Știri
Știri din categoria Agricultură
Exporturile agresive ale Chinei de carne de pui și lactate ieftine încep să schimbe echilibrul pe piețele externe, punând presiune pe producătorii tradiționali și alimentând reacții de reglementare în Europa, potrivit news.ro. Beijingul capitalizează pe supraproducția internă și pe prețuri competitive pentru a câștiga cote de piață în Europa, Asia și Africa, într-o evoluție relatată de Reuters.
China a ajuns anul trecut exportator net de carne de pui, iar exporturile de produse din carne de pui au urcat la 2,6 miliarde de dolari (aprox. 11,7 miliarde lei), aproape dublu față de 2020. La lactate, exporturile ar urma să atingă anul acesta 600 de milioane de dolari (aprox. 2,7 miliarde lei), dublu față de acum trei ani.
Expansiunea este pusă pe seama investițiilor masive în agricultură și industria alimentară, încurajate de autorități pentru consolidarea securității alimentare. Capacitățile au crescut însă peste nivelul cererii interne, afectate de încetinirea economiei, schimbarea obiceiurilor de consum și reducerea populației.
Un exemplu este Wintop Food (provincia Shandong), care procesează anual 60 de milioane de pui și exportă în peste 20 de țări. Directorul general Dang Yangyang spune că produsele chinezești pot fi cu aproximativ 1.000 de dolari pe tonă (aprox. 4.500 lei/tonă) mai ieftine decât cele din Brazilia și Thailanda. Potrivit companiei, exporturile au reprezentat anul trecut jumătate din profit, iar capacitățile sunt în extindere pentru a răspunde cererii externe.
Creșterea livrărilor din China intensifică presiunile asupra producătorilor tradiționali din Brazilia, Thailanda și Uniunea Europeană. În Europa, firma de consultanță Gira estimează că China și-a dublat din 2022 cota pe piața europeană a produselor procesate din carne de pasăre, la 10%, și și-a triplat prezența pe piața britanică, depășind 14%.
Pe partea de reglementare, Comisia Europeană a deschis în iulie o investigație antidumping (anchetă privind vânzarea sub costuri) pentru importurile de rață Pekin din China și, luna trecută, a impus taxe antidumping de 41%–67% pentru proteinele din mazăre provenite din această țară. Importurile de carne de pui sunt monitorizate, dar nu sunt, deocamdată, vizate de măsuri similare.
În paralel, Comisia Europeană a transmis că produsele importate trebuie să respecte aceleași standarde sanitare ca cele produse în UE și intenționează să consolideze etichetarea originii, începând cu produsele din carne de pasăre în 2027.
Producătorii chinezi își cresc prezența și în lactate. Grupul Yili intenționează să înceapă exporturile de lapte praf pentru sugari în Asia de Sud-Est anul viitor, iar Feihe a intrat deja pe piețele din Filipine și Indonezia, concurând cu Nestlé și Mead Johnson.
Avantajul rămâne prețul: potrivit comerciantului internațional Branexx, unele produse chinezești din carne de pui sunt cu 10%–20% mai ieftine decât cele braziliene. În același timp, exportatorii chinezi trebuie să depășească neîncrederea legată de scandaluri anterioare privind siguranța alimentară, pe fondul unei atenții mai mari din partea autorităților europene.
