Știri
Știri din categoria Agricultură
Consiliul UE a suspendat pentru un an taxele vamale la principalele îngrășăminte pe bază de azot, o decizie care ar trebui să reducă presiunea de cost pentru fermierii europeni și pentru industria de profil, potrivit Agrointel. Comisia Europeană estimează economii de aproximativ 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane lei) din taxe de import.
Măsura vizează îngrășămintele pe bază de azot utilizate în producția agricolă din UE, inclusiv inputuri precum ureea și amoniacul, și urmărește, pe lângă reducerea costurilor, să diminueze dependența Uniunii de Rusia și Belarus și să diversifice rețeaua de aprovizionare.
„Decizia de astăzi oferă fermierilor europeni un acces mai bun la aprovizionare cu îngrășăminte accesibile și fiabile – o veste bună atât pentru sectorul agricol, cât și pentru consumatorii din UE. În același timp, ne îndepărtăm rapid de produsele rusești și belaruse și construim lanțuri de aprovizionare și parteneriate mai rezistente la nivel global”, a declarat Makis Keravnos, ministrul Finanțelor al Republicii Cipru.
În practică, suspendarea se aplică doar produselor care nu sunt deja importate în UE fără taxe vamale din țări cu acces preferențial în cadrul clauzei națiunii celei mai favorizate (NFN).
Pentru a echilibra interesele producătorilor din UE, măsura este plafonată la o cotă de mărfuri egală cu volumul importurilor NFN din 2024, plus 20% din volumele importate din Rusia și Belarus în același an.
UE a decis, totodată, că suspendarea nu se va aplica produselor importate din Rusia, invocând războiul împotriva Ucrainei, și nici celor din Belarus, pe fondul sprijinului acordat Rusiei și al încălcărilor de drept internațional și drepturi fundamentale menționate în comunicarea oficială.
Suspendarea intră în vigoare a doua zi după publicarea în Jurnalul Oficial al UE și se va aplica pentru o perioadă de un an. Comisia este așteptată să monitorizeze piața îngrășămintelor și, dacă va fi necesar, să propună prelungirea sau modificarea suspendării.
Îngrășămintele sunt prezentate ca esențiale pentru menținerea producției agricole și a securității alimentare, în condițiile în care prețurile au crescut substanțial din 2021, cu efecte în lanț asupra prețurilor alimentelor și asupra presiunii pe producție.
În 2024, UE a importat:
Deși o parte semnificativă a importurilor intră deja fără taxe din țări cu acces preferențial, Uniunea continuă să importe volume mari din state supuse tarifului vamal comun, cu taxe cuprinse între 5,5% și 6,5%.
Recomandate
ANSVSA își intensifică mesajele de biosecuritate către micii crescători, pe fondul creșterii riscului de gripă aviară în sezonul rece , odată cu aderarea la campania europeană #NoBirdFlu derulată de EFSA și Comisia Europeană , potrivit Economedia . Miza este reducerea riscului de infectare în gospodării și ferme, într-un context în care transmiterea este asociată frecvent cu contactul indirect cu păsările sălbatice migratoare. Campania vizează în primul rând micii fermieri și crescătorii din gospodăriile populației, pe baza unor cercetări care indică faptul că aceștia au, în medie, mai puține informații despre riscuri și măsuri de prevenire și întâmpină dificultăți în aplicarea lor zilnică. „Sezonul de risc începe acum. Numărul cazurilor de gripă aviară creşte în Europa în lunile reci, când păsările sălbatice migratoare traversează continentul şi se adună în număr mare.” România este inclusă între cele zece state pe care se concentrează campania, alături de Belgia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și Spania, țări cu producție avicolă importantă și afectate în ultimii ani de boală. Ce presupune, concret, „biosecuritatea” cerută în campanie Mesajul campaniei este structurat în jurul a cinci măsuri de biosecuritate menite să țină virusul departe de adăposturi. În esență, recomandările includ: limitarea intrării persoanelor, vehiculelor, uneltelor și lăzilor doar la situațiile necesare; curățarea și dezinfectarea periodică a spațiilor, în special după fiecare ciclu de producție; folosirea acoperișurilor solide, a pereților etanși și a împrejmuirilor bine închise; separarea speciilor (găini, rațe, curcani) pentru a reduce transmiterea între ele; recunoașterea semnelor de îmbolnăvire (scăderea consumului de hrană sau apă, mortalitate bruscă, semne respiratorii). Dacă apar suspiciuni, recomandarea este izolarea păsărilor bolnave și anunțarea imediată a medicului veterinar de liberă practică împuternicit sau a Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene. De ce contează pentru sectorul avicol Din perspectiva impactului operațional, campania pune presiune pe zona de gospodării și micro-exploatații să aplice reguli mai stricte, într-o perioadă în care riscul crește sezonier. În ferme, sursa majorității infecțiilor este indicată ca fiind contactul indirect cu păsările sălbatice, ceea ce face ca măsurile de control al accesului și igienă să fie esențiale pentru limitarea răspândirii. (Informațiile sunt atribuite în materialul Economedia agenției Agerpres.) [...]
