Știri
Știri din categoria Agricultură
Deficitul de muncitori apasă pe livezile din Ucraina și împinge fermele să vândă rapid, chiar cu marje fragile, pe fondul prețurilor volatile și al riscurilor operaționale legate de stocare, potrivit EastFruit, care citează AgroTimes.
Problemele sunt descrise de Andrei Sîci, proprietarul fermei „Raduga” din regiunea Vinița, într-un articol pentru revista „Sadivnîtstvo po-ukrainskî”. După pierderea pieței de export din est, ferma s-a reorientat către vânzarea pe piața internă.
Potrivit fermierului, lipsa lucrătorilor este principala vulnerabilitate a sectorului: nu sunt suficienți oameni nici pentru tăierile din livezi, nici pentru recoltare. În evaluarea sa, nici tehnologiile moderne nu pot compensa deficitul de personal, ceea ce ridică riscul de pierderi directe în câmp și în livadă.
În cazul merelor, întreruperile de alimentare cu energie au făcut stocarea mai riscantă, iar ferma a ales să vândă cea mai mare parte a recoltei imediat după recoltare, la 18–20 grivne/kg.
Vânzările ulterioare la 22–23 grivne/kg nu au acoperit întotdeauna costurile cu energia, iar unele exploatații au raportat pierderi din deprecierea merelor din soiurile Golden și Fuji. În același timp, prețul pentru „mărul tehnic” (destinat procesării) a coborât la 6–7 grivne/kg, sub pragul de rentabilitate indicat de fermier, de circa 8–10 grivne/kg.
Nici segmentul de legume nu a confirmat așteptările: tentativa fermei „Raduga” de a cultiva legume pe 6 hectare s-a încheiat cu pierderi de aproximativ 30.000 de dolari (aprox. 138.000 lei). Într-o perioadă, prețul tomatelor a coborât la 4 grivne/kg, nivel la care recoltarea a devenit neeconomică, iar o parte din suprafețe a fost întoarsă (diskuită).
În schimb, grupa sâmburoaselor a arătat mai bine din perspectiva rentabilității: ca exemplu, ferma a vândut caise la 35–55 grivne/kg.
În ansamblu, combinația dintre deficitul de personal, volatilitatea prețurilor și constrângerile energetice reduce capacitatea fermelor de a planifica și de a valorifica producția în perioadele cu prețuri mai bune, împingându-le spre vânzări rapide și expunere mai mare la pierderi.
Recomandate
Creșterea cu 18% a recoltei de mere pune presiune pe export și procesare , iar producătorii din Republica Moldova riscă un sezon comercial dificil dacă nu își pregătesc din timp vânzările și piețele, potrivit Moldova Fruct . Asociația estimează că, din recolta din 2026, circa 145.000 de tone ar trebui exportate, iar aproximativ 325.000 de tone ar urma să meargă la procesare. Prognoza de vară indică pentru acest an o producție de aproximativ 526.000 de tone de mere în Moldova, cu circa 18% peste nivelul de anul trecut. Concluziile au fost discutate în cadrul unei ședințe a consiliului asociației, dedicată perspectivelor de export și procesare pentru recolta 2026, conform publicației, care citează Logos Press . Miza economică: volum mare, risc mai mare la valorificare Directorul executiv al asociației, Iurie Fală , a avertizat că majorarea producției aduce atât oportunități, cât și riscuri legate de plasarea pe piață a unui volum mare într-un interval scurt. „În acest sezon, calitatea fructelor, încheierea din timp a contractelor și diversificarea piețelor de desfacere vor determina efectul comercial”, a subliniat Fală. În practică, mesajul asociației este că un an cu producție ridicată nu se traduce automat în venituri mai bune: fără contracte semnate din timp și fără piețe alternative, presiunea pe prețuri și pe capacitățile de depozitare/procesare poate crește. Recomandări operaționale pentru producători: sortare timpurie și monitorizarea stocurilor Consiliul „ Moldova Fruct ” recomandă ca producătorii să înceapă încă de la debutul sezonului sortarea merelor pe soiuri și pe categorii de calitate, în funcție de cerințele piețelor și ale canalelor de vânzare vizate. În plus, jucătorii din piață sunt îndemnați să urmărească atent dinamica stocurilor și a prețurilor, pentru a evita blocaje în vânzare sau decizii întârziate de direcționare către procesare. Componenta de reglementare: TVA și acciza la motorină, pe agenda discuțiilor cu autoritățile Pe lângă aspectele comerciale, asociația a discutat și interacțiunea cu autoritățile în contextul reformei fiscale. „Moldova Fruct” susține că modificările propuse nu ar trebui să crească povara fiscală pentru agricultori. Organizația pledează pentru: menținerea cotei TVA la produsele agricole, inclusiv fructe, la 8%; menținerea cotei de 8% pentru gazul natural folosit la uscarea fructelor; crearea unui mecanism de compensare a accizei la motorina utilizată de agricultori; păstrarea altor măsuri de sprijin de stat pentru sector. [...]
