Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministerul Mediului pune în consultare publică un ghid care mută accentul pe prevenție în gestionarea inundațiilor, oferind autorităților criterii de selecție, metode de evaluare economică și modele de implementare pentru soluții „bazate pe natură” în proiectele de investiții, potrivit Mediafax. Pentru agricultură și comunitățile rurale, documentul contează prin potențialul de a reduce pagubele recurente și de a orienta mai bine investițiile publice către măsuri care încetinesc și rețin apa în peisaj.
Ghidul este pus în transparență ca proiect de ordin și vizează „promovarea, selecția, evaluarea și integrarea” soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi în proiectele de gestionare a riscului la inundații, adaptat la situația din România, conform comunicatului ministerului citat în articol.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, indică exemple de măsuri aplicabile în România, cu rolul de a reduce volumul și viteza scurgerii apei în perioade de precipitații extreme:
Documentul propune o „schimbare de paradigmă” în care prevenția devine centrală, folosind ecosistemele pentru a diminua impactul precipitațiilor extreme, în paralel cu modernizarea infrastructurii existente.
În același timp, ghidul nu poziționează soluțiile verzi ca înlocuitor al lucrărilor hidrotehnice clasice, ci ca element complementar, pentru un echilibru între intervenții cu efect imediat și beneficii pe termen lung, potrivit comunicatului citat.
Inițiativa este prezentată ca aliniată politicilor europene privind gestionarea resurselor de apă și adaptarea la schimbările climatice, cu efect de facilitare a accesului la finanțări pentru diverse proiecte. În practică, ghidul poate deveni un reper de lucru pentru autorități atunci când pregătesc investiții și justifică economic opțiunile alese.
Recomandate
Ministerul Mediului leagă desemnarea zonelor prioritare pentru biodiversitate de un jalon PNRR, cu risc de corecție de până la 25,69 milioane euro (aprox. 128,5 milioane lei) , după ce a pus în consultare publică proiectul de Ordin pentru aprobarea Catalogului național al zonelor prioritare pentru biodiversitate, potrivit Agrointel . Proiectul a fost publicat luni, 3 august, și este prezentat ca rezultat al consultărilor cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), reprezentanți ai fermierilor și ai sectorului agroalimentar, precum și cu administratorii terenurilor. Miza, dincolo de componenta de conservare, este îndeplinirea Jalonului 34 din PNRR („Intrarea în vigoare a actului sau actelor normative pentru desemnarea zonelor de protecție strictă”), pentru care este menționată o corecție financiară maximă de 25,69 milioane de euro. Ce include catalogul și ce se schimbă în practică Catalogul propus reunește, în principal, suprafețe care aveau deja un regim ridicat de protecție, între care: zone de protecție strictă și integrală din parcurile naționale și naturale; zone strict protejate din Rezervația Biosferei Delta Dunării; rezervații și monumente ale naturii; păduri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO; păduri virgine și cvasivirgine. La acestea se adaugă păduri aflate în proprietatea publică a statului, pentru care Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și-a exprimat acordul să fie incluse ca zone prioritare pentru biodiversitate. Pentru proprietățile private, materialul precizează că își păstrează regimul juridic actual. În zonele cu „management activ”, cadrul legal permite pășunatul, cositul și alte activități tradiționale, cu condiția respectării obiectivelor de conservare. De ce apare termenul „zone prioritare pentru biodiversitate” Conceptul european de „zone de protecție strictă” a fost preluat în legislația națională sub denumirea de „zone prioritare pentru biodiversitate”, deoarece în România exista deja categoria „zonelor de protecție strictă”, cu un regim specific. Noua denumire ar urma să delimiteze cele două concepte și să permită includerea atât a suprafețelor cu protecție strictă, cât și a celor cu management activ. Avize și pașii următori Documentația a primit avizul Comisiei Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române și a fost avizată de MADR. Proiectul de Ordin și anexele sunt publicate de Ministerul Mediului pe pagina de transparență decizională, la acest link: https://mmediu.ro/transparenta/proiecte-acte-normative/ministerul-mediului-apelor-si-padurilor-supune-consultarii-publice-proiectul-de-ordin-privind-aprobarea-catalogului-national-al-zonelor-prioritare-pentru-biodiversitate . [...]