Comisia Europeană a deblocat plata ajutorului pentru fermele de porci , astfel că schema națională poate trece de la cereri la verificări și autorizare la plată până la finalul anului, potrivit Agronet . Decizia a venit pe 24 septembrie 2026, chiar în ultima zi stabilită de APIA pentru depunerea solicitărilor, iar sprijinul poate ajunge la maximum 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pe întreprindere. Schema are un buget de aproximativ 58,8–59 milioane lei (circa 11,5 milioane euro) și este instituită prin Legea nr. 175/2026. Până la aprobarea de la Bruxelles, plata era condiționată de acordul Comisiei Europene, condiție care acum a fost eliminată. Cum se calculează sprijinul: pe loc de cazare, nu pe numărul de porci Ajutorul nu se acordă „pe cap de animal”, ci în funcție de numărul de locuri de cazare eligibile din exploatație. Cuantumurile din schemă sunt: 11,9 euro/loc de cazare pentru porcii grași; 13,7 euro/loc de cazare pentru scroafe și scrofițe de reproducție; plafon maxim: 50.000 euro/întreprindere (nu o sumă automată pentru fiecare beneficiar). Publicația dă și exemple de calcul: la o fermă de îngrășare, 1.000 de locuri eligibile ar însemna 11.900 euro, iar 3.000 de locuri – 35.700 euro. Plafonul de 50.000 euro începe să limiteze calculul teoretic de la aproximativ 4.202 locuri (îngrășare) și 3.650 locuri (reproducție). Cine este eligibil și ce condiții trebuie îndeplinite Schema se adresează fermelor comerciale autorizate sanitar-veterinar, care desfășoară activități de creștere și/sau reproducție în perioada 1 martie–31 decembrie 2026 . Printre condițiile menționate se numără: autorizație sanitar-veterinară valabilă la data depunerii cererii; înscriere în Registrul Unic de Identificare și existența unui cod unic APIA; cel puțin un ciclu de producție raportat la capacitatea exploatației (pentru îngrășare); efectiv mediu de minimum 30% din capacitate (pentru reproducție); întreprinderea să nu fi fost în lichidare sau faliment la 28 februarie 2026. Ajutorul este acordat ca grant direct , pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare asociate scumpirilor la combustibili și îngrășăminte. Calendar: cererile s-au închis, urmează verificarea și plata până la 31 decembrie Cererile au putut fi depuse la APIA în intervalul 1–24 septembrie 2026 (inclusiv) , la centrele județene sau la Centrul Municipiului București, împreună cu documentele justificative prevăzute în ghidul schemei. Decizia Comisiei Europene din 24 septembrie nu deschide o nouă sesiune, ci deblochează o schemă pentru care cererile erau deja în curs. Legea prevede că plățile trebuie făcute până la 31 decembrie 2026 , iar pasul rămas este verificarea cererilor și stabilirea sumelor eligibile pentru fiecare beneficiar. Schema a fost autorizată în cadrul temporar european pentru ajutoare de stat legate de criza din Orientul Mijlociu (adoptat la 29 aprilie 2026), care permite sprijinirea sectoarelor afectate de creșterea costurilor. [...]
România și alte opt state UE cer ca Politica Agricolă Comună să primească mai mulți bani din 2028 , într-un demers care poate influența direct nivelul subvențiilor și al instrumentelor de sprijin pentru fermieri în următorul ciclu bugetar european, potrivit Economedia . Solicitarea a fost formulată la o reuniune desfășurată la Bratislava, unde miniștrii agriculturii din grupul de la Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria) s-au întâlnit în format extins cu Bulgaria, Croația, România și Slovenia (V4+4), plus Italia. Ministrul slovac al agriculturii, Richard Takac, a spus că viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) „trebuie să fie puternică” și să beneficieze de „resurse financiare suficiente”, în condițiile în care bugetul PAC este „în centrul unor discuții intense”. Miza: buget mai mare și reguli mai ușor de aplicat pentru fermieri Potrivit ministrului ceh al agriculturii, Martin Sebestyan, statele participante au convenit trei declarații comune, prima vizând PAC după 2028. Țările cer ca politica agricolă să rămână „o politică europeană cu adevărat”, cu „un buget puternic și adecvat”, dar și cu condiții mai stabile pentru fermieri. În același timp, Sebestyan a indicat și o direcție de simplificare administrativă, prin reducerea poverii birocratice și păstrarea unei flexibilități pentru statele membre în stabilirea instrumentelor naționale de sprijin. Crize climatice și practici comerciale neloiale, pe lista de priorități A doua declarație vizează gestionarea crizelor din agricultură, pe fondul secetei și al fenomenelor meteo extreme. Statele participante cer ca Comisia Europeană să aibă instrumente mai eficiente pentru intervenție și, în paralel, să sprijine mai mult măsurile preventive care cresc reziliența sectorului. În discuții a intrat și includerea riscurilor climatice în „noua rezervă agricolă” din cadrul PAC, precum și ajustarea condițiilor aferente schemelor naționale de sprijin. A treia declarație se concentrează pe combaterea practicilor comerciale neloiale, cu obiectivul de a întări poziția fermierilor și a producătorilor de alimente în lanțul de aprovizionare. „Consider că declarațiile de astăzi vor transmite un semnal puternic Comisiei Europene și celorlalte state membre în cadrul viitoarelor negocieri privind viitorul agriculturii europene”, a declarat Sebestyan. [...]
