Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministerul Mediului pune în consultare publică un ghid care mută accentul pe prevenție în gestionarea inundațiilor, oferind autorităților criterii de selecție, metode de evaluare economică și modele de implementare pentru soluții „bazate pe natură” în proiectele de investiții, potrivit Mediafax. Pentru agricultură și comunitățile rurale, documentul contează prin potențialul de a reduce pagubele recurente și de a orienta mai bine investițiile publice către măsuri care încetinesc și rețin apa în peisaj.
Ghidul este pus în transparență ca proiect de ordin și vizează „promovarea, selecția, evaluarea și integrarea” soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi în proiectele de gestionare a riscului la inundații, adaptat la situația din România, conform comunicatului ministerului citat în articol.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, indică exemple de măsuri aplicabile în România, cu rolul de a reduce volumul și viteza scurgerii apei în perioade de precipitații extreme:
Documentul propune o „schimbare de paradigmă” în care prevenția devine centrală, folosind ecosistemele pentru a diminua impactul precipitațiilor extreme, în paralel cu modernizarea infrastructurii existente.
În același timp, ghidul nu poziționează soluțiile verzi ca înlocuitor al lucrărilor hidrotehnice clasice, ci ca element complementar, pentru un echilibru între intervenții cu efect imediat și beneficii pe termen lung, potrivit comunicatului citat.
Inițiativa este prezentată ca aliniată politicilor europene privind gestionarea resurselor de apă și adaptarea la schimbările climatice, cu efect de facilitare a accesului la finanțări pentru diverse proiecte. În practică, ghidul poate deveni un reper de lucru pentru autorități atunci când pregătesc investiții și justifică economic opțiunile alese.
Recomandate
Ministerul Mediului a câștigat în primă instanță disputa cu Romsilva pe raportul despre drumul din Pădurea Băneasa , un rezultat care întărește poziția instituției în aplicarea propriilor controale și pune presiune pe conducerea Regiei să ia măsuri administrative în teritoriu, potrivit Agerpres . Procesul a vizat raportul Corpului de control al Ministerului Mediului referitor la drumul din Pădurea Băneasa, document contestat de Regia Națională a Pădurilor – RNP Romsilva, prin structura Ilfov. Ministra Diana Buzoianu a anunțat decizia pe Facebook și a precizat că Romsilva Ilfov „a pierdut pe fond”. „Astăzi, Ministerul Mediului a câștigat în primă instanță procesul privind raportul Corpului de control referitor la drumul din Pădurea Băneasa, raport care a fost contestat de nimeni altcineva decât Romsilva Ilfov!” Ce înseamnă decizia, din perspectiva reglementării și controlului Miza practică a hotărârii este că raportul Corpului de control rămâne validat în această etapă, în condițiile în care contestarea lui a fost respinsă în primă instanță. În mesajul public, Buzoianu a legat cazul de responsabilitatea managerială din Romsilva, arătând că directorii direcțiilor silvice pot fi demiși de directorul general al regiei și punând sub semnul întrebării dacă vor exista astfel de decizii. Ce a reținut raportul Corpului de control despre drumul forestier Raportul Corpului de Control al MMAP, publicat la 10 februarie 2026, arată că lungimea drumului forestier FE002 din Pădurea Băneasa a fost modificată prin includerea unui tronson suplimentar de aproximativ 0,72 km, iar prelungirea ar fi fost făcută: fără documentație legală privind schimbarea categoriei de folosință; fără proiect tehnic; fără aprobările prevăzute de legislația în vigoare. Context: demersul pentru Parcul Natural Pădurea Băneasa Luna trecută, Asociația Parcul Natural București și MMAP au anunțat depunerea la Academia Română a Studiului de Fundamentare Științifică pentru instituirea Parcului Natural Pădurea Băneasa. Conform datelor citate din amenajamentul silvic (U.P. II Băneasa, 2020), fondul forestier studiat este proprietate publică (36% – 439,7 hectare) și privată (64% – 781,8 hectare), iar administrarea silvică este asigurată de Romsilva, prin Ocolul Silvic București din Direcția Silvică Ilfov. Suprafața totală a ariei naturale protejate Pădurea Băneasa este de 1.221,5 hectare și se suprapune cu Sectorul 1 din București și cu localitățile Voluntari și Tunari (Ilfov). Activisții de mediu susțin că instituirea regimului de arie naturală protejată este „singura măsură” care poate garanta integritatea pădurii pe termen lung, conservarea habitatelor și accesul publicului la recreere și aer curat. Studiul a fost realizat de Asociația Parcul Natural București în cadrul proiectului Rewilding, finanțat de Platforma de Mediu pentru București, program inițiat de Fundația Comunitară București și ING Bank România. [...]
