arată marjele și nu demonstrează că prețurile plătite producătorilor români au urmat aceeași dinamică precum media europeană. Investiții și concurență: efectul depinde de livrările reale Creșterea volumului total include forme diferite de producție. În segmentul ecologic, Agronet amintește investiția anunțată de 8 milioane de euro (aprox. 40 milioane lei) pentru ferma BIO Carmistin de la Săhăteni, a treia unitate de acest tip a grupului, dar precizează că este vorba despre un segment cu cerințe specifice și că nu poate explica, singură, evoluția întregii producții naționale. Pe partea de concurență, piața europeană este influențată și de furnizori din afara UE. Publicația dă ca exemplu reluarea autorizării pentru exporturile argentiniene de carne de pasăre , cu livrări posibile din august 2026, subliniind că impactul depinde de cantitățile efectiv comercializate, de tipurile de produse și de cererea procesatorilor și comercianților. În continuare, relevanța pentru piață va fi dată de menținerea ritmului de creștere în restul anului și de comparații pe perioade similare, care pot confirma dacă avansul din ianuarie–august se consolidează sau se temperează. [...]

Creșterea cu 3% a colectării laptelui în UE în ianuarie–august 2026 ridică presiunea pe piață, iar veniturile fermelor rămân dependente de preț și costuri , nu doar de volum, potrivit datelor sintetizate de Agronet pe baza tabloului pieței lactatelor al Comisiei Europene (actualizat la 11 noiembrie). În primele opt luni din 2026, față de aceeași perioadă din 2025, avansul nu s-a văzut doar în laptele colectat, ci și în principalele produse rezultate din procesare, ceea ce indică o ofertă mai mare pe lanțul lactatelor. Oferta urcă și în procesare, nu doar la laptele colectat Datele pentru ianuarie–august 2026 arată următoarele evoluții la nivelul UE: lapte de vacă colectat: +3,0% unt produs: +7,7% lapte praf degresat produs: +9,0% brânzeturi produse: +3,6% Publicația notează că aceste cifre descriu o perioadă încheiată în august și nu reprezintă, prin ele însele, rezultatul pentru întregul an. Prețul mediu european: reper util, dar nu echivalent cu încasarea din fermă Pentru septembrie 2026, tabloul Comisiei Europene indică un preț mediu al laptelui crud în UE de 44,6 euro/100 kg , cu 3,8% peste media din august. Este însă o medie europeană lunară, care nu reflectă automat prețul din România și nici condițiile fiecărui contract. Mesajul central pentru fermieri și procesatori este că un volum mai mare livrat nu garantează o marjă mai bună: încasarea efectivă depinde de clauzele comerciale (inclusiv calitate și cantitate), iar profitabilitatea este influențată direct de costuri precum furajele și energia. În paralel, procesatorii au propriile presiuni de cost (energie, transport, ambalare), iar absorbția producției suplimentare depinde de cererea pentru unt, brânzeturi și lapte praf. În acest context, evaluarea pe fermă rămâne una „de contabilitate”: cantitatea livrată, prețul din contract și costurile proprii, urmărite pe aceeași perioadă. Pentru concluzia anuală, vor conta și evoluțiile din ultimele luni ale lui 2026. [...]

Negocierile pentru viitoarea Politică Agricolă Comună sunt blocate , iar România riscă să intre în următorul ciclu bugetar european cu bani mai puțini pentru agricultură și dezvoltare rurală, potrivit Mediafax , care relatează declarațiile europarlamentarului AUR Georgiana Teodorescu la Forum Europa , organizat la Palatul Parlamentului. În intervenția sa, Teodorescu a susținut că fermierii se confruntă cu dificultăți tot mai mari și a avertizat că România „mâine” ar putea deveni „captivă și dependentă” de importuri alimentare. Ea a spus că nu are „vești bune de la Bruxelles”, în contextul discuțiilor despre viitorul agriculturii în UE. Miza: bugetul multianual și finanțarea dezvoltării rurale Potrivit europarlamentarului, reprezentanții Comisiei Europene lucrează la bugetul multianual pentru următorii ani, inclusiv pentru agricultură, iar alocările pentru programele de sprijin ale fermierilor ar fi în scădere. În același timp, Teodorescu a afirmat că negocierile din Parlamentul European privind reforma PAC (Politica Agricolă Comună) sunt blocate. Motivul invocat: deși ar exista o declarație politică a Ursulei von der Leyen privind „reconstrucția” celui de-al doilea pilon al PAC (dezvoltare rurală), banii aferenți ar fi fost eliminați din forma actuală a propunerii legislative a Comisiei. În plus, ea a susținut că nu există încă o indicație clară nici despre procentul „noului pilon doi”, nici despre sursa finanțării, ceea ce ar menține blocajul până la asigurarea banilor în cadrul unui „congres legislativ NRPP” (Planul Național și Regional de Parteneriat), așa cum a fost menționat în declarație. România, exemplu de alocare mai mică decât „formula de calcul” În conferință, România a fost dată ca exemplu privind diminuarea fondurilor pentru fermieri. Teodorescu a spus că, dacă s-ar aplica aceleași formule de calcul pentru viitorul buget multianual al UE pentru intervalul 2028–2038, România „ar trebui să primească 77,6 miliarde de euro”, însă „datele actuale” ar indica „o alocare națională de doar 60 de miliarde de euro”. Europarlamentarul a concluzionat că, „practic”, ar exista „un deficit de 70 de miliarde de euro încă de la început” — afirmație redată de Mediafax, fără detalii suplimentare despre metodologia de calcul sau despre cum rezultă această diferență din cifrele menționate. Context: Forum Europa, la Palatul Parlamentului Forum Europa – „Viziune, Identitate, Educație” are loc în perioada 13–15 noiembrie la Palatul Parlamentului din București și este organizat de AUR ca reuniune internațională dedicată, potrivit descrierii din articol, suveranității naționale, identității europene și dreptului popoarelor de a-și decide viitorul. [...]

