Știri
Știri din categoria Agricultură
Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru îngrășăminte pune pe masă bani de criză și măsuri de urgență, pe fondul scumpirii accelerate a îngrășămintelor azotoase, iar fermierii români cer ca intervenția să fie rapidă și să includă o soluție pentru costurile generate de CBAM, potrivit Agro Business.
Documentul Comisiei Europene (COM(2026) 310 final), prezentat la 19 mai 2026, este salutat de Clubul Fermierilor Români ca o recunoaștere a vulnerabilităților structurale ale pieței europene a îngrășămintelor și a impactului asupra competitivității agriculturii. În România, presiunea este amplificată de evoluția prețurilor: îngrășămintele azotoase sunt cu 40% mai scumpe față de decembrie 2025 și cu 70% peste media anului 2024.
Planul prevede mobilizarea a aproximativ 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard de lei) din rezerva agricolă de criză a Politicii Agricole Comune, la care „s-ar putea adăuga” încă 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard de lei) pentru sprijin de lichiditate destinat fermierilor europeni.
Pe lângă bani, documentul include un pachet de intervenții rapide:
Clubul Fermierilor Români leagă direct vulnerabilitatea pieței de situația Azomureș, descris drept cel mai mare producător de îngrășăminte din România și singurul producător de uree granulată din Sud-Estul Europei, care ar asigura aproximativ 75% din necesarul pieței interne. În acest context, producția, procesarea, transportul și depozitarea îngrășămintelor chimice au fost recunoscute ca subsector de infrastructură critică națională, printr-un demers legislativ susținut de organizație și adoptat în unanimitate în Senat.
Organizația a cerut, totodată, Camerei Deputaților, Guvernului și Administrației Prezidențiale ca agricultura să fie declarată sector strategic național și ca mecanismul CBAM (taxa pe carbon la frontieră) aplicat îngrășămintelor să fie suspendat total sau temporar.
Clubul Fermierilor Români susține că CBAM, intrat în faza definitivă în 2026, transferă costuri suplimentare către fermieri, ca utilizatori finali ai îngrășămintelor azotoase importate. Deși planul Comisiei include mecanisme de finanțare prin ETS (schema UE de comercializare a certificatelor de emisii) pentru producători, organizația invocă poziția Copa & Cogeca privind un dezechilibru între industrie și fermieri și cere un mecanism de compensare directă pentru agricultori înainte de recalcularea valorilor implicite CBAM programată pentru decembrie 2027.
Clubul Fermierilor Români avertizează că reducerea utilizării îngrășămintelor poate duce la pierderi de fertilitate a solului, discontinuități ale ciclurilor agricole și scăderi de producție, cu efecte în lanț asupra prețurilor alimentelor.
În acest context, organizația cere transformarea rapidă a direcțiilor europene în măsuri concrete și „finanțare nouă”, iar Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, afirmă:
„În actualul context, este necesară mobilizarea unui sprijin financiar european adecvat amplitudinii impactului economic asupra sectorului agricol, având în vedere că aceste presiuni depășesc capacitatea de intervenție a statelor membre”.
Separat, organizația indică drept „oportunitate concretă și urgentă” lanțul Neptun Deep – Azomureș – fermieri români și solicită deblocarea negocierilor Romgaz „înainte de închiderea definitivă a platformei industriale”, însă articolul nu detaliază calendarul sau stadiul acestor negocieri.
