Știri
Știri din categoria Agricultură
Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru îngrășăminte pune pe masă bani de criză și măsuri de urgență, pe fondul scumpirii accelerate a îngrășămintelor azotoase, iar fermierii români cer ca intervenția să fie rapidă și să includă o soluție pentru costurile generate de CBAM, potrivit Agro Business.
Documentul Comisiei Europene (COM(2026) 310 final), prezentat la 19 mai 2026, este salutat de Clubul Fermierilor Români ca o recunoaștere a vulnerabilităților structurale ale pieței europene a îngrășămintelor și a impactului asupra competitivității agriculturii. În România, presiunea este amplificată de evoluția prețurilor: îngrășămintele azotoase sunt cu 40% mai scumpe față de decembrie 2025 și cu 70% peste media anului 2024.
Planul prevede mobilizarea a aproximativ 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard de lei) din rezerva agricolă de criză a Politicii Agricole Comune, la care „s-ar putea adăuga” încă 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard de lei) pentru sprijin de lichiditate destinat fermierilor europeni.
Pe lângă bani, documentul include un pachet de intervenții rapide:
Clubul Fermierilor Români leagă direct vulnerabilitatea pieței de situația Azomureș, descris drept cel mai mare producător de îngrășăminte din România și singurul producător de uree granulată din Sud-Estul Europei, care ar asigura aproximativ 75% din necesarul pieței interne. În acest context, producția, procesarea, transportul și depozitarea îngrășămintelor chimice au fost recunoscute ca subsector de infrastructură critică națională, printr-un demers legislativ susținut de organizație și adoptat în unanimitate în Senat.
Organizația a cerut, totodată, Camerei Deputaților, Guvernului și Administrației Prezidențiale ca agricultura să fie declarată sector strategic național și ca mecanismul CBAM (taxa pe carbon la frontieră) aplicat îngrășămintelor să fie suspendat total sau temporar.
Clubul Fermierilor Români susține că CBAM, intrat în faza definitivă în 2026, transferă costuri suplimentare către fermieri, ca utilizatori finali ai îngrășămintelor azotoase importate. Deși planul Comisiei include mecanisme de finanțare prin ETS (schema UE de comercializare a certificatelor de emisii) pentru producători, organizația invocă poziția Copa & Cogeca privind un dezechilibru între industrie și fermieri și cere un mecanism de compensare directă pentru agricultori înainte de recalcularea valorilor implicite CBAM programată pentru decembrie 2027.
Clubul Fermierilor Români avertizează că reducerea utilizării îngrășămintelor poate duce la pierderi de fertilitate a solului, discontinuități ale ciclurilor agricole și scăderi de producție, cu efecte în lanț asupra prețurilor alimentelor.
În acest context, organizația cere transformarea rapidă a direcțiilor europene în măsuri concrete și „finanțare nouă”, iar Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, afirmă:
„În actualul context, este necesară mobilizarea unui sprijin financiar european adecvat amplitudinii impactului economic asupra sectorului agricol, având în vedere că aceste presiuni depășesc capacitatea de intervenție a statelor membre”.
Separat, organizația indică drept „oportunitate concretă și urgentă” lanțul Neptun Deep – Azomureș – fermieri români și solicită deblocarea negocierilor Romgaz „înainte de închiderea definitivă a platformei industriale”, însă articolul nu detaliază calendarul sau stadiul acestor negocieri.
