Știri
Știri din categoria Agricultură
Aplicarea condiționalității sociale poate tăia din subvențiile APIA ale oierilor, iar sectorul cere reguli de muncă adaptate specificului din stână, potrivit AGRO TV. Discuția a avut loc la conferința „Diplomație în AGRIBUSINESS. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AGRO TV în parteneriat cu Profit.ro.
Condiționalitatea socială este o regulă introdusă în actuala Politică Agricolă Comună, relevantă pentru fermierii care încasează plăți directe și anumite plăți din intervențiile de dezvoltare rurală. În România, sistemul de sancțiuni administrative aferent a fost aprobat prin Ordinul MADR nr. 140/2026, care prevede obligații privind încadrarea în muncă și regulile de sănătate și securitate în muncă; APIA poate reduce plățile dacă sunt constatate neconformități.
Reprezentanții sectorului susțin că activitatea din zootehnie, mai ales în cazul animalelor aflate pe pășune, nu se potrivește cu tiparul clasic de lucru „opt ore pe zi”, pentru că ritmul este dictat de sezon, vreme și comportamentul animalelor. Vonica Maniu, președintele Uniunii Oierilor din România, a cerut adaptarea regulilor de control la specificul muncii din stână.
„Dacă acele animale sunt pe pășune, ele au un specific și un program. Vara, ele mai mult pășunează noaptea. Nu putem veni cu reguli ITM aplicabile în orice alt domeniu de activitate, nu sunt 8 ore de muncă și trebuie să ne pliem un pic ca să susținem acest sector.”
În acest context, oierii solicită o formulă juridică adaptată pentru lucrătorii folosiți în stâne, astfel încât fermierii să poată respecta legislația muncii fără riscul de a pierde subvențiile din cauza unor cerințe considerate dificil de aplicat.
Secretarul de stat din MADR, Emil Dumitru, a spus că ministerul a analizat o variantă de lucru: un mecanism cu timbre aplicate pe carnete ale zilierilor, pentru evidențierea activității și încadrarea legală a acesteia. El a indicat că subiectul ar urma să aibă un parcurs în Parlament.
„Singura soluție juridică pe care noi am dezbătut-o la minister, urmează să vedem care este deznodământul în Parlament, este să facem cumva un mecanism în care cumpărați niște bonuri cu valoare, timbre pe care să le aplicați pe niște carnete ale unor zilieri, ca să respectați chestiunea aceasta.”
Tot el a precizat că, în primul an de implementare, „n-au fost probleme la APIA”.
Miza este directă pentru încasările fermierilor: sancțiunile pentru nerespectarea condiționalității sociale pot diminua subvențiile. Ca regulă generală, reducerea este de 3% din cuantumul total al plăților, însă procentele pot crește în funcție de gravitate, amploare, persistență, repetarea abaterii sau caracterul deliberat al neconformității.
Recomandate
APIA accelerează depunerea cererilor unice, cu peste 426.000 de solicitări deja înregistrate , într-un efort operațional care vizează ca subvențiile pe hectar și pe cap de animal să ajungă la timp în conturile fermierilor, potrivit AgroInfo . Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea , spune că instituția lucrează „în foc continuu” pentru preluarea cererilor unice de plată aferente acestui an, inclusiv în weekend. Mesajul este transmis pe fondul presiunii publice legate de ritmul de lucru și de așteptările fermierilor privind încasarea sprijinului. „De Ziua Europei , chiar dacă există voci care aleg să vorbească fără să cunoască realitatea, la APIA se muncește și astăzi, în weekend, pentru ca fermierii români să beneficieze la timp de sprijinul european care li se cuvine.” Unde este campania, în cifre Conform datelor prezentate de șeful APIA, sâmbătă (10 mai 2026) au fost înregistrate: 1.120 cereri depuse 12.680 ha declarate La nivelul întregii campanii, „până în prezent”, totalurile comunicate sunt: 426.246 cereri depuse 2.980.064 ha declarate De ce contează pentru fermieri Ritmul de preluare a cererilor este relevant operațional: fără cereri depuse și procesate, plățile APIA (pe hectar și pe cap de animal) nu pot fi autorizate și virate către beneficiari. În mesajul său, Adrian Pintea le mulțumește angajaților APIA care lucrează inclusiv în weekend și susține că instituția funcționează cu „seriozitate” și „responsabilitate”. Articolul nu oferă un calendar de plăți sau termene concrete pentru intrarea banilor în conturi; informațiile se limitează la stadiul depunerii cererilor și la mesajul conducerii APIA privind continuitatea activității. [...]