Recomandate
România urmează să primească 1,1 milioane de doze de vaccin pentru oi și capre , un pas operațional esențial pentru limitarea focarelor și pentru reducerea restricțiilor care apasă asupra circulației și comerțului cu animale vii, potrivit Adevărul . Expedierea este prevăzută pentru 24 octombrie 2026, după activarea, la nivelul Comisiei Europene , a băncilor de vaccinuri ale Uniunii Europene. Din total, 800.000 de doze sunt destinate combaterii variolei ovine și caprine, iar 300.000 vizează pesta micilor rumegătoare . Cele două boli sunt distincte, iar vaccinurile nu sunt interschimbabile. Ce înseamnă livrarea: start de urgență, nu acoperire completă Dozele puse la dispoziție prin băncile de vaccinuri ale UE sunt destinate inițierii unei campanii de vaccinare de urgență, nu acoperirii întregii campanii, inclusiv a eventualelor runde ulterioare. Sursele europene citate de publicație subliniază că acest mecanism este gândit să păstreze capacitatea de reacție și pentru alte urgențe din statele membre. În practică, cele 1,1 milioane de doze reprezintă stocul pentru prima etapă a intervenției, iar necesarul total va depinde de planurile de vaccinare și de eventuale etape suplimentare. Calendarul și pașii administrativi către activarea stocurilor UE Potrivit surselor europene citate, România a cerut oficial accesarea vaccinurilor la 21 septembrie 2026, iar la 23 septembrie a transmis Comisiei Europene planurile de vaccinare. La 2 octombrie au fost solicitate clarificări suplimentare, iar răspunsul autorităților române a fost transmis la 5 octombrie. Băncile de vaccinuri ale UE au fost activate la 8 octombrie 2026, după îndeplinirea cerințelor practice și juridice necesare. Rezervele sunt separate: una pentru variola ovină și caprină (SPGP) și alta pentru pesta micilor rumegătoare (PPR). Unde ar urma să se vaccineze și ce rămâne neclar pentru crescători Planul românesc prevede, pentru pesta micilor rumegătoare, vaccinarea în județele Constanța și Tulcea, în timp ce vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine a fost planificată la nivel național. Publicația notează însă că data expediției nu confirmă, în sine, când începe vaccinarea în fiecare județ. Pentru detalii despre distribuția către crescători și ordinea etapelor sunt necesare informații operative de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și de la direcțiile sanitar-veterinare județene. Context epidemiologic și miza comercială Pesta micilor rumegătoare a fost confirmată pentru prima dată în România în iulie 2024. Conform datelor prezentate de Comisia Europeană într-o reuniune a experților veterinari, în 2024 au fost raportate 67 de focare, care au afectat aproximativ 235.000 de animale, în județele Tulcea, Constanța, Timiș și Ialomița. Boala a reapărut ulterior, inclusiv în 2026, cu focare consemnate în județul Mureș și în județul Timiș, iar Comisia a actualizat zonele de protecție, supraveghere și restricție. În cazul variolei ovine și caprine, o prezentare a Comisiei Europene din februarie 2026 indică 27 de focare confirmate în 2025, iar documente europene consemnează noi focare în primăvara lui 2026, inclusiv într-o exploatație din județul Mureș. Comisia avertizează că boala poate genera pierderi economice semnificative prin scăderea producției de lapte, deprecierea lânii și pieilor și prin restricțiile comerciale. Unul dintre obiectivele planului românesc este deblocarea exporturilor de ovine și caprine către piețe din afara UE, în condițiile în care restricțiile sanitar-veterinare afectează comercializarea animalelor vii. În planul transmis Comisiei Europene, ANSVSA a prevăzut o abordare diferențiată: vaccinarea împotriva ambelor boli în Constanța și Tulcea și vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine în restul țării, cu accent pe trasabilitate și respectarea cerințelor sanitar-veterinare pentru comerțul internațional. [...]
