Știri
Știri din categoria Agricultură
Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru îngrășăminte pune pe masă bani de criză și măsuri de urgență, pe fondul scumpirii accelerate a îngrășămintelor azotoase, iar fermierii români cer ca intervenția să fie rapidă și să includă o soluție pentru costurile generate de CBAM, potrivit Agro Business.
Documentul Comisiei Europene (COM(2026) 310 final), prezentat la 19 mai 2026, este salutat de Clubul Fermierilor Români ca o recunoaștere a vulnerabilităților structurale ale pieței europene a îngrășămintelor și a impactului asupra competitivității agriculturii. În România, presiunea este amplificată de evoluția prețurilor: îngrășămintele azotoase sunt cu 40% mai scumpe față de decembrie 2025 și cu 70% peste media anului 2024.
Planul prevede mobilizarea a aproximativ 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard de lei) din rezerva agricolă de criză a Politicii Agricole Comune, la care „s-ar putea adăuga” încă 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard de lei) pentru sprijin de lichiditate destinat fermierilor europeni.
Pe lângă bani, documentul include un pachet de intervenții rapide:
Clubul Fermierilor Români leagă direct vulnerabilitatea pieței de situația Azomureș, descris drept cel mai mare producător de îngrășăminte din România și singurul producător de uree granulată din Sud-Estul Europei, care ar asigura aproximativ 75% din necesarul pieței interne. În acest context, producția, procesarea, transportul și depozitarea îngrășămintelor chimice au fost recunoscute ca subsector de infrastructură critică națională, printr-un demers legislativ susținut de organizație și adoptat în unanimitate în Senat.
Organizația a cerut, totodată, Camerei Deputaților, Guvernului și Administrației Prezidențiale ca agricultura să fie declarată sector strategic național și ca mecanismul CBAM (taxa pe carbon la frontieră) aplicat îngrășămintelor să fie suspendat total sau temporar.
Clubul Fermierilor Români susține că CBAM, intrat în faza definitivă în 2026, transferă costuri suplimentare către fermieri, ca utilizatori finali ai îngrășămintelor azotoase importate. Deși planul Comisiei include mecanisme de finanțare prin ETS (schema UE de comercializare a certificatelor de emisii) pentru producători, organizația invocă poziția Copa & Cogeca privind un dezechilibru între industrie și fermieri și cere un mecanism de compensare directă pentru agricultori înainte de recalcularea valorilor implicite CBAM programată pentru decembrie 2027.
Clubul Fermierilor Români avertizează că reducerea utilizării îngrășămintelor poate duce la pierderi de fertilitate a solului, discontinuități ale ciclurilor agricole și scăderi de producție, cu efecte în lanț asupra prețurilor alimentelor.
În acest context, organizația cere transformarea rapidă a direcțiilor europene în măsuri concrete și „finanțare nouă”, iar Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, afirmă:
„În actualul context, este necesară mobilizarea unui sprijin financiar european adecvat amplitudinii impactului economic asupra sectorului agricol, având în vedere că aceste presiuni depășesc capacitatea de intervenție a statelor membre”.
Separat, organizația indică drept „oportunitate concretă și urgentă” lanțul Neptun Deep – Azomureș – fermieri români și solicită deblocarea negocierilor Romgaz „înainte de închiderea definitivă a platformei industriale”, însă articolul nu detaliază calendarul sau stadiul acestor negocieri.