România riscă o presiune competitivă mai mare pe fermieri dacă importurile din Mercosur intră pe piața UE fără controale și reguli echivalente , au avertizat participanți la o conferință despre „diplomație în agribusiness”, potrivit AGRO TV . Evenimentul, organizat de AgroTV în parteneriat cu Profit.ro la InterContinental Athenee Palace Bucharest, a pus în discuție securitatea alimentară, accesul pe piețele externe și, mai ales, diferențele de standarde între producția din UE și cea din afara Uniunii — un subiect cu impact direct asupra costurilor și competitivității producătorilor locali. Mercosur: miza pentru piața românească este „egalitatea de reguli” Unul dintre punctele centrale ale dezbaterii a fost acordul comercial dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur și efectele potențiale asupra pieței din România, în condițiile în care fermierii europeni operează sub reguli mai stricte de producție. Fostul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (în prezent deputat) a cerut controale mai stricte pentru produsele agroalimentare provenite din statele Mercosur, invocând diferențe de reglementare privind utilizarea antibioticelor, hormonilor și a unor pesticide. „Noi nu putem creşte pui cu antibiotic. Noi nu putem creşte vacă de carne utilizând hormonii. Noi nu avem voie să utilizăm în sectorul vegetal din România pesticide din categoria 1. Aceste pesticide sunt utilizate în zona de Mercosur. Am cerut nişte garanţii de bun simţ, pentru că nu sunt împotriva comerţului liber, dar trebuie să ne protejăm.” Barbu a mai susținut și ideea licențierii companiilor care importă produse agroalimentare din zona Mercosur, argumentând că există un risc de „reetichetare” odată ce marfa intră în UE. „Pericolul cel mai mare este că, odată intrate pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeană, acel produs devine european.” MADR: standarde stricte în UE, reguli diferite la import Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii , Emil Dumitru, a punctat diferența dintre regulile de producție din piața unică europeană și cele aplicate produselor din afara UE, într-un context în care producătorilor europeni li se cere să crească producția cu resurse mai puține. „Aici discutăm de o piaţă unică europeană care are nişte reguli foarte stricte de producţie şi de nişte produse care nu se supun aceloraşi reguli. Uniunea Europeană vrea să producem mai mult cu mai puţin, lucru care nu se poate face.” Control sanitar și trasabilitate: exemplul Marocului Ambasadorul Marocului la București, Hassan Abouyoub, a vorbit despre rolul controlului sanitar și despre faptul că, în cazul Marocului, responsabilitatea controlului este la plecare, urmată de verificări prin sondaj în UE. „Totul este testat şi controlat în Maroc pentru că trebuie să certificăm produsele. Trebuie să facem totul digital cu Europa şi responsabilitatea controlului este la plecare. Apoi au loc controale prin sondaj în UE, dar nu la aceeași scară.” Cine a participat și când poate fi urmărită conferința Conferința „Diplomație în AGRIBUSINESS. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare” a fost moderată de Ovidiu Ghinea și Oana Osman. Printre participanți s-au numărat oficiali, diplomați și reprezentanți ai industriei alimentare, inclusiv: Florin-Ionuț Barbu – deputat Emil Dumitru – secretar de stat MADR Özgür Kıvanç Altan – ambasadorul Republicii Turcia în România Cyrille Schweizer – consilier agricol regional al Ambasadei Franței în România Hassan Abouyoub – ambasadorul Regatului Maroc în România Aurel Popescu – președinte Romalimenta Dorin Cojocaru – președinte al Asociației Patronale Române din Industria Laptelui Pavel Gavril Suian – diplomat, prof. dr. Conferința va putea fi urmărită la AgroTV sâmbătă, de la ora 20:00, conform sursei. [...]