Grâul de panificație a urcat la 237 euro/tonă DAP Constanța, dar semnalul de preț rămâne amestecat între produse și piețe , iar o zi de revenire nu echivalează cu o tendință, arată datele sintetizate de Agronet . Pentru fermieri și traderi, miza imediată este că diferențele dintre condițiile comerciale (DAP, FOB, „la poarta fermei”, contracte futures) și dintre regiuni pot schimba concluzia despre „scumpire” sau „ieftinire”, chiar când titlurile indică o creștere în port. Constanța: grâul crește săptămânal, porumbul și oleaginoasele rămân sub nivelul anterior Setul de cotații DAP Constanța din 13 octombrie (publicat de Agrointeligența) comparat cu 6 octombrie arată o recuperare incompletă pentru mai multe produse. În intervalul 6–13 octombrie: grâu de panificație: 234 → 237 euro/tonă ( +1,28% ); grâu furajer: 220 → 220 euro/tonă (0%); porumb: 227 → 225 euro/tonă ( −0,88% ), deși în ziua de 13 octombrie a fost un plus de 3 euro/tonă; floarea-soarelui: 476 → 473 euro/tonă (−0,63%); rapiță: 517 → 512 euro/tonă ( −0,97% ), chiar dacă a avut o creștere zilnică de 7 euro/tonă. Interpretarea-cheie din analiză: o mișcare pozitivă într-o singură zi poate arăta o revenire, dar nu înseamnă automat că piața a recuperat pierderile din săptămâna anterioară. Piața internă: aceeași marfă, direcții diferite în funcție de regiune Datele raportate Comisiei Europene și publicate de AGRIMEDIA (pentru săptămâna 5–11 octombrie) indică diferențe regionale care fac riscantă o concluzie generală de tipul „porumbul s-a scumpit în România”. În seria citată: la porumb furajer, Muntenia crește (179,65 → 201,32 euro/tonă, +12,06%), în timp ce Banatul scade (204,40 → 189,72 euro/tonă, −7,18%), iar Constanța (în această serie, reper FOB) coboară (246,34 → 239,48 euro/tonă, −2,78%); la grâul de panificație, Banatul urcă, dar Constanța scade în media săptămânală din serie. Agronet insistă asupra unui punct tehnic cu impact direct în decizii: 222,83 euro/tonă FOB (medie săptămânală) și 237 euro/tonă DAP (observație zilnică) nu sunt comparabile direct , pentru că diferă perioada și condiția comercială. Bursele: porumbul european se desprinde de Chicago, dar transmiterea în România nu e automată Pe 14 octombrie, cotațiile intrazilnice publicate de AHDB arată o divergență puternică: porumbul pe Euronext (contract noiembrie) urcă la 302,50 euro/tonă , în timp ce porumbul american (Chicago, decembrie) scade ușor față de referința anterioară. În același „instantaneu”, grâul pe Euronext avansează moderat, iar rapița scade marginal. Concluzia operațională pentru piața locală, așa cum reiese din analiză: piețele internaționale nu transmit același semnal , iar ofertele interne nu urmează automat mișcarea de la Paris, inclusiv din cauza diferențelor de logistică și a condițiilor de livrare. De ce contează: costul transportului în Marea Neagră poate rupe legătura dintre bursă și prețul la fermă Agronet notează că transportul prin Marea Neagră rămâne o variabilă care complică relația dintre prețurile bursiere, prețul de export și suma oferită la fermă. În acest context, chiar și atunci când apar cotații mai mari în anumite puncte (port, FOB, futures), costurile și riscurile logistice pot absorbi o parte din avantaj , iar „prețul mai bun” nu se vede automat în oferta netă pentru producător. Pentru producătorii români, implicația practică este să trateze separat reperele de preț (fermă/port/bursă) și să compare oferte doar pe serii compatibile (aceeași perioadă, aceeași monedă, aceeași condiție comercială), altfel concluziile pot fi înșelătoare. [...]