Fereastra meteo uscată de luni poate accelera lucrările de toamnă , în special acolo unde solul permite intrarea utilajelor, potrivit buletinului publicat de Agronet în 4 octombrie 2026, la ora 21:00. Pentru intervalul de lucru de luni, 5 octombrie, de dimineață până după-amiază, publicația indică lipsa precipitațiilor estimate în fereastra de lucru, vânt în general slab și absența avertizărilor active, cu București-Ilfov și Maramureș în același regim favorabil. Miza operațională pentru ferme este organizarea rapidă a recoltării, transportului și pregătirii terenului într-o zi utilizabilă la nivel național, cu o condiție repetată în buletin: verificarea umidității și a portanței solului înainte de intrarea utilajelor, pentru a evita tasarea sau blocajele locale. Ce lucrări pot fi împinse înainte în 5 octombrie În „orientarea rapidă pentru fermier”, Agronet indică drept activități care pot profita de fereastra uscată: recoltarea de toamnă și transportul, „cu prudență”, pe trasee și parcele verificate local; pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă, acolo unde solul este practicabil; tratamentele, doar după verificarea locală a vântului, a umezelii de pe plante și a eventualelor ploi apropiate; irigarea, care „nu este presantă” în Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea și zona montană; în vest și sud, decizia rămâne legată de evaluarea solului. Unde sunt cele mai stabile condiții și ce riscuri rămân Pentru București-Ilfov, buletinul indică „cea mai stabilă fereastră” pentru activități agricole, iar pentru Maramureș menționează un interval parțial noros, dar fără ploi estimate în fereastra de lucru. La nivel de țară, mesajul principal rămâne că vremea uscată susține lucrările de toamnă „acolo unde solul permite accesul”, ceea ce mută decizia dinspre prognoza generală spre verificarea din teren (umiditate, portanță, condiții locale de vânt pentru tratamente). [...]
Scumpirea bruscă a transportului pe Dunăre împinge în sus costurile de export prin Constanța , într-un moment în care grâul câștigă teren pe fondul tensiunilor din bazinul Mării Negre, potrivit Agrointel . Tariful de transport de la Giurgiulești la Constanța a urcat la circa 75 dolari/tonă (aprox. 345 lei), de la 15–35 dolari/tonă (aprox. 70–160 lei), pe fondul nivelului scăzut al apei pe Dunăre și Prut și al prețurilor mai mari la combustibil. Logistică mai scumpă, într-o piață deja tensionată Creșterea costurilor de transport vine pe fondul reducerii capacității de încărcare a barjelor și navelor, din cauza debitului redus, ceea ce împinge tarifele în sus. Pentru a limita efectele restricțiilor de pescaj, portul Giurgiulești a aprobat un sistem de încărcare în două etape, cu completarea mărfii la mila 72 a Dunării. Presiunea logistică este amplificată, conform analizei, și de atacurile rusești asupra porturilor ucrainene, care au crescut utilizarea rutelor alternative prin Moldova și România. Grâul urcă la Constanța și pe Euronext , susținut de cerere și blocajul ruso-ucrainean Pe piața fizică, DAP Constanța (livrat la punctul de destinație, cu transportul până acolo inclus în preț) a deschis săptămâna cu o revenire la grâu: grâul de panificație și grâul furajer au urcat cu 6 euro față de vineri, iar diferența dintre ele a rămas la 15 euro. Orzul furajer a mai crescut cu 3 euro, în timp ce porumbul a scăzut cu 1 euro. La nivel bursier, grâul pe Euronext a trecut de 245 euro/tonă la contractul din decembrie, susținut de lipsa progreselor în restabilirea livrărilor din Rusia și Ucraina (exporturile maritime rusești și ucrainene rămân practic oprite) și de achiziția Arabiei Saudite, care a cumpărat circa 683.000 de tone de grâu. Cotații DAP Constanța și semnalul din oleaginoase La cursul de 1 euro = 5,34 lei, cotațiile DAP Constanța menționate în analiză sunt: Grâu panificație: 234 euro/tonă (1.249 lei/tonă) Grâu furajer: 219 euro/tonă (1.171 lei/tonă) Porumb: 228 euro/tonă (1.218 lei/tonă) Orz furajer: 213 euro/tonă (1.139 lei/tonă) Floarea-soarelui: 477 euro/tonă (2.547 lei/tonă) Rapiță: 521 euro/tonă (2.782 lei/tonă) Pe oleaginoase, tabloul este descris ca fiind fără direcție: floarea-soarelui a rămas neschimbată, iar rapița a scăzut cu 2 euro. De ce contează pentru fermieri și traderi Într-o piață în care prețurile la grâu sunt împinse în sus de factori geopolitici și de cerere, scumpirea transportului pe Dunăre poate eroda rapid marjele la export și poate schimba competitivitatea originii (inclusiv pentru fluxurile care se bazează pe rute fluviale către Constanța). Pe termen scurt, evoluția nivelului apelor și a tarifelor logistice devine un indicator la fel de important ca mișcările de pe burse pentru deciziile de vânzare și livrare. [...]