Opt din zece fermieri nu mai pot lua credite bancare , iar blocajul de finanțare riscă să taie investițiile și să accelereze ieșirea din piață a fermelor mici și mijlocii, potrivit Agro Business . Situația a fost descrisă la a 6-a Conferință Regională Moldova Centru, organizată la Vaslui de Clubul Fermierilor Români , unde fermierii și finanțatorii au indicat o combinație de prețuri stagnante și costuri în creștere care a împins sectorul într-o criză de lichiditate. Președintele Clubului Fermierilor Români, Dan Hurduc, a spus că prețurile la produse agricole au rămas la nivelul anilor 2010, în timp ce salariile au crescut de cinci ori, iar carburantul a depășit 10 lei pe litru, context în care „80% dintre fermierii noștri nu mai au acces la capital de lucru din sistemul bancar”. „Astăzi, 80% dintre fermierii noștri nu mai au acces la capital de lucru din sistemul bancar. Avem prețuri la produse agricole la nivelul lui 2010, avem salarii care au crescut de 5 ori și avem carburant care a depășit 10 lei pe litru. Aceasta nu este o criză – este o catastrofă lentă.“ De ce s-a blocat finanțarea: „foarfeca” dintre prețuri și costuri În cadrul conferinței, participanții au descris o presiune dublă asupra fermelor: pe de o parte, prețurile la grâu, porumb și floarea-soarelui ar fi rămas „practic identice” cu cele de acum circa 15 ani; pe de altă parte, inputurile (fertilizanți, pesticide, energie, forță de muncă) ar fi urcat cu 400–500% față de 2010, costuri pe care fermierii le suportă integral, după epuizarea rezervelor financiare. Materialul indică și un efect de contagiune în lanțul de plăți: din 2023, importurile masive de cereale ucrainene ieftine ar fi dezechilibrat piața, iar traderii supraîndatorați cu stocuri „nevandabile” ar fi intrat în insolvență, ceea ce ar fi întârziat încasările fermierilor. În acest context, băncile ar fi redus liniile de credit, închizând „cercul vicios”. La presiunile de piață s-ar fi adăugat și o ordonanță de amânare a plăților, care ar fi concentrat scadențele în august 2025, descrisă de participanți drept „efectul iceberg-ului”. Băncile tratează agricultura ca risc maxim Panelul dedicat finanțării a concluzionat că accesul la credit agricol a devenit „practic imposibil” pentru majoritatea fermierilor mici și mijlocii, iar reprezentanți bancari prezenți ar fi recunoscut că portofoliile agricole sunt considerate de risc maxim, cu criterii de eligibilitate înăsprite „în ultimele 18 luni”. În județul Vaslui, din aproximativ 7.000 de fermieri activi, sub 12% ar avea contracte directe cu procesatori sau retaileri — mecanism văzut ca esențial pentru un flux de venituri previzibil. Restul ar vinde pe piețe spot, la prețuri dictate de intermediari, cu putere redusă de negociere. Ce soluții au fost puse pe masă Conform materialului, la conferință au fost discutate mai multe măsuri pentru deblocarea lichidității și reducerea riscului perceput de finanțatori, inclusiv instrumente noi (de tip „finanțare bazată pe recoltă”, adică împrumuturi a căror rambursare este corelată cu producția viitoare, menționate ca fiind testate în județe-pilot). Printre propuneri: extinderea schemelor de garantare guvernamentală pentru credite agricole; fonduri regionale de lichiditate de urgență; accelerarea decontărilor