România rămâne importator net de brânză în UE , cumpărând în primele șapte luni ale anului peste 71.100 de tone din statele membre, de 4,1 ori mai mult decât a livrat în interiorul Uniunii (17.306 tone), potrivit unei analize din Economica bazate pe date ale Comisiei Europene . Diferența indică o dependență structurală de importuri, chiar dacă exporturile au accelerat. Exporturile României către UE au crescut cu 19% față de anul trecut, ceea ce plasează România pe locul trei în Uniune la ritmul de creștere, după Croația (+36%, până la 3.800 de tone) și Irlanda (+34%, până la 125.900 de tone). În același timp, importurile au avansat cu 3%, menținând dezechilibrul dintre intrări și ieșiri. Unde ajunge brânza românească și de unde vine cea importată În 2025, principalele destinații ale exporturilor românești de brânză în UE au fost Grecia, Italia și Bulgaria. Aceste trei piețe au cumulat 68,90% din volumul total exportat de România către statele membre, iar Grecia a absorbit 34,4% din cantitate. Pe partea de import, Germania, Polonia și Italia au fost principalii furnizori, asigurând împreună 75,6% din volumul brânzei aduse în România din UE. Context european și producția internă La nivelul UE, cei mai mari exportatori sunt Germania, Țările de Jos și Franța, iar principalii importatori sunt Germania, Italia și Țările de Jos. În plan intern, România a produs în 2025 un volum de 117.444 de tone de brânză, cu 7.492 de tone mai mult decât în anul anterior, ceea ce înseamnă un avans de 6,8%. Chiar și cu această creștere a producției și cu exporturi în urcare, datele arată că piața locală continuă să fie alimentată masiv din importuri. [...]

Aproape 40 de noi focare de PPA la mistreți într-o săptămână ridică presiunea sanitar-veterinară în Polonia , într-un moment în care migrația sezonieră a animalelor sălbatice poate accelera răspândirea bolii, potrivit Agrointel . Conform datelor Inspectoratului Veterinar Șef , cazurile au fost raportate săptămâna trecută în șase voievodate. Publicația notează că este dificil să se tragă concluzii dintr-un singur interval săptămânal, însă numărul focarelor este „probabil” să crească pe fondul intensificării sezoniere a presiunii bolilor în populația de mistreți. Un factor invocat pentru această evoluție este migrația mai accentuată a mistreților asociată sezonului de reproducere, care favorizează transmiterea virusului, potrivit Farmer.pl, citat de Agrointel. Cum arată bilanțul pe 2026 și diferențele față de anul trecut În total, în acest an au fost confirmate în Polonia 1.877 de focare de PPA la mistreți. Nivelul este cu peste 1.000 mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor prezentate. Distribuția geografică s-a modificat ușor față de acum 12 luni, cu câteva schimbări punctuale menționate în material: mai puține focare confirmate în Voievodatul Pomerania; absența cazurilor în regiunea Opole; presiune scăzută în voievodatele Lubusz și Polonia Mare; creștere a numărului de focare în Voievodatul Cuiavia-Pomerania; apariția bolii în județul Piotrków (Voievodatul Łódź) și în județele Przemyśl și Rzeszów (regiunea Podkarpacie). Impactul asupra fermelor: 10 focare la porci domestici Pe lângă cazurile la mistreți, în 2026 au fost confirmate și 10 focare de PPA în efectivele de porci din ferme, în voievodatele Cuiavia-Pomerania, Lublin, Podlaskie, Pomerania și Pomerania de Vest. Pentru sectorul zootehnic, evoluția la fauna sălbatică rămâne un indicator operațional important: un număr mai mare de cazuri la mistreți poate însemna risc sporit de introducere a virusului în exploatații, ceea ce pune presiune pe măsurile de biosecuritate și pe controlul sanitar-veterinar. [...]