Recomandate
Comisia Europeană este presată să renunțe la reducerea cu 50% a bugetului de promovare agricolă în 2027 , după ce organizațiile Farm Europe și Eat Europe au cerut anularea propunerii, avertizând că tăierea ar lovi direct în competitivitatea fermierilor și a industriei agroalimentare, potrivit Agrointel . Miza este una economică: bugetul pentru politica UE de promovare a produselor agricole ar urma să scadă de la 205 milioane de euro la 112 milioane de euro. În scrisoarea comună transmisă Comisiei, cele două organizații susțin că o astfel de reducere transmite „un semnal greșit” într-un moment în care UE vorbește despre autonomie strategică și încearcă să stimuleze cererea pentru produse europene pe piețele externe. De ce contează: promovarea, tratată ca investiție, nu ca cheltuială Farm Europe argumentează că programele de promovare au efecte economice directe: susțin veniturile fermierilor, întăresc sistemele de calitate ale UE și indicațiile geografice, ajută la deschiderea de noi piețe și contribuie la excedentul comercial agroalimentar al Europei. „Promovarea agricolă europeană aduce beneficii economice clare. Aceasta susține veniturile fermierilor, consolidează sistemele de calitate ale UE și indicațiile geografice, deschide noi piețe și contribuie la excedentul comercial agroalimentar al Europei. Tăierea acestui buget este o decizie mioapă din punct de vedere economic și strategic”, a declarat Yves Madre, președintele Farm Europe. Impact operațional: lipsa de predictibilitate complică planificarea Dincolo de nivelul bugetului, organizațiile critică instabilitatea deciziilor de finanțare, pe motiv că schimbările repetate fac mai dificilă planificarea și investițiile pe termen lung pentru companii și statele membre. Ele mai susțin că, în pofida anunțurilor privind „bugete record”, finanțarea efectiv disponibilă pentru programele de promovare ar fi scăzut deja în ultimii ani. „UE nu poate promova produsele europene cu o mână, în timp ce cu cealaltă demolează tocmai politica concepută pentru a le susține. Într-un moment de tensiuni geopolitice în creștere, bariere comerciale și concurență neloială, producătorii europeni au nevoie de un sprijin mai puternic – nu mai slab – pentru a ajunge la consumatorii din interiorul și din afara UE”, a declarat Luigi Scordamaglia, președintele Eat Europe. Ce cer organizațiile și ce urmează Farm Europe și Eat Europe solicită Comisiei Europene să readucă bugetul de promovare pentru 2027 la un nivel care să reflecte importanța strategică a politicii și să asigure o finanțare „stabilă și predictibilă” pentru programele de promovare. În lipsa unei corecții, avertizează că ambițiile UE de a întări sectorul agricol și de a încuraja consumul de produse europene riscă să rămână fără acoperire financiară. [...]
România nu mai poate exporta oi și capre vii până la 31 decembrie 2026 , după o decizie de punere în aplicare adoptată de Comisia Europeană în iunie, iar impactul economic invocat de sector ajunge la 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei), potrivit AgroInfo . Interdicția vizează complet mișcările și exporturile de ovine și caprine vii din România atât către alte state membre ale Uniunii Europene, cât și către țări terțe (din afara UE). Măsura se aplică la nivelul întregii țări și este valabilă până la finalul anului. De ce a fost impusă interdicția Decizia Comisiei Europene este motivată de „riscul ridicat” de răspândire a bolilor, în special după confirmarea unui nou focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș. În același context sunt menționate și probleme anterioare legate de focare de variolă ovină. Impactul economic și presiunea pe ferme Potrivit aceleiași surse, blocarea exporturilor de animale vii până la finalul lui 2026 „ar putea” însemna pierderi de 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei). În paralel, articolul indică o presiune suplimentară pe veniturile fermelor: fermierii ar vinde laptele la un preț „foarte mic”, insuficient pentru acoperirea costurilor de producție. În focarul menționat, 130 de oi au murit, iar alte aproximativ 740 au fost sacrificate, conform datelor prezentate. Reacții și ce urmează AgroInfo notează nemulțumiri în rândul crescătorilor și al autorităților din România, care consideră măsura „disproporționată”, în condițiile în care restricția este totală și se aplică întregii țări. Articolul nu precizează pași concreți de renegociere sau un calendar de revizuire înainte de 31 decembrie 2026. [...]