APIA și AFIR; instrumente financiare inovatoare, inclusiv finanțarea bazată pe recoltă. Reguli schimbate des și bani europeni greu de accesat Un alt punct ridicat la conferință a fost impredictibilitatea legislativă, fermierii reclamând schimbări frecvente prin ordonanțe și regulamente „în mijlocul sezonului agricol”. În paralel, reforma Politicii Agricole Comune (PAC) pentru ciclul 2028–2034 este în pregătire, iar fermierii cer consultare „reală”. În același context, Raluca Dămineșcu, reprezentant APIA prezent la conferință, a afirmat că rata de absorbție a fondurilor europene destinate agricultorilor mici din Moldova a rămas sub 60% în 2025, în principal din cauza complexității administrative și a lipsei de consiliere specializată la nivel local. Recomandări cu termen scurt către autorități Conferința s-a încheiat cu un set de recomandări adresate autorităților locale, ministerelor și Parlamentului European, între care: deblocarea urgentă a liniilor de credit garantate de stat pentru fermele cu suprafețe între 10 și 500 de hectare; simplificarea procedurilor APIA și reducerea termenelor de decontare de la 90 la 30 de zile; crearea unui fond regional de reziliență agricolă pentru Moldova, finanțat parțial din fonduri europene nerambursabile; consultare obligatorie a organizațiilor fermierilor la modificări legislative cu impact în agricultură, cu termen minim de 60 de zile. Textul sursă este trunchiat spre final, astfel că eventuale măsuri suplimentare adoptate la conferință nu pot fi verificate din fragmentul disponibil. [...]
Plățile APIA pentru ANT și SCV ar urma să intre la fermieri de săptămâna viitoare , după ce autorizările au fost făcute „în marea lor majoritate”, iar la nivel național gradul de autorizare depășește 90%, potrivit Agrointel . Informația a fost transmisă de Mihai Dorneanu, director executiv al APIA Neamț, la deschiderea MoldAgro Expo 2026 , organizat pe platforma MARSAT din Roman (județul Neamț). Acesta a spus că APIA Central a dat asigurări că sumele vor fi plătite începând de săptămâna viitoare, în special pentru dosarele aprobate în această săptămână. „Sunt plățile ANT și Sprijinul Cuplat Vegetal, care în aceste zile, în marea lor majoritate au fost autorizate de APIA și sumele vor pleca către fermieri în cel mai scurt timp. (...) teoretic, pentru dosarele aprobate în această săptămână, sumele vor fi plătite săptămâna viitoare.” Ce înseamnă pentru fermieri: calendar mai previzibil al încasărilor Miza este una de cash-flow: intrarea banilor pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) și Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV) poate reduce presiunea financiară din ferme, în condițiile în care plățile sunt legate de dosare deja autorizate. Dorneanu a indicat și stadiul procesării la nivel național: autorizările la plată pentru ANT și SCV sunt „peste 90%”; „spre sfârșitul săptămânii” majoritatea dosarelor ar urma să fie plătite, conform declarațiilor sale. Context: MoldAgro Expo 2026 MoldAgro Expo 2026 se desfășoară în perioada 8–11 mai, între orele 9:00–17:00, pe platforma MARSAT din Roman, județul Neamț, cu intrare liberă. În cadrul târgului sunt prezentate, între altele, utilaje agricole, drone, fertilizanți, oferte la sămânță, servicii și soluții de finanțare. [...]