O creștere a producției de porumb a Chinei cu 5–8 milioane de tone ar putea pune presiune pe prețuri și pe fluxurile comerciale , într-un moment în care importurile chineze sunt așteptate să scadă ușor, potrivit informațiilor prezentate de AGRO TV , care citează Reuters via AGERPRES. Anunțul a fost făcut de Zhang Dalong , director de cercetare la COFCO (companie de stat chineză din agribusiness), pe fondul unor rezultate bune în nordul țării. În acest context, oficialul a indicat că livrările de porumb din SUA „nu sunt încă o opțiune”, deoarece rămân neviabile economic. Ce se schimbă în cererea Chinei Estimarea prezentată pentru anul agricol 2026/2027 indică importuri de porumb de 3,5 milioane de tone, în scădere cu 170.000 de tone față de anul precedent. Zhang Dalong a detaliat și o structură orientativă a provenienței: 1,2 milioane de tone din Brazilia; 1,2 milioane de tone din Argentina; 900.000 de tone din SUA; restul, de la alți furnizori. În paralel, el a descris o dinamică mixtă în producția internă: în nord-est a crescut suprafața semănată, dar au scăzut randamentele, în timp ce în nordul Chinei producția și calitatea s-au îmbunătățit. De ce urmăresc traderii relația China–SUA Traderii globali urmăresc dacă Beijingul va majora achizițiile de produse agricole din SUA, în condițiile în care cele două țări au prezentat o listă de produse pentru care sunt reduse taxele vamale, inclusiv porumb, grâu și uleiuri vegetale, potrivit Reuters. Totuși, reprezentantul COFCO a susținut că importurile de porumb din SUA nu mai sunt viabile comercial „chiar cu taxe vamale de 1%”, deoarece marjele la import rămân negative. Context: presiune deja vizibilă în prețuri Informațiile din China vin la o zi după un raport al Departamentului Agriculturii al SUA (USDA), care a indicat o creștere cu circa 6 milioane de tone a producției estimate pentru sezonul 2026/2027, evoluție care a fost urmată de o scădere puternică a prețurilor la porumb pe bursa din Chicago, conform materialului. Alte estimări pentru cereale furajere Pe lângă porumb, Zhang Dalong a prezentat și estimări pentru alte importuri: sorg: 8 milioane de tone în 2026/2027, în creștere cu 550.000 de tone; orz: 10 milioane de tone, în scădere anuală cu 3,14 milioane de tone. Pentru trimestrul al patrulea, el a indicat importuri estimate de 400.000 de tone de porumb, 2,95 milioane de tone de sorg și 2,6 milioane de tone de orz. În lipsa unor detalii suplimentare despre calendarul exact al achizițiilor și despre nivelurile de preț vizate, rămâne de urmărit dacă revizuirea producției interne a Chinei se va traduce într-o reducere efectivă a cererii pe piața internațională și într-o presiune suplimentară asupra cotațiilor. [...]
Florin Barbu condiționează rămânerea la Agricultură de un pachet de măsuri cu termen de 100 de zile , după ce a primit aviz favorabil în comisiile de specialitate ale Parlamentului pentru preluarea portofoliului în guvernul Luca Niculescu, potrivit AGRO TV . Fostul ministru a fost avizat cu 18 voturi „pentru”, 12 „împotrivă” și o abținere, în urma audierilor din comisiile reunite ale Camerei Deputaților și Senatului. În intervenția sa, Barbu a susținut că agricultura și fermierii români se află „într-o situație extrem de critică” și a cerut un răgaz de maximum 100 de zile pentru a debloca situația. Ce măsuri pune pe lista de urgență În fața parlamentarilor, Florin Barbu a indicat drept priorități, după revenirea la conducerea Ministerului Agriculturii: deblocarea ajutorului de stat pentru secetă; un program de creditare preferențială pentru fermieri, cu dobândă fixă de 1,95% și ROBOR, cu comisioane și garanții suportate de MADR; continuarea programelor dedicate procesării și integrării producției vegetale cu zootehnia; continuarea proiectelor pentru infrastructura principală de irigații, pentru a evita riscul de dezangajare a unor fonduri europene. Miza: asumare politică și risc de instabilitate administrativă Barbu a spus că este dispus să-și depună demisia dacă, în primele 100 de zile de la preluarea mandatului, nu va reuși să implementeze „primele patru măsuri” pentru agricultură incluse în programul de guvernare. „Vă spun sincer că dacă nu voi realiza primele patru măsuri în 100 de zile, îmi asum politic că voi pleca de la Ministerul Agriculturii (...).” În termeni practici, angajamentul pune presiune pe ritmul de aprobare și operaționalizare a acestor intervenții (ajutor de stat, creditare, programe de procesare și irigații), într-un interval scurt, cu potențial impact direct asupra finanțării fermierilor și asupra continuității proiectelor de investiții, inclusiv cele legate de fonduri europene. AGRO TV nu oferă, în material, un calendar detaliat de implementare pentru fiecare măsură. [...]