România împinge la Bruxelles o relaxare a protecției ursului brun , într-un demers care ar putea schimba regulile de gestionare a speciei în statele unde populația este considerată „în stare de conservare favorabilă”, potrivit Agerpres . Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , spune că inițiativa are sprijinul a 12 state membre și că procesul „a început cu dreptul”. Tanczos Barna a anunțat, la Forumul Național pentru Viitorul Agriculturii (organizat de Clubul Fermierilor Români), că a cerut experți de la Institutul de Cercetare și de la universitățile din Brașov și Suceava pentru a forma o echipă care să prezinte Comisiei Europene „situația reală” din România. Potrivit acestuia, data deplasării la Bruxelles ar urma să fie agreată „probabil săptămâna viitoare”. Ce cere România: reguli mai flexibile pentru statele cu populații mari Ministrul interimar afirmă că demersul inițiat de România și Slovacia vizează scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate și introducerea unor reguli de gestionare mai flexibile, acolo unde specia se află într-o stare de conservare favorabilă. În argumentația sa, Tanczos Barna susține că nu pot fi tratate identic situații foarte diferite între state și că ar trebui lăsată mai multă libertate statelor membre „în interesul apărării vieții omului și a bunurilor”. Ce urmează la nivel european: evaluarea directivelor și prezentarea datelor științifice Demnitarul a precizat că, în prezent, Comisia Europeană evaluează în ce măsură Directivele privind Păsările și Habitatele sunt adaptate realităților actuale, într-un demers denumit „test de stres”, care include și o componentă de consultare publică. În acest context, o echipă de experți din România ar urma să prezinte la Bruxelles rezultatele unui studiu științific privind populația de urși, bazat pe probe genetice, iar datele ar fi solicitate să fie luate în considerare în procesul de adaptare a normelor europene. Datele invocate: estimarea populației și amploarea studiului În material este menționat proiectul „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, finanțat din fonduri europene de peste zece milioane de euro, care arată că România ar avea cea mai numeroasă populație de urși și cea mai mare diversitate genetică a speciei, cu un număr estimat între 10.600 și 12.700 de exemplare. Studiul a fost realizat pe parcursul a trei ani, de 800 de specialiști, care au colectat aproximativ 24.000 de probe la nivel național. [...]
APIA și ANZ își aliniază controalele în zootehnie pentru a reduce riscul de corecții financiare și pentru a face verificările mai coerente pentru fermieri, potrivit AGRO TV . Întâlnirea de lucru a avut loc luni, 29 iunie, între directorul general al APIA, Adrian Pintea, și o delegație a Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ), condusă de directorul general dr. ing. Iacob Lelior. Discuțiile au vizat aplicarea acordului de delegare prin care APIA a transferat către ANZ anumite activități de verificare din sectorul zootehnic. Ce se schimbă în practică pentru verificări Cele două instituții au evaluat stadiul activităților delegate și au discutat măsuri pentru îmbunătățirea fluxurilor de lucru și a schimbului de informații. Ținta declarată este o aplicare unitară a regulilor, astfel încât procesul de verificare să fie „mai coerent și mai eficient” pentru crescătorii de animale. Schemele de sprijin vizate Pe agenda discuțiilor au fost: verificările aferente Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) pentru ovine și caprine; intervențiile de sprijin cuplat pentru venit prevăzute în Planul Strategic PAC 2023–2027 (sprijin legat de producție, acordat în anumite condiții). Miza: audit și protejarea fondurilor Un punct distinct a fost legat de misiunile de audit. APIA și ANZ au indicat necesitatea consolidării mecanismelor de control pentru a preveni eventuale corecții financiare și pentru a proteja fondurile europene și naționale alocate agriculturii. Potrivit APIA, colaborarea cu ANZ este considerată esențială pentru gestionarea corectă și transparentă a sprijinului acordat crescătorilor de animale și pentru implementarea eficientă a Politicii Agricole Comune în România. [...]