Parlamentul a stabilit pentru 2026 și 2027 un plafon de până la 969 de urși bruni ce pot fi împușcați anual , însă efectul economic pentru ferme va depinde de cât de bine este direcționată măsura către zonele cu pagube recurente și de cât de repede se intervine local, potrivit Agronet . Cota aprobată este împărțită în două componente: un nivel de „prevenție” de 859 de exemplare pe an și un nivel de „intervenție” de 110 exemplare pe an pentru situații de risc. Dacă ambele ar fi folosite integral, limita ar ajunge la 969 de urși pe an. Ce prevede legea și ce condiții impune Forma adoptată de Camera Deputaților include, pentru fiecare dintre anii 2026 și 2027: 859 de exemplare anual, ca nivel național de prevenție; 110 exemplare anual, ca nivel național de intervenție; recoltarea exemplarelor până la 31 decembrie în fiecare an; interzicerea recoltării femelelor însoțite de pui cu vârsta sub doi ani; interzicerea utilizării cotei de prevenție în teritoriile unde vânătoarea este interzisă; stabilirea nivelurilor pentru anii următori (din 2028) prin ordin al autorității centrale, pe baza studiului genetic. Un element cu impact direct pentru exploatațiile agricole este că nivelul de prevenție se repartizează pe județe și fonduri cinegetice, ceea ce înseamnă că efectul nu va fi uniform: în unele zone presiunea poate scădea, în altele poate rămâne neschimbată, în funcție de alocare și de modul în care gestionarii fondurilor folosesc cota. Calendar legislativ: vot, control constituțional, dar aplicarea depinde de promulgare Proiectul a fost adoptat de Senat la 18 martie 2026 și de Camera Deputaților la 22 aprilie, cu 246 de voturi pentru, patru împotrivă și 22 de abțineri. Președintele României a contestat legea la Curtea Constituțională, invocând inclusiv obligații legate de Directiva Habitate. Curtea a respins obiecția prin Decizia nr. 733 din 24 iunie 2026 . Totuși, la momentul verificării menționat de Agronet, fișa legislativă a Camerei Deputaților indica încă stadiul „sesizare de neconstituționalitate”, astfel că aplicarea efectivă trebuie raportată la finalizarea procedurii de promulgare și la publicarea în Monitorul Oficial, nu doar la vot și la decizia Curții. De ce contează pentru ferme: țintirea intervențiilor și prevenția rămân decisive Pentru crescătorii de animale, apicultori și proprietarii de plantații, miza este reducerea pagubelor (animale domestice ucise, stupine și culturi afectate), nu atingerea unei cifre anuale. Agronet notează că o cotă națională folosită fără legătură cu istoricul incidentelor nu garantează scăderea presiunii asupra fermelor din zonele afectate. În paralel, Ministerul Mediului a anunțat distribuirea a 1.140 de sisteme de garduri electrice și instalarea a 150 de sisteme foto-video pentru monitorizarea eficienței. Publicația subliniază că aceste soluții funcționează doar dacă sunt instalate și întreținute corect și dacă sunt completate de măsuri precum limitarea accesului la deșeuri și alte surse de hrană care atrag urșii. Context: estimarea genetică și evaluarea rezultatelor Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a prezentat în aprilie 2025 o estimare genetică între 10.419 și 12.770 de urși bruni (nivel de încredere 95%), pe baza analizei a peste 24.000 de probe din 25 de județe, conform comunicatului ministerului. În evaluarea impactului, Agronet indică drept relevanți indicatori precum scăderea atacurilor, reducerea animalelor domestice ucise, protejarea stupinelor și culturilor și diminuarea apelurilor de urgență, inclusiv prin verificarea dacă exemplarele extrase provin din zonele cu risc ridicat. [...]