Recomandate
Stocarea controlată a debitelor mari de pe Timiș ar putea reduce costul secetei în agricultură , dacă viitoarele lucrări de retenție pentru viituri sunt proiectate și ca rezerve pentru irigații, arată o analiză din Agronet , pornind de la propunerea fermierului Alexander Degianski , membru al Consiliului Regiunea Banat din cadrul Clubului Fermierilor Români. Ideea pleacă dintr-o realitate recurentă în vestul țării: în același bazin hidrografic, excesul de apă din lunile reci poate fi urmat, la câteva luni distanță, de deficit hidric în plin sezon de vegetație. Degianski propune ca, în perioadele cu debite foarte mari, o parte din apă să fie derivată gravitațional către acumulări și, unde terenul permite, către rețele de canale adaptate pentru stocare, astfel încât rezerva să poată fi folosită vara la irigații. Cât „înseamnă” o zi de debit mare, în termeni de irigații Analiza pune propunerea într-un calcul de ordin de mărime: un debit de 1 m³/s menținut 24 de ore înseamnă 86.400 m³ de apă. În ipoteza în care o parte dintr-un debit mare ar putea fi derivată în siguranță spre acumulări, volumele cresc rapid. Exemplele din material (debit ipotetic derivat timp de 24 de ore) indică următoarele echivalențe pentru udări de 50 mm/ha și 100 mm/ha: 20 m³/s: 1,728 milioane m³, echivalent pentru 3.456 ha (50 mm) sau 1.728 ha (100 mm) 50 m³/s: 4,320 milioane m³, echivalent pentru 8.640 ha (50 mm) sau 4.320 ha (100 mm) 100 m³/s: 8,640 milioane m³, echivalent pentru 17.280 ha (50 mm) sau 8.640 ha (100 mm) 200 m³/s: 17,280 milioane m³, echivalent pentru 34.560 ha (50 mm) sau 17.280 ha (100 mm) Publicația subliniază că aceste valori nu reprezintă necesarul complet al unei culturi pe întreg sezonul și nici volumul care poate fi captat automat din Timiș, dar arată scara potențialului atunci când există episoade de ape mari. Debitele mari sunt documentate, iar retenția există deja în planificare Materialul arată că debitele ridicate pe Timiș nu sunt o ipoteză: documentația oficială privind riscul la inundații în Banat consemnează, pentru viitura excepțională din 1966 , vârfuri de 1.100 m³/s la Lugoj și 1.416 m³/s la Șag. Sunt menționate și episoadele din 1999 și 2000, inclusiv un caz cu precipitații lichide de până la 120 mm în 24 de ore peste un strat consistent de zăpadă. Mai important pentru fezabilitate, analiza notează că ideea de a scoate temporar apă din unda de viitură și de a o conduce spre zone de retenție apare deja în planificarea oficială pentru Timiș: strategia pentru sectorul cu risc semnificativ la inundații identifică cinci zone de stocare propuse în amonte și o acumulare propusă în aval de Lugoj. Într-un scenariu analizat, o acumulare de aproximativ 1 milion m³ la Sacu ar reduce debitul maxim cu circa 30 m³/s (aprox. 7,5% în scenariul modelat). Diferența față de abordarea clasică, susține analiza, este obiectivul: ca o parte din infrastructură să fie gândită cu funcție dublă — protecție la viituri și rezervă pentru perioadele secetoase — acolo unde studiile hidrologice și de mediu permit. Implicația operațională: cost energetic mai mic dacă se poate folosi gravitația Un argument practic este legat de costuri: dacă topografia permite transportul gravitațional, costul energetic al stocării poate scădea semnificativ față de soluțiile bazate exclusiv pe pompare. Agronet amintește exemplul din Buzău, unde apa parcurge aproximativ 50 km pe Canalul Vest prin cădere naturală, iar reabilitarea a redus timpul de aducere a apei de la șapte–nouă zile la aproximativ 12 ore. Ce ar însemna, concret, un proiect-pilot pe Timiș În locul unei investiții „gigantice” din start, analiza conturează un proiect-pilot cu pași măsurabili, între care: identificarea punctelor cu potențial de derivare la ape mari (pe baza debitelor istorice și prognozelor) stabilirea pragurilor de pornire și oprire a captării, astfel încât prelevarea să se facă doar când există surplus cartarea acumulărilor laterale, polderelor, depresiunilor și canalelor care pot primi apă fără a compromite rolul de apărare/desecare analizarea zonelor potrivite pentru reîncărcarea acviferelor (infiltrare controlată), unde geologia permite folosirea gravitației oriunde diferența de nivel o permite măsurarea permanentă a volumelor captate, stocate și livrate conectarea rezervei la infrastructura de irigații și la grupuri de fermieri, cu reguli stabilite înainte de captare Miza de reglementare: reguli predictibile, nu „fără reguli” Degianski indică birocrația drept frână, însă analiza argumentează că soluția nu este eliminarea condițiilor, ci trecerea la un cadru predictibil la nivel de bazin: captarea să fie permisă condiționat, în funcție de praguri de debit, cu oprire automată când cursul de apă scade sub nivelurile stabilite. În acest model, autorizația nu mai este doar „da” sau „nu”, ci definește când începe captarea, ce debit poate fi derivat și când se oprește. Materialul este trunchiat în feed-ul furnizat, astfel că detaliile finale ale propunerii privind cadrul administrativ nu pot fi redate integral pe baza textului disponibil. [...]
