Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministerul Mediului a câștigat în primă instanță disputa cu Romsilva pe raportul despre drumul din Pădurea Băneasa, un rezultat care întărește poziția instituției în aplicarea propriilor controale și pune presiune pe conducerea Regiei să ia măsuri administrative în teritoriu, potrivit Agerpres.
Procesul a vizat raportul Corpului de control al Ministerului Mediului referitor la drumul din Pădurea Băneasa, document contestat de Regia Națională a Pădurilor – RNP Romsilva, prin structura Ilfov. Ministra Diana Buzoianu a anunțat decizia pe Facebook și a precizat că Romsilva Ilfov „a pierdut pe fond”.
„Astăzi, Ministerul Mediului a câștigat în primă instanță procesul privind raportul Corpului de control referitor la drumul din Pădurea Băneasa, raport care a fost contestat de nimeni altcineva decât Romsilva Ilfov!”
Miza practică a hotărârii este că raportul Corpului de control rămâne validat în această etapă, în condițiile în care contestarea lui a fost respinsă în primă instanță. În mesajul public, Buzoianu a legat cazul de responsabilitatea managerială din Romsilva, arătând că directorii direcțiilor silvice pot fi demiși de directorul general al regiei și punând sub semnul întrebării dacă vor exista astfel de decizii.
Raportul Corpului de Control al MMAP, publicat la 10 februarie 2026, arată că lungimea drumului forestier FE002 din Pădurea Băneasa a fost modificată prin includerea unui tronson suplimentar de aproximativ 0,72 km, iar prelungirea ar fi fost făcută:
Luna trecută, Asociația Parcul Natural București și MMAP au anunțat depunerea la Academia Română a Studiului de Fundamentare Științifică pentru instituirea Parcului Natural Pădurea Băneasa.
Conform datelor citate din amenajamentul silvic (U.P. II Băneasa, 2020), fondul forestier studiat este proprietate publică (36% – 439,7 hectare) și privată (64% – 781,8 hectare), iar administrarea silvică este asigurată de Romsilva, prin Ocolul Silvic București din Direcția Silvică Ilfov. Suprafața totală a ariei naturale protejate Pădurea Băneasa este de 1.221,5 hectare și se suprapune cu Sectorul 1 din București și cu localitățile Voluntari și Tunari (Ilfov).
Activisții de mediu susțin că instituirea regimului de arie naturală protejată este „singura măsură” care poate garanta integritatea pădurii pe termen lung, conservarea habitatelor și accesul publicului la recreere și aer curat. Studiul a fost realizat de Asociația Parcul Natural București în cadrul proiectului Rewilding, finanțat de Platforma de Mediu pentru București, program inițiat de Fundația Comunitară București și ING Bank România.
Recomandate
Lipsa a 272.742 de puieți din pepinierele Romsilva a generat un prejudiciu de 94.757 lei și 18 sancțiuni disciplinare , iar regia spune că diferența dintre stocurile din acte și cele din teren reprezintă 0,9% din producția anuală, potrivit Digi24 . Cazul ridică o problemă de control operațional și de trasabilitate în pepinierele silvice, într-un moment în care statul derulează campanii anuale de împădurire. Romsilva afirmă că Garda Forestieră Timișoara a făcut, în ultimul trimestru al anului trecut, un control în pepinierele silvice ale celor 17 ocoale silvice din cadrul Direcției Silvice Caraș-Severin. Verificările au indicat diferențe între stocul scriptic și cel faptic la 7 ocoale, cu o lipsă cumulată de 272.742 de puieți forestieri. Regia susține că este vorba despre „pierderi tehnologice admisibile” care nu au fost consemnate. Valoarea medie de inventar a unui puiet forestier a fost indicată