Sectorul suin primește un cadru legislativ mai strict pentru biosecuritate , după ce Camera Deputaților a adoptat, în sesiune extraordinară, modificări menite să reducă riscul ca pesta porcină africană (PPA) să ajungă în fermele comerciale, potrivit Agro Business . Miza este una economică: un focar într-o exploatație comercială poate duce la eliminarea efectivelor și la pierderi semnificative pe lanțul de aprovizionare. Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România ( APCPR ) salută votul deputaților și spune că noile prevederi pot reduce răspândirea virusului și pierderile suportate de crescătorii de porci , dar avertizează că rezultatele depind de aplicarea și controlul măsurilor „în teritoriu”. Ce schimbări urmăresc noile prevederi Modificările legislative adoptate vizează, conform publicației, întărirea intervențiilor pentru prevenirea și combaterea PPA, printr-un set de măsuri operaționale care țintesc direct riscurile din jurul exploatațiilor comerciale: întărirea măsurilor de biosecuritate în fermele porcine ; eficientizarea controalelor; monitorizarea zonelor din jurul exploatațiilor comerciale; reguli mai clare privind circulația porcinelor. Obiectivul declarat este reducerea probabilității ca virusul să pătrundă în fermele comerciale, unde un focar poate declanșa eliminarea efectivelor. Dimensiunea pierderilor: 7.546 de focare și 1,876 milioane de porci eliminați La nouă ani de la confirmarea primului focar de PPA la porci domestici în România (31 iulie 2017, într-o gospodărie din municipiul Satu Mare, confirmat de Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală ), impactul cumulat rămâne major. În perioada 2017–2026, la nivel național au fost înregistrate 7.546 de focare la porcul domestic, iar în cadrul măsurilor de eradicare 1.876.359 de porci „au murit sau au fost eliminați și neutralizați”, arată Agro Business. Pierderile au afectat atât gospodăriile populației, cât și exploatațiile comerciale, cu efecte asupra producției interne și a activității fermelor, respectiv asupra întregului lanț de aprovizionare. Industria cere aplicare și control, nu doar lege APCPR spune că adoptarea modificărilor este o etapă importantă, însă eficiența va fi dată de implementare, controale și monitorizarea circulației animalelor, astfel încât riscul apariției de noi focare să scadă. „Salutăm adoptarea acestor modificări legislative și sperăm ca ele să producă efectele așteptate. La nouă ani de la apariția pestei porcine africane în România, sectorul de creștere a porcinelor avea nevoie de un cadru legislativ care să consolideze măsurile de biosecuritate și să contribuie la limitarea răspândirii bolii”, a declarat dr. Adrian Balaban , președintele APCPR. Pentru fermieri, limitarea răspândirii PPA rămâne esențială pentru protejarea efectivelor, menținerea activității fermelor comerciale și refacerea capacității de producție a sectorului suin din România, mai notează publicația. [...]
Trecerea la euro ar reduce riscul valutar în ferme, dar ar expune mai direct problemele de competitivitate. Potrivit Agronet , România reia pregătirea pentru adoptarea monedei unice, iar agricultura ar resimți rapid schimbarea pentru că subvențiile europene, multe investiții și o parte din contractele comerciale sunt deja exprimate în euro, însă nu există încă un an-țintă. Președintele Nicușor Dan a anunțat un acord politic, urmând ca viitorul Guvern și Banca Națională a României să întocmească o foaie de parcurs. În același timp, adoptarea euro rămâne condiționată de îndeplinirea criteriilor de convergență, iar schimbarea nu ar rezolva automat problemele structurale din agricultură și nici nu ar crește subvențiile. România nu îndeplinește criteriile-cheie pentru euro Raportul de convergență al Băncii Centrale Europene , publicat în iunie 2026, indică faptul că România nu îndeplinește principalele condiții economice și juridice necesare. Printre datele menționate: inflație medie de 8,4% față de un prag de maximum 2,7%, deficit bugetar estimat la 6,2% din PIB (prag 3%), datorie publică estimată la 61,6% din PIB (reper 60%) și dobândă pe termen lung de 6,7% (prag 5,1%). România nu participă nici la ERM II (mecanismul care precede intrarea în zona euro), iar leul s-a depreciat cu 5,1% față de nivelul mediu din iunie 2024 în perioada analizată. Unde se vede cel mai repede impactul în agricultură În practică, o parte din agricultură funcționează deja cu repere în euro: regulile Politicii Agricole Comune stabilesc plafoane în euro, iar în prezent plățile sunt convertite în lei la un curs stabilit de Banca Centrală Europeană înainte de 1 octombrie (sau, în anumite situații, pe baza mediei din luna anterioară). După adoptarea euro, etapa de conversie ar dispărea, ceea ce ar aduce predictibilitate, fără să schimbe cuantumul sprijinului. Și investițiile sunt adesea calibrate în euro: publicația dă ca exemplu intervențiile DR-14 și DR-12, cu granturi anunțate de până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) și 200.000 de euro (aprox. 