Recomandate
Comisia Europeană pregătește un pachet de câteva sute de milioane de euro pentru fermieri , după ce scumpirea îngrășămintelor riscă să împingă în sus costurile de producție și, cu întârziere, prețurile alimentelor, potrivit Ziarul Financiar . Măsurile vin pe fondul unor noi tensiuni în lanțurile de aprovizionare și al dependenței ridicate a UE de importuri. Prețurile îngrășămintelor au rămas peste nivelurile de dinainte de 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia și scumpirea gazelor, iar situația s-a agravat odată cu conflictul din Orientul Mijlociu și închiderea strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzitează în mod normal 30% din îngrășămintele lumii. În 2024, îngrășămintele erau cu 60% mai scumpe decât în 2020, iar „astăzi” sunt cu 70% mai scumpe decât în 2024, conform articolului. Ce conține intervenția UE: bani, flexibilitate în PAC și opțiuni de stocare Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune pentru a ajuta fermierii să facă față noilor creșteri de prețuri la îngrășăminte, într-un moment în care, pe de altă parte, prețurile la cereale sunt scăzute. În apropierea verii, când fermierii decid ce vor planta în toamnă, combinația dintre inputuri mai scumpe și venituri potențial mai mici poate duce la reducerea suprafețelor cultivate. În iunie, Comisia ar urma să pună pe masă: un pachet de „câteva sute de milioane de euro” pentru agricultori, finanțat inclusiv din „rezerva agricolă” a bugetului comunitar, unde au rămas 200 de milioane de euro pentru 2026; vor fi adăugate și alte fonduri, fără o valoare precizată în această etapă; un pachet de măsuri de modificare a Politicii Agricole Comune (PAC), pentru mai multă flexibilitate a statelor membre în utilizarea ajutoarelor și pentru plăți în avans din PAC. Pe termen mai lung, Bruxelles-ul ia în calcul și măsuri de pregătire a aprovizionării, inclusiv stocuri sezoniere/minime și, eventual, achiziții comune de îngrășăminte. Miza economică: costuri de producție mai mari și risc de transmitere în prețurile alimentelor Comisia nu indică un efect imediat de tip domino asupra prețurilor alimentelor, dar avertizează că acesta s-ar putea vedea până la finalul anului, pe măsură ce fermierii epuizează stocurile cumpărate anterior. În paralel, Comisia a exclus suspendarea taxei la frontieră pe carbon pentru îngrășăminte (în vigoare de la 1 ianuarie), argumentând că o astfel de decizie ar fi contraproductivă și ar putea crea presiune pentru tratament preferențial și în alte sectoare poluante. Fermierii se tem, însă, că prin această taxă plătesc indirect factura pentru costurile mai mari la îngrășăminte, potrivit Euronews (menționată în articol). România: dependență de importuri și presiune pe costul cerealelor Pentru România, problema are o traducere directă în costuri: țara importă mai mult de jumătate din îngrășămintele folosite în agricultură, iar acestea reprezintă 20–30% din costul de producție al cerealelor, notează ZF. Pe plan local, Chimcomplex întâmpină probleme, iar Azomureș – rămas cel mai mare producător de îngrășăminte din țară și singurul combinat – este în curs de a fi cumpărat de Romgaz, conform articolului. [...]
Comisia Europeană pariază pe reciclarea bălegarului ca îngrășământ, dar evită măsurile rapide care ar fi putut tempera costurile pe termen scurt , potrivit Politico . Planul, așteptat marți, vine pe fondul scumpirii îngrășămintelor după închiderea Strâmtorii Hormuz la finalul lui februarie, care a împins prețurile cu circa 70% peste nivelurile din 2024 și alimentează riscul unor noi creșteri de prețuri la alimente anul viitor. Miza economică este dublă: costuri mai mari pentru fermieri în toamnă și presiune în lanț asupra prețurilor la raft. În locul unor intervenții imediate, Bruxelles-ul propune o direcție de reglementare pe termen lung, axată pe valorificarea gunoiului de grajd și a deșeurilor agricole pentru a reduce dependența de îngrășămintele pe bază de gaze importate. De ce nu vine „soluția rapidă” pentru prețuri Documentele de lucru citate de