Ministerul Agriculturii cere urgent 1,2–1,5 miliarde lei pentru a putea plăti schemele de sprijin, pe fondul exploziei costurilor cu energia și combustibilii , avertizând că fără intervenție rapidă sectoare precum avicolul și creșterea porcilor riscă să-și piardă competitivitatea, potrivit Economica . Ministrul interimar Barna Tanczos spune că banii sunt necesari până la finalul anului, prin rectificare bugetară, inclusiv pentru cofinanțarea unor programe pentru care România are deja fonduri europene. În prezent, Ministerul Agriculturii are în derulare opt programe de finanțare „în diverse etape”, dar nu are resursele bugetare pentru a face plățile, deși cererile sunt depuse, iar schemele sunt pregătite. Tanczos afirmă că a discutat „de nenumărate ori” cu ministrul Finanțelor pentru a obține sumele la următoarea rectificare. Ce scheme de sprijin sunt vizate și unde sunt blocajele Între programele menționate se află compensări pentru creșterea prețurilor la motorină și energie electrică, respectiv la îngrășăminte chimice, dar și ajutoare de minimis pentru: producția de legume în spații protejate; susținerea producției de usturoi; susținerea producției de cartof. Ministrul indică și plăți deja reglementate pentru zootehnie: crescătorii de bovine ar urma să primească 68 euro/cap de animal, în baza Legii 176/2026 (compensarea parțială a pierderilor din creșterea costurilor cu îngrășămintele și combustibilii, în contextul crizei din Orientul Mijlociu). Pentru suine, sprijinul este de 11,9 euro/loc de cazare la porc gras și 13,7 euro/loc pentru animale de reproducție. Pentru bovine, Tanczos afirmă că este nevoie de 54 milioane euro, existând cereri pentru 750.000 de capete. Totodată, pentru producătorii de cereale există un proiect de hotărâre de guvern pentru finanțarea îngrășămintelor, cu jumătate din bani din fonduri europene deja primite, însă „cealaltă jumătate” nu ar fi fost asigurată de Ministerul Finanțelor. Riscul pentru industria cărnii: energie scumpă, competitivitate pierdută Tanczos avertizează că sectoarele avicol și suin se confruntă cu „probleme grave” din cauza scumpirii energiei electrice și gazelor și cere intervenție imediată a statului pentru a limita efectul în costurile de producție. În opinia sa, pe piețele internaționale diferențele de competitivitate se joacă „în câteva procente”, nu la niveluri de 10–20%. Ministrul face o paralelă cu situația de la Dacia , unde compania a anunțat reducerea producției locale și concedieri, susținând că Guvernul trebuie să găsească metode de subvenționare a energiei pentru sectorul agricol, pentru a evita relocarea producției. În acest context, el notează că industria avicolă este dominată de jucători locali, în timp ce în sectorul porcului cei mai mari producători sunt multinaționale, dând ca exemple Comtim România (deținută de WH Group) și Premium Porc (cu acționariat danez). Efecte în lanț: presiune și pe panificație Ministrul interimar spune că scumpirea energiei și gazelor apasă și asupra industriei de panificație, unde menținerea prețurilor actuale ar putea deveni dificilă. În scenariul în care presiunea pe costuri continuă, el avertizează că România riscă să piardă competiția în fața altor state membre, „dincolo de prețurile de la raft”. În lipsa rectificării bugetare și a unor măsuri care să reducă impactul energiei în costurile de producție, mesajul central al ministerului este că plățile către fermieri rămân blocate, iar sectoarele expuse la energie (în special avicol și suin) pot pierde rapid avantajul competitiv. [...]