Fermierii au doar cinci zile lucrătoare să ceară ajutorul la cartof, iar cuantumul de 300 euro/ha nu este garantat , pentru că poate fi redus dacă cererile depășesc bugetul schemei, potrivit Agronet . Cererile se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene în intervalul 24–28 august 2026, după publicarea Hotărârii Guvernului nr. 638/2026 în Monitorul Oficial. Schema este un ajutor de minimis (sprijin de stat cu plafon pe trei ani), destinat culturii cartofului de consum, cu o valoare maximă de 300 euro/ha (aprox. 1.500 lei/ha), acordată proporțional cu suprafața eligibilă. Ce condiții trebuie îndeplinite pentru eligibilitate Pentru a intra în schemă, solicitantul trebuie, între altele, să îndeplinească următoarele cerințe: să cultive cel puțin 0,3 hectare cu cartof de consum; să obțină și să dovedească minimum 12 tone/ha ; să fie înscris în Registrul agricol pentru anul 2026 ; să permită verificarea culturii înainte de recoltare ; să dovedească valorificarea producției minime prin documente justificative; să respecte plafonul general de minimis de 50.000 euro în trei ani pentru întreprindere/întreprindere unică. Schema se adresează persoanelor fizice cu atestat de producător valabil, PFA, întreprinderilor individuale și familiale, societăților agricole și producătorilor agricoli persoane juridice. Depunerea cererii și actele din dosar Documentația se depune la Direcția pentru Agricultură Județeană unde se află suprafața cultivată. Cererea poate fi transmisă și electronic , prin poștă sau curier. Dosarul include, după caz: actul de identitate; atestatul de producător; documente de reprezentare; certificatul de înregistrare al formei juridice; dovada unui cont activ; adeverința din Registrul agricol pentru 2026. Pentru documentele trimise electronic, copiile trebuie certificate de solicitant cu mențiunea „conform cu originalul”. Calendarul obligațiilor până la plată După înscriere, cultura și suprafața declarată trebuie verificate în teren înainte de recoltare. Termenele din schemă sunt: Depunerea cererilor: 24–28 august 2026 Valorificarea producției: până la 18 noiembrie 2026 (inclusiv) Depunerea documentelor justificative: până la 23 noiembrie 2026 (inclusiv) Plata sprijinului: până la 22 decembrie 2026 Documentele acceptate pentru valorificare includ, după caz, facturi, rapoarte fiscale sau file din carnetul de comercializare. De ce „300 euro/ha” este doar un plafon Bugetul total al schemei este de 26,625 milioane de lei . Dacă totalul solicitărilor eligibile depășește fondurile disponibile, cuantumul pe hectar se reduce proporțional , ceea ce înseamnă că 300 euro/ha reprezintă nivelul maxim posibil, nu o sumă fixă garantată. Pentru fermieri, miza imediată este depunerea cererii până la 28 august 2026 , iar apoi respectarea termenelor de verificare în teren, valorificare și depunere a documentelor pentru a ajunge la plată. [...]
Ultima fermă de vaci de lapte din apropierea Bucureștiului își reduce efectivul , după ce nu mai găsește cumpărători nici pentru lapte, nici pentru animale, deși anul este bun la furaje și sănătatea bovinelor, potrivit Agrointel . Decizia indică o presiune economică în lanțul laptelui, în care prețul la poarta fermei rămâne sub costurile în creștere. Agroindustriala Pantelimon , administrată de dr. Mihai Petcu, are în prezent 600 de vaci de lapte din rasa Holstein și intenționează să vândă circa 100 de juninci. Fermierul spune că speră să obțină aproximativ 2.000 de euro pe cap de animal (aprox. 10.000 lei), însă susține că problema principală este lipsa pieței: „nu am cui să le vând”. Prețul laptelui, sub presiunea costurilor Ferma livrează laptele cu aproximativ 2 lei pe litru, în timp ce cheltuielile continuă să crească, potrivit declarațiilor administratorului. Acesta a descris deteriorarea raportului dintre veniturile din lapte și costurile cu motorina, folosind o comparație directă între cantitatea de lapte necesară pentru a cumpăra combustibil. „Înainte, cu cinci litri de lapte cumpărai doi litri de motorină. Acum, cu cinci litri de lapte cumperi un litru de motorină. Noi vindem cu 2 lei litrul.” Operațional, ferma continuă, dar cu efectiv redus Pe partea agricolă, Mihai Petcu afirmă că anul este favorabil, cu culturi „foarte frumoase” și producții de porumb estimate la peste 8–10 tone la hectar. În același timp, el spune că, în pofida vânzării de animale, intenționează să continue activitatea fermei cu restul efectivelor. Animalele scoase la vânzare sunt juninci de reproducție, pe care fermierul le descrie ca fiind într-o stare foarte bună de sănătate și crescute în condiții bune. Context: procesare proprie, dar piață dificilă Agroindustriala Pantelimon are și o fabrică proprie de procesare, unde produce iaurt, sana, chefir, brânză și smântână. Chiar și cu această capacitate, fermierul indică drept problemă centrală prețul mic al laptelui raportat la costurile de producție și dificultatea de a valorifica atât laptele, cât și animalele, ceea ce îl împinge să reducă efectivul. [...]