Fermierii români își mută suprafețe către soia, iar producția ar putea urca cu 61% , pe fondul unor marje mai atractive decât la cereale și al stimulentelor europene, potrivit unei analize Economica , bazată pe estimări ale Comisiei Europene și ale Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA). În anul agricol curent, soia ar urma să fie plantată în România pe aproximativ 135.000 de hectare, cu peste 7% mai mult decât anul anterior. Producția este estimată la 266.000 de tone, cu 61% peste nivelul din anul anterior (165.000 de tone), considerat „foarte slab”. De ce se întorc fermierii la soia: profitabilitate, costuri și subvenții Schimbarea de structură a culturilor nu este doar un fenomen local: în Europa, producătorii ar urma să mute suprafețe de la cereale (precum grâul) sau de la sfecla de zahăr către soia. Pentru sezonul 2026/27, producția europeană de soia este anticipată să crească cu peste 5% față de anul precedent, pe fondul extinderii suprafeței recoltate și al unei recuperări a randamentelor. În evaluarea citată de Economica, soia rămâne atractivă pentru producători din mai multe motive: marje profitabile , chiar dacă sunt anticipate costuri suplimentare de conformitate legate de Regulamentul UE privind defrișările (EUDR) ; cerințe mai reduse de inputuri față de alternative, datorită proprietăților de fixare a azotului și a dependenței mai mici de îngrășăminte sintetice; cerere internă robustă pentru soia nemodificată genetic, atât pentru furaje, cât și pentru alimentație; stimulente prin schema UE pentru culturile fixatoare de azot, care încurajează extinderea suprafețelor. USDA notează că, deși randamentele la grâu au fost ridicate în anul de marketing 2025/26, cultivatorii au avut marje negative , pe fondul concurenței intense, al presiunii de scădere a prețurilor și al îngrășămintelor mai scumpe, influențate de Mecanismul de Ajustare la Frontieră a Carbonului (CBAM) , intrat în vigoare în ianuarie 2026. Riscuri meteo care pot influența rezultatul Raportul citat indică un început de primăvară 2026 „în condiții general favorabile și uscate”, dar menționează și riscuri: topirea rapidă a zăpezii în Europa de Est ar putea provoca scurgeri sau inundații temporare în timpul lucrărilor timpurii de câmp. În același timp, în februarie și martie 2026, vremea caldă record și furtunile repetate au lăsat zone din Europa de Vest și Sud-Vest cu sol saturat, iar ploile timpurii de primăvară ar putea inunda câmpurile. România produce, dar nu procesează: limita de valoare adăugată Deși România este între principalele state membre producătoare (alături de Italia, Franța, Croația și Ungaria), nu este un centru de procesare, potrivit analizei. Cei mai mari procesatori din UE rămân Germania, Spania și Olanda. La nivel european, volumele care vor intra în procesare sunt așteptate să scadă ușor, pe măsură ce marjele devin mai puțin competitive față de alte oleaginoase, în timp ce în unele piețe sunt anticipate doar variații moderate ale activității (creșteri ușoare în Țările de Jos, Italia și Franța, scăderi în Portugalia și Grecia). [...]