publicație indică faptul că planul oferă puține instrumente care să ajute fermierii să absoarbă scumpirea din această toamnă sau să protejeze consumatorii de „bomba cu ceas” a prețurilor de anul viitor. Criticile vin atât din Parlamentul European, cât și din organizațiile de fermieri. Președinta Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, Veronika Vrecionová, spune că fermierii așteptau măsuri ferme, nu „foi de parcurs”: „Fermierii se așteptau la acțiuni îndrăznețe. Foile de parcurs nu plătesc facturile. Fermierii au nevoie de acțiune, nu de intenții.” Și organizațiile profesionale cer intervenții mai rapide. José María Castilla, de la ASAJA (cea mai mare organizație de fermieri din Spania), avertizează că problema depășește nivelul prețurilor și ține de autonomie strategică și securitate alimentară. Pârghiile rapide, scoase din joc: Rusia/Belarus și taxa de carbon la frontieră Planul evită două măsuri care ar fi putut reduce relativ repede costul îngrășămintelor importate: Suspendarea tarifelor și taxelor suplimentare la importurile de îngrășăminte din Rusia și Belarus . Potrivit drafturilor, Comisia apără tarifele introduse din iunie 2025, argumentând că sunt necesare pentru a reduce dependența strategică de Rusia. Politic, relaxarea lor ar fi însemnat și facilitarea unor venituri pentru finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Încetinirea aplicării CBAM (mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon) pentru îngrășămintele importate din țări cu reguli climatice mai slabe. Un draft din aprilie arăta că varianta a fost luată în calcul pentru a ieftini temporar importurile, dar a fost blocată intern, din cauza impactului asupra obiectivelor climatice. În versiunile mai noi, Comisia nu doar păstrează CBAM, ci promite să îl „îmbunătățească”, inclusiv cu măsuri anti-ocolire, împreună cu Parlamentul și statele membre. În paralel, planul sugerează o posibilă derogare în schema ETS (piața certificatelor de emisii a UE) : dacă producătorii își extind producția folosind alternative mai curate, Comisia ar putea menține o parte din alocările gratuite de certificate de poluare și după 2034. Decizia este amânată pentru o revizuire separată, programată în iulie. Ce schimbări de reglementare propune Bruxelles-ul: „Renure” și digestatul Cu pârghiile de urgență evitate, accentul cade pe modificări ale regulilor existente pentru a crește utilizarea îngrășămintelor obținute din deșeuri organice. Un element central este extinderea prevederilor „Renure” din Directiva Nitraților: în prezent, acestea permit în anumite regiuni folosirea azotului extras din gunoi de grajd, astfel încât fermierii să poată depăși plafoanele UE aplicabile în mod normal. Comisia ar urma să extindă aceste prevederi și la digestat (reziduul rezultat din producția de biogaz), un subprodus al procesării gunoiului de grajd și a altor deșeuri organice pentru obținerea de gaz regenerabil. Nu toți actorii cred însă că această direcție poate înlocui îngrășămintele convenționale. Eurodeputatul Herbert Dorfmann (PPE) spune că bălegarul poate contribui, dar nu poate substitui îngrășămintele pe bază de azot, precum ureea. Bugetul de sprijin rămâne neclar, iar criza nu e încă „în câmp” Planul include și câteva elemente cu tentă de urgență, adăugate pe margine după izbucnirea războiului din Iran: ajutor de stat pentru fermierii afectați, opțiunea de a desemna îngrășămintele drept bun relevant în criză și promisiunea unei suplimentări a bugetului de urgență pentru agricultură al UE. Totuși, suma nu este precizată; documentul spune doar că va fi „substanțială”, iar cifra depinde de un proces bugetar separat, așteptat luna viitoare. În același timp, o analiză Rabobank citată de Politico sugerează că, pentru sezonul agricol curent, nu există încă o criză efectivă de aprovizionare în UE, deoarece o mare parte din îngrășăminte fusese contractată înainte de conflict, iar producătorii locali și-au acoperit riscul la prețul gazelor. Comisia Europeană a refuzat să comenteze înainte de adoptarea planului. [...]