la 0,34 lei (cu TVA), iar prejudiciul calculat se ridică la 94.757 lei. Măsuri interne: recuperarea prejudiciului și sancțiuni Potrivit instituției, noua conducere a Direcției Silvice Caraș-Severin a dispus măsuri pentru recuperarea prejudiciului și a aplicat 18 sancțiuni disciplinare personalului silvic care ar fi încălcat îndatoririle de serviciu. Garda Forestieră Timișoara a fost informată despre demersuri și sancțiuni la 28 ianuarie 2026. Romsilva mai precizează că produce anual, în 514 pepiniere silvice, peste 30 de milioane de puieți forestieri, din care circa 23 de milioane sunt folosiți în cele două campanii de împăduriri (primăvara și toamna). În acest context, deficiența din Caraș-Severin ar reprezenta 0,9% din producția anuală la nivelul regiei. Context: acuzații de „puieți pe hârtie” și sesizare penală Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , a declarat că aproximativ 250.000 de puieți care ar fi trebuit plantați în anii următori existau în documente, dar nu au fost găsiți în teren. În plus, controlul a indicat că personalul care gestiona pepinierele ar fi știut despre lipsa puieților, dar ar fi continuat să îi treacă în acte și, în unele situații, să deconteze lucrări de întreținere pentru culturi care nu mai existau efectiv. Ministrul a apreciat situația drept un mecanism prin care „se fură pădurile viitoare” și a anunțat depunerea unei sesizări penale. Romsilva afirmă, la rândul ei, că nu tolerează consemnarea în documente oficiale a unor date care nu reflectă situația din teren și că aplică sancțiunile prevăzute de lege. [...]
Un control al Gărzii Forestiere Timișoara a găsit lipsă în teren circa 250.000 de puieți trecuți în acte , iar cazul a ajuns la organele penale, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, spune că puieții ar fi trebuit plantați în anii următori, însă „existau doar pe hârtie”. Verificările au vizat 55 de pepiniere din zona Timișoara – Direcția Silvică Caraș-Severin . Concluzia controlului: personalul silvic care gestiona pepinierele ar fi știut că puieții lipsesc, dar ar fi continuat să îi treacă în documente și, în unele situații, să deconteze lucrări de întreținere pentru culturi care „nu mai existau efectiv în teren”. Prejudiciul estimat este de 77.000 de lei, conform ministrului. „Documentele arătau o realitate, iar terenul arăta alta”, a scris pe Facebook Diana Buzoianu. Impact operațional și de reglementare: sesizare penală și schimbarea modului de evaluare Buzoianu afirmă că Garda Forestieră de la Timișoara a făcut sesizare către organele penale. În paralel, ministrul critică sancțiunile disciplinare aplicate la nivelul Direcției Silvice Caraș-Severin, pe care le descrie ca fiind limitate la reduceri salariale de 10% pentru personalul silvic și avertismente scrise pentru șefii de ocol. În acest context, ministrul interimar leagă cazul de reforma anunțată la Romsilva, care ar urma să introducă „contracte de mandat” pentru șefii de ocoale, cu criterii de performanță „clare”. Potrivit declarațiilor sale, de anul viitor, în urma evaluărilor, neîndeplinirea criteriilor – inclusiv realizarea efectivă a lucrărilor planificate în pepiniere – ar urma să ducă la desfacerea contractului, nu la avertismente. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorii pași depind de ancheta organelor penale și de măsurile administrative interne. Ministrul spune că „vom vedea ce măsuri se vor lua la final”, în timp ce reforma la Romsilva este prezentată ca mecanism menit să reducă riscul repetării unor situații similare pe termen mediu. [...]