Ministerul Mediului propune un ghid cu soluții „verzi” pentru reducerea riscului de inundații în România. Conform G4Media , Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat în consultare publică un proiect de ordin care vizează aprobarea unui ghid pentru integrarea soluțiilor naturale în gestionarea riscului de inundații. Acest ghid propune utilizarea ecosistemelor și a proceselor naturale, cum ar fi refacerea zonelor umede și împădurirea terenurilor vulnerabile, pentru a completa lucrările hidrotehnice tradiționale. Schimbarea de abordare Noul ghid subliniază necesitatea unei abordări proactive în gestionarea riscului de inundații, prin utilizarea naturii ca aliat. Aceasta include reconectarea râurilor la luncile inundabile și amenajarea unor zone de retenție naturală a apei. Astfel, se urmărește reducerea volumului și vitezei scurgerii apei în perioadele de precipitații extreme. Impactul asupra politicilor și finanțării Documentul propus aliniază politicile naționale cu cele europene în domeniul apei și al adaptării la schimbările climatice, facilitând accesul la finanțări pentru proiecte sustenabile. Ghidul oferă autorităților și specialiștilor instrumente pentru alegerea celor mai eficiente măsuri de intervenție, incluzând criterii de selecție și metode de evaluare economică. Obiective pe termen lung Elaborarea ghidului este parte a Strategiei naționale de management al riscului la inundații pentru perioada 2025-2035 , care prevede implementarea a sute de măsuri verzi și proiecte de împădurire în zonele cu risc ridicat. Aceste măsuri sunt menite să crească reziliența la inundații și să reducă vulnerabilitatea comunităților afectate. Proiectul de ordin și ghidul pot fi consultate pe site-ul Ministerului Mediului, iar observațiile și propunerile publicului sunt așteptate în termen de zece zile de la publicare. Această inițiativă subliniază importanța integrării soluțiilor verzi în politicile de mediu și gestionarea riscurilor naturale. [...]
România își acoperă din producția internă 5 din 7 grupe alimentare și rămâne dependentă de importuri pentru restul , într-un context în care autosuficiența alimentară completă este, practic, o excepție globală, potrivit unei analize prezentate de Adevărul . Concluzia cu impact economic este că „independența alimentară” nu se măsoară doar în volume, ci în diversitatea unei diete, iar vulnerabilitățile apar exact în categoriile unde lanțurile de aprovizionare se bazează pe importuri. Analiza pornește de la un studiu publicat în Nature Food și e construită pe șapte grupe alimentare esențiale: produse amidonoase, fructe, legume, lactate, carne, pește și leguminoase. Mesajul central: multe țări pot produce mult, dar nu pot produce „din toate”, iar asta le expune la șocuri de preț și la întreruperi logistice pe segmente punctuale. O singură țară acoperă integral toate grupele: Guyana Guyana este singurul stat care reușește să producă suficient din toate cele șapte grupe alimentare pentru a-și acoperi necesarul intern, potrivit Visual Capitalist, citat de Adevărul. În plus, depășește cererea internă la produsele amidonoase și la fructe, ceea ce o face un caz rar de autosuficiență alimentară completă. De ce marile economii rămân dependente de importuri Chiar și economiile mari și cu agricultură puternică nu ating autosuficiența completă. China și Vietnam acoperă șase din cele șapte grupe, dar sunt deficitare la lactate. Canada și Statele Unite acoperă doar patru categorii și depind semnificativ de importuri pentru fructe și legume, deși sunt mari producători de carne, lactate și cereale. Explicația invocată ține de geografie și climă: în special în zonele nordice, sezoanele agricole mai scurte limitează producția diversificată de alimente proaspete. Regiunile cele mai expuse: apă puțină și dependență de pește Orientul Mijlociu și Africa de Nord apar între cele mai puțin autosuficiente regiuni, în principal din cauza lipsei resurselor de apă. Regiunea găzduiește aproximativ 6% din populația globală, dar are sub 2% din resursele de apă regenerabilă, ceea ce îngreunează agricultura la scară mare. Un alt punct sensibil este peștele: potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) , Asia concentrează 91% din producția mondială de acvacultură, ceea ce menține multe state dependente de importuri de produse marine. Unde se află România în clasament România este pe locul 21 la nivel global în ceea ce privește capacitatea de a-și acoperi necesarul alimentar din producția internă, cu 5 din cele 7 grupe alimentare. În aceeași zonă a clasamentului sunt menționate Spania, Turcia, Rusia, Ucraina și Croația. Concluzia analizei este că, deși aceste țări au un sector agricol puternic, dependența de importuri pe anumite categorii rămâne o vulnerabilitate structurală, iar echilibrul alimentar global este influențat puternic de climă, resurse și infrastructura agricolă. [...]