John Deere va plăti 99 de milioane de dolari (aprox. 455 milioane lei) într-o înțelegere colectivă cu fermierii , pe fondul presiunii tot mai mari a autorităților și clienților pentru „dreptul la reparații” (right to repair) – adică acces la piese, instrumente și software necesare pentru a-ți repara utilajele fără a depinde exclusiv de rețeaua autorizată, potrivit Agrointel . Miza economică depășește suma din acord: cazul indică o schimbare de reglementare și de practici comerciale în agribusiness, cu efect direct asupra costurilor de exploatare pentru ferme și asupra modelului de service al producătorilor de utilaje. Ce acuză fermierii și ce prevede plata către clienți Conform presei americane citate de publicație, procesul colectiv a vizat acuzații că Deere ar fi restricționat accesul la piese de schimb și reparații pentru tractoare și alte echipamente, ceea ce ar fi echivalat cu valorificarea unui monopol pe piața reparațiilor pentru produsele sale. Pe site-ul dedicat „dreptului la reparații” al companiei este menționat că pot fi eligibili pentru o plată cei care au cumpărat servicii de reparații pentru echipamente agricole mari John Deere în SUA, de la companie sau de la un dealer autorizat, în perioada 10 ianuarie 2018 – 18 mai 2026, în cadrul înțelegerii colective. Componenta de reglementare: acordul cu FTC pe 10 ani Separat de înțelegerea din procesul colectiv, pe 8 iulie, Comisia Federală pentru Comerț din SUA – Federal Trade Commission (FTC) – a anunțat un acord cu Deere & Company într-un dosar antitrust, alături de cinci state. În comunicatul FTC, citat de Agrointel, autoritatea arată că acordul obligă Deere, pentru următorii 10 ani și sub supravegherea FTC și a statelor reclamante, să ofere fermierilor și reparatorilor independenți aceleași resurse de reparare pe care le oferă dealerilor autorizați, inclusiv „capacități software aplicabile”. „Acordul FTC impune Deere – pentru următorii 10 ani și sub supravegherea FTC și a statelor reclamante – să furnizeze fermierilor și furnizorilor independenți de reparații aceleași resurse pentru repararea echipamentelor, inclusiv capacități software aplicabile, pe care le oferă în prezent dealerilor autorizați Deere”. Context: un an cu sancțiuni mari în agribusiness, inclusiv în România Agrointel plasează cazul John Deere într-un tablou mai larg al sancțiunilor din 2026, menționând și Corteva Agriscience. În România, Corteva a fost vizată de o investigație a Consiliului Concurenței privind piața semințelor și a produselor pentru protecția plantelor. Pe 13 august, Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a 21 de companii, cu amenzi totale de 83,2 milioane lei (echivalentul a 15,87 milioane euro, conform autorității). Pentru Corteva Agriscience au fost comunicate două amenzi: 14.470.239 lei (pe Pioneer) și 6.322.488 lei (pe Corteva). De ce contează pentru fermieri și piață Cazul John Deere indică o întărire a presiunii de reglementare asupra practicilor care limitează reparațiile în afara rețelelor autorizate. Pentru ferme, accesul la piese, diagnoză și software poate influența direct: costul total de utilizare al utilajelor (service, timpi de staționare); dependența de dealerii autorizați; capacitatea atelierelor independente de a concura pe piața reparațiilor. În paralel, sancțiunile din România pe lanțul de distribuție la semințe și produse de protecția plantelor arată că autoritățile urmăresc mai atent mecanismele care pot influența prețurile și condițiile comerciale din agricultură. [...]