Comisia Europeană monitorizează ancheta Consiliului Concurenței pe piața semințelor din România , după o sesizare depusă de una dintre companiile investigate, ceea ce ridică miza de reglementare pentru un dosar care tensionează relația dintre distribuitorii locali și marile grupuri din agribusiness, potrivit Agrointel . Bruxelles-ul a confirmat, într-un răspuns consultat de Agroinvestigații.ro, că urmărește evoluția investigației și că va analiza acuzațiile privind posibile nereguli procedurale și modul de desfășurare a anchetei. Ce spune Comisia Europeană și de ce contează Direcția Generală Concurență (DG Competition) a transmis că a luat act de preocupările ridicate de compania care a scris Comisiei și că le va avea în vedere în discuțiile cu autoritatea română de concurență. „Am luat act de aceste preocupări și le vom avea în vedere în schimburile noastre cu Consiliul Concurenței.” Pentru companiile vizate, intrarea Comisiei Europene în ecuație poate însemna o presiune suplimentară pe respectarea procedurilor și a tratamentului egal în investigațiile naționale, în contextul în care Bruxelles-ul cooperează cu autoritățile din statele membre prin European Competition Network, în baza Regulamentului (CE) nr. 1/2003 . Care sunt acuzațiile din sesizarea trimisă la Bruxelles Potrivit documentului citat, compania care a sesizat Comisia susține că ancheta ar fi pornit ca o investigație privind posibile practici anticoncurențiale între mari companii internaționale de semințe și pesticide, dar că ulterior „s-ar fi transformat” într-un dosar concentrat în principal asupra distribuitorilor locali. În sesizare sunt invocate: „nereguli procedurale”; probleme legate de „tratamentul egal”; un „mismatch fundamental” între teoria juridică a Consiliului Concurenței și modul în care funcționează, în practică, piața semințelor din România. Context: tensiuni în piață și miza sancțiunilor Materialul plasează răspunsul Comisiei în contextul acuzațiilor unor companii investigate potrivit cărora autoritatea ar fi favorizat furnizorii de pe piața semințelor agricole. Agroinvestigații.ro a relatat, de asemenea, că distribuitori români ar fi avertizat asupra riscului unor amenzi totale de aproape 20 de milioane de euro (aprox. 100 milioane lei) pentru firme locale, în timp ce companiile multinaționale implicate ar urma să primească sancțiuni „semnificativ mai mici”. Ce urmează, conform informațiilor disponibile, este ca DG Competition să includă aceste preocupări în dialogul său cu Consiliul Concurenței, fără ca articolul să indice un calendar sau o decizie concretă la nivel european. [...]
Consiliul UE a suspendat pentru un an taxele vamale la principalele îngrășăminte pe bază de azot , o decizie care ar trebui să reducă presiunea de cost pentru fermierii europeni și pentru industria de profil, potrivit Agrointel . Comisia Europeană estimează economii de aproximativ 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane lei) din taxe de import. Măsura vizează îngrășămintele pe bază de azot utilizate în producția agricolă din UE, inclusiv inputuri precum ureea și amoniacul, și urmărește, pe lângă reducerea costurilor, să diminueze dependența Uniunii de Rusia și Belarus și să diversifice rețeaua de aprovizionare. „Decizia de astăzi oferă fermierilor europeni un acces mai bun la aprovizionare cu îngrășăminte accesibile și fiabile – o veste bună atât pentru sectorul agricol, cât și pentru consumatorii din UE. În același timp, ne îndepărtăm rapid de produsele rusești și belaruse și construim lanțuri de aprovizionare și parteneriate mai rezistente la nivel global”, a declarat Makis Keravnos, ministrul Finanțelor al Republicii Cipru. Cum se aplică suspendarea și ce limitări are În practică, suspendarea se aplică doar produselor care nu sunt deja importate în UE fără taxe vamale din țări cu acces preferențial în cadrul clauzei națiunii celei mai favorizate (NFN). Pentru a echilibra interesele producătorilor din UE, măsura este plafonată la o cotă de mărfuri egală cu volumul importurilor NFN din 2024, plus 20% din volumele importate din Rusia și Belarus în același an. UE a decis, totodată, că suspendarea nu se va aplica produselor importate din Rusia, invocând războiul împotriva Ucrainei, și nici celor din Belarus, pe fondul sprijinului acordat Rusiei și al încălcărilor de drept internațional și drepturi fundamentale menționate în comunicarea oficială. Calendar: când intră în vigoare și ce urmează Suspendarea intră în vigoare a doua zi după publicarea în Jurnalul Oficial al UE și se va aplica pentru o perioadă de un an. Comisia este așteptată să monitorizeze piața îngrășămintelor și, dacă va fi necesar, să propună prelungirea sau modificarea suspendării. Context: importuri mari și taxe de 5,5%–6,5% Îngrășămintele sunt prezentate ca esențiale pentru menținerea producției agricole și a securității alimentare, în condițiile în care prețurile au crescut substanțial din 2021, cu efecte în lanț asupra prețurilor alimentelor și asupra presiunii pe producție. În 2024, UE a importat: 2 milioane de tone de amoniac; 5,9 milioane de tone de uree; 6,7 milioane de tone de îngrășăminte pe bază de azot și amestecuri care conțin azot. Deși o parte semnificativă a importurilor intră deja fără taxe din țări cu acces preferențial, Uniunea continuă să importe volume mari din state supuse tarifului vamal comun, cu taxe cuprinse între 5,5% și 6,5%. [...]