Peste 15.000 de vizitatori la prima ediție AgroMaramureș indică un apetit în creștere pentru investiții și modernizare în agricultură , într-un moment în care fermierii reclamă lipsa forței de muncă specializate și accelerează adoptarea tehnologiilor digitale, potrivit Agerpres . Târgul a avut loc sâmbătă și duminică, la marginea unei păduri dintre localitățile Tulghieș și Mireșu Mare , în județul Maramureș. Evenimentul a reunit expoziții de animale (vaci, oi, bivoli, cai, dar și animale mici), utilaje agricole „de ultimă generație”, producători de gastronomie locală și meșteri populari, plus o zonă de echitație, conform descrierii făcute de președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, într-o postare video pe Facebook. Tehnologie, digitalizare și presiunea pe competențe Unul dintre fermierii prezenți, Florin Lazăr, a spus că agricultura din România trece printr-o schimbare de generație și de percepție, pe fondul mecanizării și al utilizării tot mai avansate a tehnologiei. În același timp, el a atras atenția asupra deficitului de personal calificat pentru diverse activități din agricultură. „Avem nevoie de mecanizatori agricoli cu capacitate de învățare, de școală, pentru că IA și-a făcut loc și aici. Începem să arăm, discuim și cultivăm la nivel de laser și GPS.” În cadrul târgului au avut loc discuții despre tehnologie, digitalizare, finanțări europene și „soluții concrete pentru problemele agrare”, mai notează sursa. Ce proiecte și inițiative au fost puse pe masă Pe agenda discuțiilor a fost menționat și viitorul centru de colectare legume-fructe din Mireșu Mare, fără ca materialul să ofere detalii despre calendar sau finanțare. Totodată, târgul a fost prezentat ca un prilej de relansare pentru produse alimentare certificate sub brandul „Bun de Maramureș”. Primarul comunei Mireșu Mare, Ioan Mătieș, a susținut necesitatea multiplicării evenimentului la nivel regional sau național. [...]
România intră în 2026 cu volume agricole record, iar asta schimbă direct balanța exporturilor și poziția Portului Constanța în regiune , în condițiile în care o parte importantă a Europei a fost lovită de secetă, potrivit Adevărul . Cezar Gheorghe , expert în agricultură la AGRIColumn, pune rezultatul pe seama precipitațiilor acumulate aproape zece luni, a adaptării fermierilor după anii secetoși 2020–2025 și a schimbării structurii culturilor spre cele de toamnă. „Niciodată în istoria sa, România nu a avut asemenea volume la grâu, orz și rapiță.” În analiza expertului, „povestea” începe din septembrie 2025, când precipitațiile au venit constant și în cantități ridicate, continuând iarna (inclusiv sub formă de zăpadă) și în primăvară, până în jurul datei de 10 iulie 2026. Seceta și temperaturile ridicate s-au instalat mai puternic abia după această perioadă, ceea ce a permis stocarea apei în sol și a protejat culturile în fazele critice. Ce a împins producțiile în sus: apă în sol și schimbări de strategie la fermieri Pe lângă factorul meteo, Gheorghe indică două adaptări operaționale cu efect direct în producție și costuri: însămânțări de toamnă împinse mai târziu , pentru a prinde precipitațiile din octombrie–noiembrie; expertul spune că au existat și economii prin reducerea utilizării insecticidelor la rapiță și a tratamentelor pentru dăunători la grâu; mai multă suprafață pentru grâu, orz și rapiță , în detrimentul porumbului și soiei de primăvară. Evoluția nu a fost uniformă: vestul țării (Arad, Timiș, Bihor) a resimțit mai puternic seceta și căldura, însă, „în plan general”, restul țării a beneficiat de acumularea de precipitații pe parcursul a circa 10 luni. Cifrele sezonului: record la rapiță și creșteri la culturile de toamnă Datele prezentate de expert indică următoarele volume (comparativ cu sezonul precedent): grâu: 13,4 milioane tone (de la 13 milioane tone); rapiță: 3,52 milioane tone (de la 2,8 milioane tone); orz: 3,4 milioane tone (de la 3 milioane tone). În paralel, porumbul a pierdut masiv la suprafață , de la o medie de 2,65 milioane hectare (2017–2022) la 1,6 milioane hectare în acest sezon. Expertul spune că reducerea a dus la o concentrare a porumbului în fermele cu acces la irigații, ceea ce ar susține performanța culturii: estimarea indicată este de 7,8–8 milioane tone , cu recoltarea dependentă de epoca de semănat și de hibrizii folosiți. La