Plata Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) ar putea fi deblocată rapid, dar depinde de adoptarea unei hotărâri de Guvern , iar fără acest pas APIA nu poate vira banii către fermieri, potrivit Agrointel . Miza este una bugetară și operațională: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat pe 14 aprilie un proiect de act normativ cu plafoanele propuse pentru plata ANT în sectorul vegetal și zootehnie, însă sumele sunt, deocamdată, doar la nivel de proiect. În consecință, fermierii nu au încă acces la bani, iar nemulțumirile legate de întârzierile la subvenții persistă. De ce contează: peste 180 milioane euro trebuie acoperite din bugetul de stat ANT sunt prezentate ca fiind singurele plăți directe achitate de APIA din bugetul de stat, iar plata se face din bugetul anului următor celui de cerere. Astfel, urmează să fie plătite sumele aferente cererilor depuse în 2025. Conform proiectului publicat de MADR, plafoanele propuse sunt: 60.642.769 euro (aprox. 303,2 milioane lei) pentru sectorul vegetal; 120.108.030 euro (aprox. 600,5 milioane lei) pentru zootehnie. Totalul depășește 180 milioane euro (aprox. 903,7 milioane lei), iar publicația notează că Guvernul ar putea să nu trateze plata ANT drept o prioritate, având în vedere impactul asupra Trezoreriei. Scenariul „cel mai fericit”: primele autorizări din 24 aprilie, bani din 27 aprilie Agrointel descrie un calendar accelerat care ar depinde de implicarea ministrului Agriculturii, Florin Barbu, pentru grăbirea adoptării hotărârii de Guvern care aprobă cuantumurile. În scenariul prezentat: proiectul de hotărâre ar putea fi adoptat în ședința de Guvern de săptămâna viitoare; în aceeași zi, cuantumurile ar putea fi calculate și validate la APIA; autorizările la plată ar putea începe din 24 aprilie; banii ar putea ajunge în conturile fermierilor din 27 aprilie. Publicația avertizează că orice întârziere față de acest calendar ar putea împinge plățile cel puțin până la jumătatea lunii mai, pe fondul unei încetiniri a sistemului de plăți la începutul lunii viitoare, din cauza mini-vacanței de 1 Mai. [...]
ANSVSA a aplicat amenzi de 1,54 milioane de lei în martie, după 12.832 de controale la nivel național în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală, o presiune directă de conformare pentru operatorii din industria agroalimentară, potrivit Agerpres . Verificările au fost derulate prin Direcțiile Sanitare Veterinare județene și a municipiului București și au vizat unități din industria agroalimentară, inclusiv fabricarea produselor de morărit, pâinii și produselor de patiserie, băuturi răcoritoare și alcoolice, precum și alte produse alimentare. În urma controalelor, inspectorii sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor au aplicat 172 de avertismente și 203 sancțiuni contravenționale, valoarea totală a amenzilor ajungând la 1,54 milioane de lei. Ce au urmărit controalele și de ce contează pentru companii Acțiunile au făcut parte din Programul de supraveghere și control al ANSVSA pentru anul 2026 și au urmărit cerințe operaționale care pot genera costuri și blocaje dacă nu sunt respectate, precum igiena spațiilor, condițiile de procesare și depozitare, autorizarea și funcționarea, trasabilitatea și etichetarea, precum și implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP (sistem de management al siguranței alimentelor, axat pe identificarea și controlul riscurilor). Principalele neconformități găsite Potrivit comunicatului ANSVSA, cele mai frecvente probleme identificate au vizat: nerespectarea normelor de igienă (spații, echipamente, depozitare, prezența insectelor, utilizarea substanțelor dezinfectante etc.); deficiențe în implementarea și documentarea procedurilor HACCP; probleme legate de etichetare, ambalare sau caracteristici ale produselor; lipsuri în documentele de trasabilitate; neconformități privind starea de sănătate și echiparea personalului. Inspectorii au prelevat și probe pentru analize de laborator, pentru verificarea conformității produselor și a respectării limitelor admise privind reziduurile de pesticide, contaminanții și alte substanțe interzise. Cum justifică ANSVSA sancțiunile ANSVSA arată că verificările au avut atât rol preventiv, cât și de consiliere, iar sancțiunile au fost aplicate în situațiile în care deficiențele nu au fost remediate în termenul stabilit sau au fost identificate riscuri semnificative pentru sănătatea consumatorilor. „Siguranța alimentelor rămâne o prioritate constantă pentru ANSVSA. Prin aceste controale, ne asigurăm că operatorii din industria alimentară respectă standardele în vigoare și intervenim prompt acolo unde sunt identificate riscuri pentru consumatori. În același timp, punem accent pe prevenție și pe sprijinirea operatorilor pentru a-și îmbunătăți activitatea”, a declarat președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu , citat în comunicat. [...]