Comisia Europeană pregătește sprijin financiar pentru fermieri prin majorarea rezervei agricole și reguli mai flexibile de folosire a fondurilor PAC, într-un plan care vizează direct presiunea costurilor la îngrășăminte, potrivit AgroInfo . Pachetul financiar ar urma să fie prezentat „înainte de vară”, cu obiectivul de a asigura lichidități înaintea următorului sezon agricol. Planul de acțiune privind îngrășămintele a fost adoptat de Comisia Europeană în contextul volatilității accentuate de crizele geopolitice și energetice, care au dus la scumpiri și penurie de fertilizanți. Bruxelles-ul leagă măsurile de securitatea alimentară și de reducerea dependenței UE de importuri, menținând în același timp țintele climatice și de mediu. Într-o declarație citată de publicație, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a indicat că planul combină protecția fermierilor cu întărirea industriei europene de îngrășăminte și accelerarea inovării în soluții durabile. „Prin acest plan de acțiune, investim într-o industrie europeană a îngrășămintelor mai puternică, sprijinind fermierii europeni și accelerând inovarea în soluții durabile, autohtone. Criza actuală a combustibililor fosili arată că poziția de lider în domeniul climei și reziliența economică sunt interconectate.” Ce tip de măsuri sunt pe masă pentru fermieri Comisia Europeană anunță măsuri urgente de sprijin financiar pentru fermierii afectați de costurile ridicate la îngrășăminte și pregătește, în paralel, un pachet legislativ care ar permite statelor membre să folosească mai flexibil fondurile din Politica Agricolă Comună (PAC). Printre măsurile menționate se numără: scheme speciale de lichiditate pentru fermieri; flexibilitate mai mare pentru plățile în avans; stimulente pentru reducerea consumului de îngrășăminte chimice; sprijin pentru utilizarea bioîngrășămintelor; investiții în reziliența fermelor și practici agricole sustenabile. Miza economică: costuri, aprovizionare și dependența de importuri Planul urmărește și consolidarea producției interne de îngrășăminte, pentru a reduce expunerea la șocuri externe. Comisia spune că va sprijini industria europeană a fertilizanților și tranziția către produse cu emisii reduse de carbon și soluții „circulare” (adică bazate pe reutilizarea resurselor și reducerea deșeurilor). Sunt indicate ca alternative: bioîngrășămintele organice; digestatele rezultate din biogaz; biomasa algală; biostimulatorii agricoli; recuperarea azotului și fosforului din nămolurile de epurare. Ce urmează: parteneriat pe lanțul valoric și stocuri strategice Pentru coordonare între actorii din piață, Comisia Europeană va crea un „Parteneriat al UE privind lanțul valoric al îngrășămintelor”, care ar urma să reunească producători, fermieri, state membre și reprezentanți ai industriei agroalimentare, cu scopul de a identifica soluții comune de aprovizionare, producție și utilizare eficientă. Executivul european ia în calcul și constituirea unor stocuri strategice de îngrășăminte și materii prime esențiale, inclusiv prin: stocuri sezoniere sau minime; achiziții publice comune; mecanisme de protecție împotriva volatilității prețurilor. În lipsa unor sume și criterii de eligibilitate prezentate în material, rămâne de urmărit forma finală a pachetului financiar anunțat „înainte de vară” și modul în care flexibilizarea fondurilor PAC va fi transpusă la nivelul statelor membre. [...]