Ploile torențiale și rafalele din est pot bloca lucrările de câmp și transportul agricol până la prânz , cu cele mai mari riscuri în Moldova și Dobrogea, potrivit Agronet . Pentru ferme, miza este una operațională: intrarea utilajelor pe sol umed și manevrele în vânt puternic cresc riscul de împotmolire, întârzieri și pierderi de timp în fereastra scurtă de lucru din această dimineață. Estul, fără „fereastră” de lucru: Moldova și Dobrogea În Moldova, buletinul de la ora 05:00 indică 4,8 mm precipitații estimate (4,8 l/m²) și probabilitate maximă de 89% , cu vânt de 30,4 km/h și rafale de 50,8 km/h . Publicația recomandă amânarea tratamentelor, a lucrărilor în câmp și a transportului neesențial , pe fondul lipsei unui interval sigur până la prânz. Dobrogea apare într-o situație similară: 5,17 mm (5,17 l/m²) precipitații estimate, probabilitate maximă 85% , vânt de 33,5 km/h și rafale de 50 km/h . Și aici, recomandarea este de evitare a câmpului, tratamentelor și transportului vulnerabil , în lipsa unei ferestre clare de lucru. Unde se poate lucra: vestul și sud-vestul au cele mai bune condiții În Banat și Crișana, estimările indică 0 mm precipitații până la prânz, cu probabilități maxime de 30% (Banat) și 18% (Crișana). Condițiile sunt descrise ca fiind favorabile pentru verificări, acces pe parcele și organizarea lucrărilor, cu prudență la tratamente dacă vegetația rămâne umedă. Oltenia este menționată ca având cea mai bună fereastră de lucru din sud-vest , tot cu 0 mm precipitații estimate (probabilitate maximă 23%), ceea ce susține intrarea în câmp și transportul, cu aceeași rezervă privind tratamentele pe vegetație neuscata. Regiunile „intermediare”: vântul limitează tratamentele și logistica În Maramureș, Transilvania, Muntenia și zona montană, problema principală este vântul , care restrânge ferestrele pentru tratamente și impune prudență la transport și activități expuse. De exemplu: Maramureș: precipitații estimate 0,83 mm , probabilitate maximă 60% , rafale până la 31 km/h și „avertizare galbenă de urmărit” pentru vânt puternic. Transilvania: precipitații estimate 0,13 mm , probabilitate maximă 49% , cu mențiunea unei „avertizări galbene de urmărit” pentru vânt puternic și viscol. Muntenia: precipitații estimate 1,24 mm , probabilitate maximă 40% , rafale până la 26,2 km/h , cu recomandarea ca decizia să fie luată după controlul parcelei. Ce lucrări merită prioritizate, în funcție de risc Agronet indică drept priorități, acolo unde condițiile permit, verificarea parcelelor, pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă , dacă solul nu este excesiv de umed. Pentru culturile aflate încă în recoltare locală (porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclă), recomandarea este ca transportul să fie programat doar în regiunile cu vânt slab și acces bun , iar în Moldova și Dobrogea încărcarea și deplasarea să fie amânate . În pomicultură, viticultură și legumicultură, tratamentele rămân condiționate de frunză uscată, lipsa ploii apropiate și vânt redus , iar în zootehnie este indicată verificarea accesului spre adăposturi și fixarea elementelor vulnerabile la vânt, mai ales în est, nord și la munte. La ce să se uite fermierii până la buletinul de la prânz Până la actualizarea de la prânz , punctele de urmărit sunt: apariția efectivă a ploilor în Moldova și Dobrogea, starea drumurilor agricole și reevaluarea vântului înainte de tratamente sau manipularea încărcăturilor în nord, centru, est și zonele montane. În zonele mai stabile, decizia de mobilizare a utilajelor ar trebui luată după confirmarea portanței solului și a uscării vegetației . [...]