APIA a început să elibereze adeverințe care le permit fermierilor să ia credite-punte de până la 90% din subvențiile estimate pentru 2026 , un mecanism care poate susține lichiditatea în fermă înainte de plata efectivă a sprijinului, potrivit Agrointel . Adeverințele sunt emise, la solicitarea scrisă a fermierului, în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții de finanțare. Documentul confirmă că solicitantul a depus Cererea de plată pentru anul 2026 și că a cerut finanțare pentru o serie de intervenții gestionate de agenție. Ce confirmă adeverința și pentru ce scheme se emite Prin adeverință, APIA certifică, la data emiterii, suprafața determinată la plată pentru intervențiile care fac obiectul convenției cu finanțatorii și faptul că a fost făcut controlul administrativ sau că datele au fost preluate din aplicația AGI online și înregistrate în IACS, după caz. Totodată, documentul atestă că beneficiarul nu se află sub excluderi de la plată și îndeplinește condițiile generale prevăzute de legislație. Adeverințele vizează beneficiarii următoarelor intervenții: Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS); Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS); DR-01 – Agro-mediu și climă pe pajiști permanente; DR-02 – Agro-mediu și climă pe terenuri arabile (inclusiv Pachetul 7 – angajamente tranzitate din PNDR 2014-2020); DR-04 – Agricultură ecologică – conversie; DR-05 – Agricultură ecologică – menținerea certificării; DR-09 – Zone afectate de constrângeri naturale – Zona Montană (ANC_ZM); DR-10 – zone afectate de constrângeri naturale semnificative; DR-11 – Zone afectate de constrângeri naturale specifice. Cum se finanțează și care sunt costurile maxime ale dobânzii Valoarea creditului poate ajunge la cel mult 90% din suma calculată conform adeverinței eliberate de APIA. Creditele contractate pe baza subvențiilor APIA sunt garantate de stat prin Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – S.A. (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii IFN – S.A. (FNGCIMM), mecanism prezentat ca o măsură de reducere a riscurilor de finanțare în agricultură. În comunicatul citat, APIA reamintește plafonarea dobânzilor, în baza Ordinului MADR nr. 703/2013: „Dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare bancare va fi de RON-ROBOR 6M + maximum 2%, iar dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare nebancare va fi de RON-ROBOR 6M + maximum 8%”. APIA recomandă fermierilor să compare ofertele disponibile, cu accent pe costul total (inclusiv comisioane), înainte de a alege soluția de finanțare. Procedură: cereri și online, plus publicarea convențiilor Pentru simplificarea procedurilor, solicitarea adeverințelor poate fi transmisă și electronic către centrele APIA. Agenția mai precizează că toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile de credit și entitățile de garantare vor fi publicate pe site-ul instituției, în secțiunea dedicată acordurilor și protocoalelor. [...]
Cei care cultivă tutun primesc în 2025 cea mai mare subvenție APIA pe hectar, de 5.431,0169 euro (aprox. 27.592,8244 lei), potrivit AgroInfo , care citează informații furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) . Miza economică este directă: pentru fermele eligibile, sprijinul depășește 5.000 euro/ha și poate schimba semnificativ venitul pe suprafață. Ajutorul este Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT) 4 – tutun, aferent anului de cerere 2025. Conform datelor transmise de APIA, plafonul alocat pentru această plată este de 1.466.972 euro. Cuantumul pe hectar pentru 2025 este de 5.431,0169 euro/ha , în creștere cu 220,0168 euro/ha față de anul de cerere 2024, când cuantumul a fost 5.211,0001 euro/ha , mai arată publicația. Cum se face plata și cât încasează fermierul în lei Plățile se fac în lei, la cursul de schimb de 5,0806 lei/euro , stabilit de Banca Centrală Europeană la 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria C, nr. 4506 din 1 octombrie 2025). La acest curs, un fermier eligibil care cultivă tutun încasează pentru anul de cerere 2025 27.592,8244 lei/hectar , conform calculelor prezentate în material. Context: APIA a început plățile pentru ANT APIA a demarat, luni, plata ajutoarelor naționale tranzitorii atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru zootehnie, potrivit informațiilor din articol. [...]