1.000.000 lei). Beneficiul major: predictibilitate, nu bani în plus Pentru ferme, eliminarea cursului de schimb ar reduce comisioanele și incertitudinea pentru achizițiile și contractele facturate în euro (inputuri, utilaje, leasing). Totuși, euro „nu reduce” prețurile îngrășămintelor, utilajelor sau energiei, ci doar elimină variația leu-euro. Agronet punctează explicit că subvențiile ar deveni mai previzibile, nu mai mari: un sprijin de 100 de euro pe hectar nu ar mai produce valori diferite în lei de la un an la altul, însă regulile PAC și bugetele alocate nu se modifică prin schimbarea monedei. Riscul major: dispare „plasa” cursului și crește presiunea pe eficiență Intrarea în zona euro înseamnă fixarea definitivă a cursului și transferarea politicii monetare către Banca Centrală Europeană, deci România nu ar mai putea folosi cursul leului ca instrument de ajustare. În prezent, deprecierea leului scumpește importurile (utilaje, îngrășăminte), dar poate crește valoarea în lei a cerealelor exportate și a subvențiilor calculate în euro; după adoptare, acest balans dispare. În acest context, competitivitatea ar depinde mai mult de factori operaționali: producția la hectar, consumul de inputuri, costurile cu energia și transportul, capacitatea de depozitare și procesare, negocierea contractelor și accesul la finanțare. Creditele: mai puțin risc valutar, dar dobânzi nu neapărat mai mici Reducerea riscului valutar poate ajuta la bugetarea investițiilor pe termen lung, însă efectul asupra dobânzilor „nu este garantat”. Agronet citează o analiză a Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, potrivit căreia adoptarea euro a redus în unele state riscul valutar și costurile de finanțare, dar impactul asupra dobânzilor pe termen lung nu a fost uniform confirmat. Băncile vor continua să evalueze veniturile și fluxul de numerar, gradul de îndatorare, expunerea la secetă și volatilitatea producției, garanțiile și istoricul de plată. Contextul este sensibil, în condițiile în care insolvențele din agricultură au crescut cu aproape 80% în primul semestru din 2026, conform unei alte analize Agronet. Costuri de tranziție: conversii, contracte și risc de rotunjiri Publicația amintește experiența Bulgariei, care a adoptat euro la 1 ianuarie 2026: într-un sondaj al Comisiei Europene, 47% dintre respondenți au spus că rotunjirea prețurilor a fost rareori sau niciodată realizată corect. Impactul estimat asupra inflației în ianuarie 2026 a fost de aproximativ 0,2 puncte procentuale, dar percepția publică a fost mai negativă. În agricultură, tranziția ar însemna costuri administrative și actualizări pentru: contracte de arendă și contracte comerciale (cereale, animale); evidențe contabile și programe de gestiune; etichete, liste de prețuri, automate și case de marcat; proiecte europene aflate în implementare. Fermele mici și procesatorii artizanali ar putea resimți mai puternic aceste costuri, arată analiza. Ce ar trebui să includă foaia de parcurs pentru sector Pentru a evita blocaje, Agronet indică necesitatea unor reguli anunțate din timp, inclusiv pentru conversia contractelor în lei, tratamentul plăților APIA și AFIR aflate în derulare, perioada de afișare simultană a prețurilor, regulile de rotunjire, conversia arendei și a ratelor, termene pentru adaptarea programelor contabile și protejarea cofinanțărilor/ajutoarelor agricole în perioada de reducere a deficitului. Concluzia de fond: euro poate elimina un risc important pentru fermele expuse la euro, dar nu înlocuiește investițiile și creșterea productivității; câștigul principal este predictibilitatea, iar riscul este ca trecerea să fie tratată ca o simplă conversie de prețuri, fără rezolvarea vulnerabilităților financiare și de competitivitate. [...]