Reluarea pescuitului comercial și recreativ după 60 de zile de prohibiție redeschide activitatea pentru pescari, dar cu restricții punctuale pe specii și zone , potrivit Agerpres . Măsura are relevanță operațională directă pentru sectorul pescăresc, deoarece ridicarea interdicției nu este uniformă: rămân în vigoare perioade de prohibiție pentru anumite specii și reguli stricte în Delta Dunării și la Marea Neagră. Pescuitul comercial și recreativ s-a reluat luni, la nivel național, după o perioadă de aproximativ 60 de zile în care resursa acvatică din mediul natural a fost protejată în sezonul de reproducere. Excepție fac zonele de protecție pentru resursele acvatice vii prevăzute în ordinul comun al Ministerului Mediului și al Ministerului Agriculturii. Ce rămâne interzis: exemplul linului Deși prohibiția generală s-a încheiat, unele specii rămân prohibite. Agerpres dă ca exemplu linul, pentru care capturarea este interzisă în intervalul 8 iunie – 6 iulie. Reguli speciale în Delta Dunării: captură cu eliberare și limite la transport În Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD) , pescuitul recreativ pentru știucă, șalău, somn și crap este permis doar cu eliberarea imediată a capturilor, cu posibilitatea reținerii unui singur exemplar pe zi, dintr-o singură specie. În plus, pescarii sportivi nu pot transporta mai mult de: 10 kilograme de pește/pescar; 15 kilograme de pește/familie, indiferent de numărul de zile în care și-au desfășurat activitatea. Actul normativ citat de Agerpres prevede și o interdicție permanentă pentru scrumbie în anumite perimetre din fața gurilor de vărsare ale Dunării în mare, cu delimitări precise (pe adâncime și coridoare stabilite în dreptul brațelor Sfântu Gheorghe, Sulina și Chilia). „Pe teritoriul RBDD, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul scrumbiei este interzis în tot cursul anului în fața gurilor de vărsare a Dunării în mare (...)”, se specifică în actul normativ aprobat de cele două ministere. Marea Neagră: calcan ul rămâne în prohibiție până pe 16 iunie Pentru Marea Neagră, prohibiția pescuitului la calcan se încheie pe 16 iunie, iar reținerea la bord a femelelor de rechin gestante rămâne interzisă. Prohibiția generală a durat circa 60 de zile, cu o excepție menționată de Agerpres: pe brațul Chilia al Dunării, pescuitul comercial și recreativ a reînceput după 45 de zile. [...]
DN Agrar își accelerează extinderea în producția de lapte , cu o investiție totală anunțată de 15,5 milioane euro (aprox. 81 milioane lei) într-o nouă fermă și două unități de compostare, proiecte care ar urma să susțină creșterea capacității și modelul de agricultură circulară, potrivit Profit . Planul vizează dezvoltarea fermei CUT 2 (a șasea fermă din grup) și construirea a două noi unități de compostare. Miza operațională este creșterea volumelor, într-un sector în care dimensiunea și eficiența fermelor influențează direct costurile și stabilitatea livrărilor. Structura investiției și finanțarea Investiția în ferma CUT 2 este estimată la aproximativ 12 milioane euro (aprox. 63 milioane lei) și ar urma să fie finanțată printr-un credit bancar de la ING Bank , completat cu o contribuție de 20% din surse proprii. Conform informațiilor publicate, finanțarea are o dobândă de 1,5% plus EURIBOR la o lună (indice de referință pentru dobânzile în euro). Separat, compania intenționează să investească aproximativ 3,5 milioane euro (aprox. 18 milioane lei) în dezvoltarea a două noi unități de compostare, ca parte a strategiei de „agricultură circulară” (valorificarea subproduselor și reducerea deșeurilor în lanțul de producție). Atât finanțarea, cât și condițiile aferente sunt prezentate ca fiind supuse aprobării acționarilor în Adunarea Generală Extraordinară programată pentru 10 iulie 2026. Ce aduce noua fermă în capacitate și obiective Ferma CUT 2 este proiectată cu o capacitate de producție estimată de peste 50 de milioane de litri de lapte pe an. Amplasamentul indicat este localitatea Câlnic, județul Alba, în apropierea fermei existente CUT 1. În ecuația de creștere a grupului, CUT 2 este legată de ținta DN Agrar de a ajunge la o producție anuală de 150–200 de milioane de litri de lapte până în 2030, prin operarea a șase ferme cu eficiență ridicată. Publicația notează că aceasta ar însemna dublarea producției comparativ cu anul 2025. De ce contează Dincolo de anunțul investițional, proiectul indică o strategie de scalare finanțată preponderent prin credit, cu o componentă de infrastructură „verde” (compostare) menită să reducă pierderile și să îmbunătățească utilizarea resurselor. Următorul reper este votul acționarilor din 10 iulie 2026, de care depind finanțarea și derularea în condițiile prezentate. [...]