floarea-soarelui, suprafața a crescut ușor la 1,17 milioane hectare (de la 1,1 milioane hectare), iar estimările pentru producție sunt de 2,6–2,7 milioane tone , cu recoltarea „în câteva zile”, conform expertului. De ce contează economic: exporturi mari, dar și costuri care „taie” din câștig Gheorghe afirmă că, în context european, România ar fi singura țară care a crescut volumele , în timp ce alte state au redus producțiile pe fondul secetei. Dă exemplul Franței, unde proiecția la porumb ar fi coborât de la 13 milioane tone la 7 milioane tone, pe fondul secetei și al reducerii suprafeței. Pe partea de prețuri, expertul spune că există creșteri, însă și costurile au urcat, inclusiv pe fondul „ crizei din Hormuz ”, cu impact asupra îngrășămintelor și combustibilului. În plus, menționează efecte din bazinul Mării Negre, unde exporturile Ucrainei și Rusiei ar fi afectate de atacuri asupra terminalelor și navelor comerciale. În acest context: la rapiță , expertul indică o diferență pozitivă de 50–60 euro/tonă (aprox. 250–300 lei/tonă) pe fondul legăturii cu biocombustibilii și cotațiile petrolului; la grâu , menționează un avantaj de 50–60 dolari/tonă (aprox. 225–270 lei/tonă) față de marfa ucraineană sau rusească. Totuși, avantajele nu se văd integral la fermieri, deoarece costurile logistice au crescut: combustibilul și „penuria” creată prin dirijarea trenurilor și autocamioanelor către fluxurile ucrainene ar reduce marjele la „prima verigă” a lanțului. Exporturile: România își consolidează rolul, dar rămâne problema valorii adăugate Expertul afirmă că România a încheiat al doilea an consecutiv pe primul loc în UE27 la exporturi pentru mai multe categorii (grâu, porumb, rapiță, semințe de floarea-soarelui și cumulat grâu–orz–porumb), ceea ce ar consolida poziția țării și a Portului Constanța, în condițiile unui consum intern limitat și ale unor volume mari. În același timp, el avertizează asupra unei limite structurale: România nu ar reține suficientă valoare adăugată din oleaginoase (rapiță și floarea-soarelui). Ca indicator al ritmului de început de sezon, Gheorghe spune că, de la 1 iulie, România ar fi exportat deja 2,35 milioane tone grâu , 1,6 milioane tone orz și 0,8 milioane tone rapiță . [...]
Șofranul „Krokos Kozanis” își justifică prețul printr-un lanț de muncă manuală și control strict al originii , ceea ce îl transformă într-un produs agricol de nișă cu valoare mare pe gram și cu protecție europeană împotriva imitațiilor, potrivit Stirile Pro TV . Krokos Kozanis este șofranul produs în regiunea Kozani (Macedonia de Vest, nordul Greciei), obținut din stigmatele roșii ale florii Crocus sativus . Fiecare floare are doar trei astfel de fire, iar cantitatea rezultată este mică raportat la volumul de muncă necesar, ceea ce explică de ce șofranul este vândut, de regulă, în ambalaje de câteva grame. De ce contează economic: raritate + muncă manuală = cost ridicat pe gram Elementul central care împinge prețul în sus este recoltarea și procesarea greu de mecanizat. În material se arată că pentru aproximativ un kilogram de șofran uscat pot fi necesare între 150.000 și 170.000 de flori, culese una câte una, iar stigmatele sunt desprinse manual pentru a rămâne intacte. Pe lângă recoltare, și etapele de după cules adaugă cost și timp: uscarea, sortarea și curățarea pot dura între 20 și 60 de zile, iar pregătirea loturilor care ajung la cooperativă continuă până spre sfârșitul lunii martie. În această perioadă sunt urmărite inclusiv aspecte precum umiditatea (pentru a evita deteriorarea și mucegaiul), puritatea și uniformitatea firelor. Protecția de origine (PDO) și rolul cooperativei: barieră împotriva „șofranului generic” Șofranul se cultivă și în alte țări, însă denumirea „ Krokos Kozanis PDO ” (denumire de origine protejată) poate fi folosită doar pentru produsul provenit din zona recunoscută oficial, cu reguli de origine, producție și procesare. Detaliile despre schema europeană sunt prezentate și de Comisia Europeană, prin pagina dedicată produsului, citată în material (Agriculture.ec). În cazul Krokos Kozanis, producția este strâns legată de cooperativa locală, care colectează șofranul de la cultivatori, îl verifică, îl ambalează și îl distribuie. Acest sistem urmărește păstrarea unei calități constante și reducerea riscului ca produsul să fie amestecat sau vândut sub o denumire