Pagubele provocate de ciori în culturile de floarea-soarelui ajung până la 90% , iar fermierii spun că pierderile se traduc direct în mii de lei pe hectar, în condițiile în care metodele de alungare funcționează doar temporar, potrivit Euronews . Problema este semnalată în mai multe județe – Ialomița, Buzău, Dolj și Iași – unde agricultorii reclamă distrugeri masive ale producției, în unele zone chiar în proporție de 90%. Specialiștii citați de publicație spun că situația „nu pare să aibă vreo rezolvare” rapidă, deoarece păsările se adaptează repede la metodele de speriere și revin pe câmp. Impact economic: producții prăbușite și pierderi de cel puțin 2.000 lei/ha Ion Notingăr, fermier din județul Iași, spune că lucrează 320 de hectare de floarea-soarelui, iar în funcție de amplasament parcelele sunt afectate între 30% și 80%. În unele puncte, gradul de dăunare se apropie de 90%. „Dăcă scoatem 200 de kilograme de floarea soarelui la hectar. În condițiile în care, normal, noi trebuia să scoatem 4.000-4.500 la hectar.” Fermierul estimează pierderile și în bani: „Dacă socotim o pierdere de 30 la sută, înseamnă undeva la fiecare hectar cel puțin 2.000 de lei.” Impact operațional: alungarea păsărilor cere prezență permanentă, dar efectul e limitat Fermierii încearcă să alunge ciorile cu zgomot, petarde și „tunuri anti păsări”, însă efectul este de scurtă durată, pentru că păsările pleacă și revin. „În fiecare dimineață, noi suntem nevoiți a ne deplasa cu petarde, cu tun anti păsări din tarla în tarla.” Denis Țopa, profesor universitar la Facultatea de Agricultură (USV Iași) , afirmă că păsările se adaptează imediat, iar „soluția” ar fi prezența omului cât mai des în teren, deoarece ciorile „nu au dușmani naturali” și se sperie în principal de oameni. Același specialist avertizează că și graurii pot produce pagube mari și că, odată ce identifică o sursă bună de hrană, revin constant. Cadru de reglementare: vânătoare permisă din 15 august, cu cotă de 90 de păsări Potrivit informațiilor din material, ciorile vor putea fi vânate în intervalul 15 august – 31 ianuarie, iar cota de vânat este de 90 de păsări. Pentru mulți fermieri, termenul este însă „prea îndepărtat”, în condițiile în care atacurile au loc acum, iar pagubele se acumulează rapid. În lipsa unei soluții eficiente pe termen scurt, agricultorii rămân, practic, cu costuri suplimentare de pază și cu producții diminuate, în timp ce stolurile mari – descrise de fermier ca fiind de „5.000-6.000” de păsări – pot compromite o parcelă într-un interval scurt. [...]
Vântul și canicula pot bloca lucrările sensibile în câmp după prânz, cu risc mai ridicat în Transilvania și Maramureș , potrivit buletinului meteo agricol publicat de Agronet la 5 august 2026, ora 12:00. Deși nu sunt estimate ploi în ferestrele regionale de lucru, combinația de căldură accentuată, evapotranspirație (pierdere de apă din sol și plante) și vânt reduce „fereastra” pentru tratamente și impune adaptări la recoltare și transport. Ce se schimbă operațional pentru fermieri în după-amiaza de 5 august Buletinul indică faptul că, după prânz, condițiile „nu susțin tratamentele” și cer prudență la lucrările expuse în câmp. Recomandarea generală este ca deciziile să fie luate după verificări locale, mai ales acolo unde vântul se intensifică. În „orientarea rapidă” pentru după-amiază, Agronet recomandă: amânarea tratamentelor , pe fondul căldurii și al vântului „de urmărit”; la recoltare și transport , lucru cu atenție, cu verificarea vântului local, a încărcării utilajelor și a accesului pe parcelă; prioritizarea irigării seara sau noaptea , acolo unde necesarul este ridicat, după controlul solului și al culturii; prudență la cosit, uscare și balotare , fără extinderea lucrărilor în lipsa unui interval „uscat și stabil” confirmat local. Unde este riscul mai ridicat: Transilvania și Maramureș Transilvania este indicată ca regiunea cu „cel mai ridicat nivel de risc” în buletin, alături de zona montană, pe fondul combinației dintre caniculă, evapotranspirație și vânt. În Maramureș, deși vremea rămâne însorită, buletinul avertizează asupra riscului operațional dat de căldură și vânt, cu recomandarea ca lucrările să fie evaluate spre seară, după verificarea parcelei. În restul țării, tabloul rămâne dominat de caniculă și lipsa ploilor utile, cu accent pe pierderea rapidă de apă (în special în vest) și pe menținerea prudenței la lucrările care depind de stabilitatea aerului. Avertizări: nivel roșu de caniculă, iar vântul rămâne de urmărit Buletinul semnalează nivel roșu pentru caniculă în toate regiunile , iar în toate zonele cu excepția Dobrogei este menționat și vânt „puternic de urmărit”. Probabilitățile maxime de precipitații din fereastra de lucru sunt reduse (1–2%), însă în raport sunt menționate și fenomene de instabilitate și averse torențiale ca elemente urmărite în mai multe rapoarte regionale. Până la buletinul de seară, recomandarea este monitorizarea evoluției locale a vântului, a stării culturilor după arșiță și a oricăror schimbări care pot afecta accesul sau siguranța lucrărilor în câmp. [...]