Fermierii din Prahova cer oprirea rachetelor antigrindină până la un audit independent , după ce ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , a propus repornirea temporară a sistemelor și realizarea unor studii „independente” privind efectele asupra precipitațiilor, potrivit AGRO TV . Miza, dincolo de disputa publică, este una de guvernanță și cheltuire a banilor publici: Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova susține că, după aproape două decenii de funcționare, statul nu poate invoca lipsa studiilor ca argument pentru reluarea tragerilor, ci ca motiv pentru suspendare, verificări și răspundere administrativă. Ce a propus ministrul și de ce a generat reacția Conform materialului, Tánczos Barna a vorbit despre repornirea temporară a sistemelor cu rachete antigrindină, în paralel cu inițierea unor studii independente care să stabilească dacă există efecte negative asupra regimului precipitațiilor. În același context, ministrul a afirmat că „nu poate să dicteze Prahova pentru toată țara”. Fermierii din județ, care au insistat pentru suspendarea funcționării Sistemului Național Antigrindină , resping ideea reluării tragerilor înainte de clarificări. Argumentul central al fermierilor: fără studii, nu se reia intervenția În dreptul la replică transmis prin intermediul redacției AgroTV, asociația afirmă că recunoașterea lipsei studiilor după circa 20 de ani de funcționare este „cea mai gravă recunoaștere” pe acest subiect și mută responsabilitatea de la fermieri către instituțiile care au administrat programul. Documentul susține că „sarcina probei” ar trebui să aparțină statului atunci când intervine „artificial în atmosferă”: nu fermierii ar trebui să demonstreze un prejudiciu, ci autoritățile să demonstreze că sistemul funcționează, că nu produce efecte colaterale semnificative și că banii publici au fost justificați. Ce solicită concret: audit public și complet înainte de orice repornire Asociația cere ca decizia „responsabilă” să fie oprirea tragerilor până la finalizarea unui audit „independent, public și complet”. În text sunt enumerate mai multe direcții de verificare: audit al studiilor „existente sau inexistente”; audit al suprafețelor declarate ca fiind protejate; audit al eficienței reale împotriva grindinei; audit al impactului asupra precipitațiilor; audit al costurilor; audit al operatorilor și al potențialelor conflicte de interese; audit al modului în care au fost consultați beneficiarii. Fermierii mai susțin că ideea realizării studiilor doar cu sistemul „funcțional” ar echivala, în practică, cu încă „doi ani” de „experiment” pe culturile lor, fără un protocol științific public, fără zone de comparație validate și fără evaluare independentă. Ce urmează Materialul AGRO TV prezintă poziția fermierilor sub forma unui drept la replică adresat ministrului interimar. Nu sunt menționate, în același text, un răspuns al ministerului la această replică sau un calendar oficial pentru repornirea sistemelor ori pentru demararea studiilor invocate. [...]
Google a semnat un acord pe termen lung pentru 260.000 de tone de eliminare a carbonului dintr-un proiect de agroforesterie din Indonezia , o mișcare care arată cum marile companii încep să trateze agricultura „cu arbori” ca instrument operațional în strategiile de climă, nu doar ca inițiativă de responsabilitate socială, potrivit Google . Acordul este încheiat prin Symbiosis Coalition cu Thryve.Earth și vizează un proiect de agroforesterie în Sulawesi, Indonezia. Google precizează că acesta este primul proiect de agroforesterie inclus în programul său de eliminare a carbonului. Ce cumpără, de fapt, Google: „eliminare de carbon” din agroforesterie În termeni practici, compania contractează „carbon removal” (eliminare a carbonului) – adică proiecte care scot dioxid de carbon din atmosferă și îl stochează pe termen mai lung, în acest caz prin refacerea terenurilor degradate și introducerea unui sistem agricol multistrat cu arbori și culturi. Volumul anunțat este de 260.000 de tone de eliminare a carbonului, printr-un acord descris ca fiind „pe termen lung”. Cum funcționează proiectul din Sulawesi și ce se schimbă pe teren Thryve.Earth își propune să refacă terenuri „puternic degradate” prin înlocuirea ierburilor invazive, predispuse la incendii, cu un sistem agricol rezilient, pe mai multe niveluri. Structura menționată include: strat superior : palmier de zahăr și arbori pentru lemn; strat intermediar : culturi de fructe, precum avocado, și culturi precum cafeaua; la nivelul solului : culturi anuale, precum ardei iute și porumb. Google susține că acest model are efecte simultane: elimină carbon, aduce beneficii fermierilor locali, reface solul și crește biodiversitatea. De ce contează: agroforesteria intră în „portofoliul” de soluții climatice al companiilor Pentru piața proiectelor de climă, includerea agroforesteriei în programul de eliminare a carbonului al Google este relevantă pentru că semnalează o extindere a tipurilor de proiecte eligibile în astfel de portofolii corporative, alături de alte proiecte de eliminare a carbonului și inițiative de reducere a „superpoluanților” (poluanți cu efect de încălzire puternic, pe termen scurt). Publicația nu oferă detalii despre valoarea financiară a acordului, calendarul livrării celor 260.000 de tone sau metodologia de măsurare/validare a eliminării de carbon. [...]