Comisia Europeană pregătește schimbări de reguli pentru a crește folosirea gunoiului de grajd și a deșeurilor agricole ca îngrășăminte , într-un efort de a reduce dependența UE de fertilizanții produși cu gaze importate și de a limita presiunea asupra prețurilor la alimente, potrivit HotNews , care citează o analiză Politico . Planul de „consolidare a aprovizionării Europei”, care ar urma să fie prezentat marți, vine pe fondul crizei îngrășămintelor declanșate de conflictul din Orientul Mijlociu și închiderea Strâmtorii Ormuz . În acest context, analiștii anticipează noi creșteri ale prețurilor alimentelor, alimentate de scumpirea îngrășămintelor și de lipsa, deocamdată, a unui plan de pace între SUA și Iran care să ducă la redeschiderea strâmtorii. De ce contează: îngrășămintele s-au scumpit, iar costurile se transferă în mâncare Europa își produce cea mai mare parte a fertilizanților folosind gaze importate. După închiderea Strâmtorii Ormuz, prețurile gazelor au crescut, iar piețele globale ale îngrășămintelor s-au tensionat, împingând prețurile cu aproximativ 70% peste nivelurile din 2024, potrivit informațiilor citate. Politico avertizează că documentul, în forma văzută de publicație, oferă prea puține soluții care să-i ajute „din această toamnă” pe fermierii afectați de explozia costurilor sau să-i protejeze pe consumatori de o „bombă cu ceas” a prețurilor, preconizată pentru anul viitor. Ce măsuri are în vedere Bruxelles-ul: reciclarea gunoiului de grajd și a „digestatului” În lipsa unor intervenții rapide, Bruxelles-ul mizează pe instrumente pe termen lung, care pot avea nevoie de ani pentru a produce efecte. Direcția principală este un traseu de reglementare menit să reducă dependența de îngrășăminte derivate din combustibili fosili importați. Concret, planul ar urma să modifice mai multe reguli existente, inclusiv prevederi din Directiva UE privind nitrații. Acestea permit deja, în anumite regiuni unde poluarea apei este o problemă, utilizarea azotului extras din gunoi de grajd astfel încât fermierii să poată depăși limitele impuse în mod normal de UE. Extinderea vizată ar include și „digestatul” – produs secundar rezultat din producția de biogaz, obținut prin descompunerea gunoiului de grajd și a altor deșeuri organice. Reacția fermierilor și a eurodeputaților: cer măsuri rapide, nu doar „foi de parcurs” Nemulțumirea principală a sectorului agricol este că planul nu răspunde suficient de repede la creșterea costurilor. Veronika Vrecionová, care conduce Comisia pentru agricultură din Parlamentul European, spune că fermierii așteptau măsuri mai ferme: „Foile de parcurs nu plătesc facturile. Fermierii au nevoie de acțiuni, nu de intenții.” Un mesaj similar vine de la organizațiile agricole. José María Castilla, reprezentant al ASAJA (cea mai mare organizație a fermierilor din Spania), avertizează că problema depășește nivelul prețurilor: „Actuala criză nu este doar despre prețuri, ci și despre autonomie strategică, securitate alimentară și supraviețuirea agriculturii europene.” În același timp, există și rezerve privind limitele soluției bazate pe gunoi de grajd. Eurodeputatul Herbert Dorfmann (Comisia AGRI) susține că acesta poate fi parte din răspuns, dar nu poate înlocui fertilizanții pe bază de uree și azot: „Gunoiul de grajd poate contribui, dar nu poate înlocui niciodată fertilizanții pe bază de uree și pe bază de azot.” Dinspre zona ecologistă, eurodeputatul austriac Thomas Waitz consideră că executivul european nu merge suficient de departe în reducerea dependenței de îngrășăminte pe bază de combustibili fosili: „Continuăm să vorbim despre crize – energetică, alimentară, geopolitică – dar ignorăm cauza principală: dependența noastră de îngrășăminte pe bază de combustibili fosili.” Ce urmează Documentul Comisiei ar urma să fie prezentat marți, însă, potrivit informațiilor citate de Politico, accentul rămâne pe schimbări de reglementare cu efecte lente, în timp ce presiunea pe costurile fermierilor și riscul de scumpiri la alimente sunt descrise ca fiind imediate. [...]