Închiderea campaniei APIA 2026 indică o consolidare a fermelor , după ce suprafața declarată a crescut, iar numărul cererilor a scăzut, mai ales la exploatațiile sub 5 hectare, potrivit Economedia . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna , a anunțat că pentru subvențiile APIA aferente anului 2026 au fost depuse 671.334 de cereri de plată , pentru o suprafață totală de 9.766.322 de hectare . Comparativ cu anul trecut, suprafața declarată a crescut, în timp ce numărul cererilor a scăzut. Ce semnalează scăderea numărului de cereri Potrivit ministrului, diminuarea cererilor este vizibilă „în special în cazul terenurilor mai mici de 5 hectare”, iar această evoluție „reflectă procesul de comasare a terenurilor agricole și consolidarea exploatațiilor”, considerat important pentru creșterea competitivității agriculturii românești. Implicații operaționale: termenul de depunere s-a închis APIA le reamintise anterior fermierilor că termenul-limită pentru depunerea cererilor în Campania 2026 a fost 5 iunie 2026 , inclusiv. După această dată, cererile nu mai pot fi depuse, iar fermierii riscau să piardă sprijinul financiar acordat prin schemele și măsurile gestionate de agenție. [...]
Campania APIA pentru subvențiile din 2026 s-a închis cu 671.334 de cereri, iar scăderea numărului de solicitări pe terenurile sub 5 hectare sugerează accelerarea comasării și a consolidării exploatațiilor , un indicator cu miză economică pentru eficiența și competitivitatea agriculturii, potrivit Antena 3 . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna , a anunțat încheierea campaniei de depunere a cererilor de plată pentru subvențiile APIA aferente anului 2026. Conform datelor prezentate de acesta, au fost depuse 671.334 de cereri pentru o suprafață totală de 9.766.322 de hectare. În comparație cu anul trecut, suprafața declarată a crescut, în timp ce numărul cererilor a scăzut, „în special în cazul terenurilor mai mici de 5 hectare”. Ministrul a legat această evoluție de „procesul de comasare a terenurilor agricole și consolidarea exploatațiilor”, pe care îl consideră esențial pentru creșterea competitivității agriculturii românești. Ce înseamnă, practic, pentru sector Din perspectiva funcționării pieței agricole, combinația dintre suprafață declarată mai mare și mai puține cereri indică o concentrare a exploatării terenurilor: mai puține entități ajung să gestioneze suprafețe mai mari. Dacă tendința se confirmă și în anii următori, efectele pot fi vizibile în: organizarea producției (exploatații mai mari, mai ușor de mecanizat și planificat); costuri și productivitate (posibilă eficientizare prin scară); accesul la finanțare și investiții (ferme consolidate, cu capacitate mai mare de cofinanțare). Termen-limită și pașii următori APIA a reamintit anterior că termenul-limită pentru depunerea cererilor în Campania 2026 a fost 5 iunie 2026, inclusiv, iar după această dată cererile nu mai pot fi depuse. În același context, fermierii au fost îndemnați să depună la timp documentația pentru a evita pierderea sprijinului financiar acordat prin schemele și măsurile gestionate de agenție. Tanczos Barna a transmis și mulțumiri angajaților APIA din aparatul central și din centrele județene și locale pentru finalizarea campaniei. [...]