înșelătoare. Pentru cumpărători, indiciile considerate cele mai sigure sunt: denumirea completă „Krokos Kozanis”; marcajul PDO; ambalajul sigilat. Un calendar agricol strâns: fereastră scurtă de recoltare Recoltarea începe, de obicei, la mijlocul lunii octombrie, când are loc înflorirea, descrisă ca fiind scurtă, de aproximativ 20–25 de zile. În acest interval, florile sunt culese manual de dimineața devreme până aproape de apus, apoi sunt duse la spațiile de lucru pentru separare și curățare. Materialul explică și de ce șofranul este numit „Aurul Roșu”: firele uscate sunt roșii, dar în contact cu apă, lapte sau mâncare eliberează o nuanță galben-aurie puternică. Calitatea nu este dată doar de culoare, ci și de aromă, gust, puterea de colorare, puritate și nivelul de umiditate. [...]
Rafalele de vânt din Moldova și Muntenia pot bloca tratamentele și întârzia intrarea în câmp în dimineața de 23 august, iar fermele riscă pierderi operaționale prin reprogramarea lucrărilor și a transportului, potrivit buletinului meteo agricol publicat de Agronet la ora 05:00. La nivel național, intervalul până la prânz are precipitații estimate „foarte reduse”, însă canicula este semnalată în toate regiunile analizate, ceea ce comprimă fereastra de lucru și crește presiunea pe organizarea echipelor, a apei și a logisticii. Unde este blocajul: Moldova și Muntenia În Moldova, vântul este principalul factor de risc pentru operațiunile sensibile: sunt estimate rafale de 36,5 km/h , iar recomandarea este de evitare a tratamentelor în intervalul de dimineață. Chiar dacă ploaia estimată este neglijabilă, aplicările nu sunt considerate potrivite, iar recoltarea, încărcarea și deplasarea utilajelor trebuie decise în funcție de expunerea fiecărei parcele. În Muntenia, buletinul indică o combinație de vânt, căldură și instabilitate , cu rafale de 23,2 km/h . Tratamentele sunt de asemenea de amânat, iar pentru culturile la maturitate accentul cade pe verificarea locală a accesului în câmp și a condițiilor de transport înainte de mobilizare. Restul țării: ferestre scurte, pe fond de caniculă În celelalte regiuni, dimineața rămâne în general uscată până la prânz, dar cu limitări date de temperaturi ridicate și, pe alocuri, instabilitate: Banat : cer noros fără precipitații utile până la prânz; nu există „un interval clar” pentru tratamente, iar verificarea locală rămâne necesară. Crișana : șanse mici de ploaie și vânt moderat; tratamentele sunt posibile doar în ferestre scurte, condiționate de lipsa vântului local și de starea frunzei. Maramureș : context mai bun pentru transport și activități scurte, dar umiditatea ridicată impune verificarea rouăi înainte de tratamente. Transilvania și zona montană : precipitații estimate aproape nule, însă sunt menționate indicii de instabilitate și averse torențiale în avertizări; rafalele pot afecta uniformitatea tratamentelor. Dobrogea : fereastră relativ favorabilă dimineața, cu vânt redus; există alertă galbenă de caniculă, ceea ce limitează lucrul spre orele mai calde. Oltenia : uscat până la prânz, vânt moderat; operațiunile lungi nu sunt susținute de caniculă și instabilitatea indicată. București–Ilfov : temperatură ridicată încă de la începutul zilei, cu maxim calculat de 32°C în fereastra de lucru; tratamentele rămân într-o fereastră scurtă. Ce lucrări merită reprogramate până la buletinul de la prânz Buletinul recomandă ajustări punctuale, cu accent pe verificări locale înainte de mobilizare: Tratamente : nu sunt de programat dimineața în Moldova și Muntenia ; în rest, doar în intervale scurte, în funcție de vântul local și de rouă. Recoltare și transport : folosirea ferestrei uscate doar după verificarea parcelei, a rafalelor și a siguranței încărcăturii; reducerea expunerii personalului la disconfort termic. Cosit/uscarea/balotarea : în zonele cu instabilitate indicată, lucrările ar trebui începute numai după confirmarea locală a continuității timpului uscat. Irigare : nu este indicată ca presantă în datele regionale; decizia rămâne legată de umiditatea solului și necesarul culturii. Până la actualizarea de la prânz, elementul de urmărit rămâne evoluția rafalelor în Moldova și Muntenia, mai ales înainte de tratamente, încărcare sau deplasarea utilajelor, iar în regiunile cu instabilitate indicată – apariția schimbărilor locale de vânt sau a precipitațiilor. [...]
