Știri
După 41 de luni de secetă severă, agricultura românească intră într-o criză de finanțare care cere reforme rapide. Într-o analiză publicată de Agricover , compania arată că presiunea climatică, volatilitatea prețurilor și costurile ridicate ale finanțării au scos la iveală probleme structurale, nu doar efecte conjuncturale. Datele citate indică o deteriorare puternică a profitabilității: profitul net agregat al primelor 500 de companii agricole din România a scăzut cu aproape 70%, iar aproximativ 66% dintre companiile agricole operează cu capital de lucru negativ, inclusiv după un an agricol mai favorabil. Agricover precizează că datele privind profitabilitatea sunt citate conform unui studiu realizat de Infinexa . Investiții pe termen lung, finanțate „ca pe termen scurt” Agricover susține că modernizarea agriculturii (irigații, tehnologii de precizie, depozitare, energie regenerabilă, refacerea fertilității solului, digitalizare) presupune finanțări pe 10–20 de ani, însă multe ferme funcționează cu presiune permanentă pe lichiditate și acces limitat la finanțare stabilă pentru dezvoltare. În practică, terenul, tehnologia sau infrastructura ajung să fie finanțate similar capitalului de lucru, ceea ce dezechilibrează bilanțurile chiar în perioada în care fermele ar trebui să devină mai reziliente. Un factor care amplifică dificultățile este fragmentarea terenurilor: numeroase exploatații operează cu sute de contracte de arendă greu de administrat și dificil de folosit în relația cu finanțatorii. În plus, lipsa cadastrării complete limitează capacitatea fermierilor de a construi garanții solide pentru investiții. În acest context, compania spune că agricultura are nevoie de: programe de garantare adaptate specificului agricol; criterii de evaluare corelate cu sezonalitatea fluxurilor de numerar; soluții de finanțare dedicate investițiilor pe termen lung; accelerarea cadastrării; consolidarea exploatațiilor și dezvoltarea unor forme de arendă stabile. Practici comerciale care reduc predictibilitatea și mută riscul spre fermieri Pe lângă finanțare, Agricover atrage atenția asupra lipsei de predictibilitate comercială: fermierii iau decizii cu multe luni înainte de recoltă, dar costurile inputurilor și condițiile comerciale nu sunt întotdeauna transparente. Compania indică drept probleme mecanisme precum discounturi „off-invoice” (reduceri aplicate în afara prețului de pe factură), reduceri greu de verificat, vouchere condiționate sau clauze care pot transforma retrospectiv întârzieri minore în costuri mari. De asemenea, penalitățile disproporționate, condiționarea achizițiilor, garanțiile excesive și anularea retroactivă a unor beneficii comerciale ar transfera o parte prea mare din risc către fermieri, considerați veriga cea mai vulnerabilă din lanțul agricol. Soluția propusă: relații comerciale mai echilibrate, bazate pe transparență contractuală, predictibilitatea costurilor de la începutul campaniei, libertatea de alegere a produselor și reguli comerciale clare și comparabile. Măsurile de criză pot împinge presiunea în lanț, dacă nu sunt compensate Agricover avertizează că intervențiile publice din perioade de criză (moratorii, amânări la plată) pot fi necesare, dar riscă să mute presiunea financiară de la fermieri către furnizori, distribuitori sau finanțatori dacă nu vin cu mecanisme clare de compensare. În lipsa unor surse reale de finanțare și a unei evaluări a impactului asupra întregului lanț economic, astfel de măsuri pot prelungi dezechilibrele și afecta funcționarea sectorului pe termen lung. În concluzie, compania cere modernizarea mecanismelor financiare și comerciale și un dialog constant între fermieri, distribuitori, finanțatori, furnizori și autorități, argumentând că agricultura trebuie tratată ca infrastructură strategică pentru securitatea alimentară și stabilitatea economică rurală. [...]