APIA pune la plată 49,27 milioane de lei pentru servicii de ameliorare , o tranșă care acoperă lucrări efectuate în iunie și în trimestrul II din 2026 și care poate accelera decontările către organizațiile de crescători ce gestionează registrele genealogice și testările genetice, potrivit Agronet . Suma exactă anunțată este de 49.267.118,96 lei , iar plata se face prin centrele județene APIA, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Sprijinul este acordat în cadrul schemei instituite prin OUG nr. 61/2023 și vizează servicii , nu plăți directe „pe cap de animal” către fiecare fermier. Ce se finanțează și cine poate solicita banii Schema acoperă două tipuri de activități: întocmirea și menținerea registrelor genealogice ; testele pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al efectivelor. Conform cadrului din OUG, ajutorul poate acoperi până la 100% din costurile administrative pentru registrele genealogice și până la 70% din costurile testelor genetice/performanță. Solicitanții sunt asociații sau organizații de crescători recunoscute, acreditate ori autorizate pentru aceste activități. Pentru ferme, efectul este accesul la servicii subvenționate , nu o sumă standard virată automat fiecărui proprietar de animale. Schema se aplică raselor din speciile taurine, bubaline, ovine, caprine, porcine și ecvine . Plafoane maxime pe animal pentru serviciile eligibile (2026) Pentru registre genealogice , valorile maxime comunicate sunt: 60 lei/cap pentru taurine, bubaline și ecvine; 35 lei/cap pentru ovine și caprine; 100 lei/cap pentru porcine. Pentru determinarea calității genetice/randamentului genetic , plafoanele includ: 140 lei/cap pentru testarea performanțelor producției de lapte la taurine și bubaline; 60 lei/cap pentru controlul producției de carne la taurine și bubaline; 35 lei/cap pentru testarea producției de lapte la ovine și caprine; 35 lei/cap pentru producția de carne la ovine și caprine; 30 lei/cap pentru producția de lână la rasele cu lână fină; 36 lei/cap pentru producția de pielicele la ovine și caprine. Aceste valori sunt plafoane maxime pentru servicii eligibile , nu un cuantum general în numerar pentru fiecare crescător. Cum se raportează plata la bugetul anual și ce nu se știe încă Pentru 2026, Guvernul a aprobat, prin Hotărârea Guvernului nr. 370/2026 , un plafon de 142,3196 milioane de lei credite bugetare pentru schema de ameliorare a raselor, împărțit astfel: 39,0446 milioane lei pentru taurine, bubaline, porcine și ecvine; 103,275 milioane lei pentru ovine și caprine. Tranșa de 49,267 milioane de lei reprezintă aproximativ 34,6% din plafonul anual, însă APIA nu a publicat distribuția acestei plăți pe specii, județe sau beneficiari, astfel că nu se poate estima impactul pe fiecare sector. De ce contează pentru crescători Plata anunțată este semnificativ mai mare decât tranșa din mai: Agronet a relatat anterior că APIA achitase 6,082 milioane de lei pentru serviciile de ameliorare realizate în mai 2026, iar diferența este explicată de perioada mai largă acoperită acum (iunie și întreg trimestrul II). În practică, fondurile susțin programele de ameliorare și evidența genetică și sunt separate de Sprijinul Cuplat Zootehnic, Ajutoarele Naționale Tranzitorii și celelalte plăți din Campania APIA 2026. [...]