Conducerea DSVSA Brăila este demisă după un control ANSVSA care a găsit nereguli majore la identificarea și circulația oilor , iar județul intră sub restricții dure de mișcare a animalelor pe fondul unui focar de variolă ovină și caprină, potrivit Agrointel . Decizia a fost anunțată de președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, după verificări în județul Brăila declanșate de confirmarea unui focar în localitatea Măxineni. Pe lângă demiterea conducerii DSVSA Brăila, Bociu a spus că va fi reziliat și contractul medicului veterinar concesionar din zonă. Ce a găsit controlul: animale fără identificare și diferențe mari între acte și realitate În exploatațiile verificate, aproximativ 30–35% dintre ovine nu aveau elemente de identificare (crotalii). Bociu a indicat și un exemplu punctual: într-o exploatație unde în baza națională de date figurau aproximativ 4.600 de ovine, în realitate ar fi fost găsite 500 de ovine fără niciun element de identificare. Tot în cadrul verificărilor, ANSVSA a interzis activitatea unei unități descrise drept „fabrică de procesare brânză”, despre care șeful autorității a afirmat că vindea produse în județ „în niște condiții inimaginabile”. Declarațiile sunt atribuite în materialul Agrointel agenției Agerpres. Măsuri administrative și posibilă sesizare către „organele abilitate” Bociu a anunțat că directorul executiv și directorul executiv adjunct ai DSVSA Brăila urmează să fie demiși „astăzi sau cel târziu luni”, iar motivul invocat este „incompetența”, nu corupția. „Nu pot să spun că am demis conducerea DSVSA Brăila pentru fapte de corupție. (…) Am demis conducerea DSVSA Brăila pentru incompetență.” În paralel, doi specialiști din cadrul autorității centrale urmează să fie trimiși în județ, cu termen de 7 zile (începând de săptămâna viitoare) pentru a prezenta un plan de remediere. Raportul complet al controlului va fi analizat, iar dacă apar suspiciuni de corupție, documentele ar putea fi înaintate instituțiilor competente, potrivit lui Bociu. Restricții în Brăila: mișcarea animalelor blocată, pășunatul interzis În contextul focarului de variolă ovină și caprină de la Măxineni, ANSVSA a anunțat blocarea tuturor mișcărilor de animale în județul Brăila, interzicerea pășunatului și obligativitatea menținerii animalelor în stabulație. Bociu a precizat că animalele trebuie ținute în stabulație 30 de zile, invocând „bariera biologică” de 21 de zile, perioadă în care efectivele sunt sub supraveghere. Context epidemiologic: focare în mai multe județe Șeful ANSVSA a declarat că, în 2026, au fost confirmate 13 focare în opt județe, după ce în 2025 ar fi fost 27 de focare. Pentru focarul de la Măxineni, Bociu a indicat o exploatație cu aproximativ 1.600 de ovine, care ar fi păscut pe aceeași pășune cu aproximativ 30.000 de ovine și ar fi consumat apă din același lac. ANSVSA spune că acțiunile de control vor continua și în alte județe, cu accent pe identificarea, circulația și comercializarea animalelor, în condițiile restricțiilor impuse pentru limitarea răspândirii bolii. [...]