APIA virează peste 49,26 milioane de lei către crescătorii de animale , bani care acoperă servicii de ameliorare a raselor prestate în iunie și în trimestrul al doilea din 2026, potrivit Economedia . Plățile sunt făcute prin centrele județene ale agenției și sunt finanțate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Sprijinul este acordat sub forma unui ajutor de stat în zootehnie și vizează solicitanții care au accesat schema în baza OUG nr. 61/2023, cu modificările și completările ulterioare. Practic, banii sunt destinați costurilor pentru „ameliorarea raselor” – servicii care țin de îmbunătățirea genetică și performanțelor efectivelor. Plățile vin pe fondul controalelor din Campania 2026 În paralel, APIA derulează verificările pentru subvențiile din Campania 2026, după ce a extras un eșantion de control de 14.802 fermieri, care trebuie verificați pentru respectarea condițiilor de eligibilitate și a cerințelor de acordare a plăților. În sectorul zootehnic, în eșantion au fost incluși 4.433 fermieri, iar în sectorul vegetal au fost selectați 11.025 fermieri, care exploatează aproximativ 1,61 milioane de hectare. Termene și consecințe pentru fermieri Controalele la fața locului pentru cererile de plată din eșantion trebuie finalizate până la 15 octombrie 2026. Pentru unele obligații specifice, verificările pot continua iarna sau în primăvara anului viitor. APIA a avertizat că fermierii care refuză controlul inspectorilor își pierd dreptul la plata solicitată, conform prevederilor legale. [...]
Seceta din Renania de Nord–Westfalia împinge fermele spre al doilea an de pierderi , cu producții mai mici la porumb și cartofi și costuri care, în unele cazuri, depășesc veniturile din vânzarea legumelor, potrivit Focus . Fermierii avertizează că, fără ploi consistente în perioada imediat următoare, presiunea financiară se va accentua. În landul german, plantele sunt „subnutrite de săptămâni”, spune Erich Gussen, președintele Asociației Agricole Renane . El arată că, la porumb, pierderile sunt cele mai mari, iar la cartofi se așteaptă mai puțini tuberculi și de dimensiuni mai mici; în unele zone, porumbul crește chiar fără știuleți. Producții mai mici și venituri sub așteptări Gussen afirmă că, pentru cartofi și porumb, „orice ajutor vine deja prea târziu”, iar fermele obțin randamente semnificativ mai mici decât estimaseră inițial. Impactul nu se vede doar în vânzările directe, ci și în alte segmente ale activității agricole, unde lipsa producției reduce resursele disponibile. La cereale, situația este mai puțin severă, însă tot negativă: bilanțul de recoltă al asociației fermierilor indică un recul de 9% al producției față de anul trecut. Pentru sfecla de zahăr, Gussen spune că mai există speranțe, în funcție de cantitatea de precipitații din următoarele săptămâni. Efect în lanț: furaje insuficiente și costuri în creștere Pe pășuni se văd „mai multe fire maro decât verzi”, iar iarba rămasă abia mai ajunge ca hrană pentru vaci, potrivit lui Jan-Malte Wichern, purtător de cuvânt al Camerei Agricole din NRW . Unele ferme de lapte au început deja să folosească stocurile de fân pentru iarnă și se așteaptă să cumpere furaje suplimentare în lunile următoare. În paralel, fermierii reclamă o presiune financiară acumulată: prețuri de producător în scădere, costuri mai mari cu energia și personalul, iar seceta agravează o situație deja tensionată. Măsuri cerute și sprijin promis de guvern Asociația Fermierilor Germani cere intervenția guvernului federal, inclusiv: măsuri de sprijin financiar pentru achiziția de îngrășăminte pentru anul viitor; reducerea taxei pe motorină, pe fondul consumului ridicat de combustibil al utilajelor folosite la irigații și recoltare. Ministrul federal al Agriculturii, Alois Rainer, a promis ajutor după bilanțul de recoltă 2026: plățile directe ar urma să crească anul viitor de la 4,1 miliarde euro (aprox. 20,5 miliarde lei) la 4,9 miliarde euro (aprox. 24,5 miliarde lei). Diferențe regionale: Westfalia-Lippe, sub pragul obișnuit de ploi Efectele variază în funcție de zonă. În Westfalia, până la mijlocul lui iunie a plouat peste medie, dar situația actuală rămâne „îngrijorătoare”, potrivit lui Frauke Froning, purtătoare de cuvânt a Asociației Agricole Westfalia-Lippe. În iulie, precipitațiile au fost doar 36% din nivelul obișnuit. În regiunile cu soluri mai nisipoase, precum zona Renaniei din jurul Dormagen și Köln și câmpia Köln–Aachen, situația este descrisă ca fiind și mai critică, după lipsa ploilor din iulie, când solul a rămas cu prea puțină apă pentru plante. [...]
