Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministerul Agriculturii cere urgent 1,2–1,5 miliarde lei pentru a putea plăti schemele de sprijin, pe fondul exploziei costurilor cu energia și combustibilii, avertizând că fără intervenție rapidă sectoare precum avicolul și creșterea porcilor riscă să-și piardă competitivitatea, potrivit Economica. Ministrul interimar Barna Tanczos spune că banii sunt necesari până la finalul anului, prin rectificare bugetară, inclusiv pentru cofinanțarea unor programe pentru care România are deja fonduri europene.
În prezent, Ministerul Agriculturii are în derulare opt programe de finanțare „în diverse etape”, dar nu are resursele bugetare pentru a face plățile, deși cererile sunt depuse, iar schemele sunt pregătite. Tanczos afirmă că a discutat „de nenumărate ori” cu ministrul Finanțelor pentru a obține sumele la următoarea rectificare.
Între programele menționate se află compensări pentru creșterea prețurilor la motorină și energie electrică, respectiv la îngrășăminte chimice, dar și ajutoare de minimis pentru:
Ministrul indică și plăți deja reglementate pentru zootehnie: crescătorii de bovine ar urma să primească 68 euro/cap de animal, în baza Legii 176/2026 (compensarea parțială a pierderilor din creșterea costurilor cu îngrășămintele și combustibilii, în contextul crizei din Orientul Mijlociu). Pentru suine, sprijinul este de 11,9 euro/loc de cazare la porc gras și 13,7 euro/loc pentru animale de reproducție.
Pentru bovine, Tanczos afirmă că este nevoie de 54 milioane euro, existând cereri pentru 750.000 de capete.
Totodată, pentru producătorii de cereale există un proiect de hotărâre de guvern pentru finanțarea îngrășămintelor, cu jumătate din bani din fonduri europene deja primite, însă „cealaltă jumătate” nu ar fi fost asigurată de Ministerul Finanțelor.
Tanczos avertizează că sectoarele avicol și suin se confruntă cu „probleme grave” din cauza scumpirii energiei electrice și gazelor și cere intervenție imediată a statului pentru a limita efectul în costurile de producție. În opinia sa, pe piețele internaționale diferențele de competitivitate se joacă „în câteva procente”, nu la niveluri de 10–20%.
Ministrul face o paralelă cu situația de la Dacia, unde compania a anunțat reducerea producției locale și concedieri, susținând că Guvernul trebuie să găsească metode de subvenționare a energiei pentru sectorul agricol, pentru a evita relocarea producției.
În acest context, el notează că industria avicolă este dominată de jucători locali, în timp ce în sectorul porcului cei mai mari producători sunt multinaționale, dând ca exemple Comtim România (deținută de WH Group) și Premium Porc (cu acționariat danez).
Ministrul interimar spune că scumpirea energiei și gazelor apasă și asupra industriei de panificație, unde menținerea prețurilor actuale ar putea deveni dificilă. În scenariul în care presiunea pe costuri continuă, el avertizează că România riscă să piardă competiția în fața altor state membre, „dincolo de prețurile de la raft”.
În lipsa rectificării bugetare și a unor măsuri care să reducă impactul energiei în costurile de producție, mesajul central al ministerului este că plățile către fermieri rămân blocate, iar sectoarele expuse la energie (în special avicol și suin) pot pierde rapid avantajul competitiv.
Recomandate
Florin Barbu condiționează rămânerea la Agricultură de un pachet de măsuri cu termen de 100 de zile , după ce a primit aviz favorabil în comisiile de specialitate ale Parlamentului pentru preluarea portofoliului în guvernul Luca Niculescu, potrivit AGRO TV . Fostul ministru a fost avizat cu 18 voturi „pentru”, 12 „împotrivă” și o abținere, în urma audierilor din comisiile reunite ale Camerei Deputaților și Senatului. În intervenția sa, Barbu a susținut că agricultura și fermierii români se află „într-o situație extrem de critică” și a cerut un răgaz de maximum 100 de zile pentru a debloca situația. Ce măsuri pune pe lista de urgență În fața parlamentarilor, Florin Barbu a indicat drept priorități, după revenirea la conducerea Ministerului Agriculturii: deblocarea ajutorului de stat pentru secetă; un program de creditare preferențială pentru fermieri, cu dobândă fixă de 1,95% și ROBOR, cu comisioane și garanții suportate de MADR; continuarea programelor dedicate procesării și integrării producției vegetale cu zootehnia; continuarea proiectelor pentru infrastructura principală de irigații, pentru a evita riscul de dezangajare a unor fonduri europene. Miza: asumare politică și risc de instabilitate administrativă Barbu a spus că este dispus să-și depună demisia dacă, în primele 100 de zile de la preluarea mandatului, nu va reuși să implementeze „primele patru măsuri” pentru agricultură incluse în programul de guvernare. „Vă spun sincer că dacă nu voi realiza primele patru măsuri în 100 de zile, îmi asum politic că voi pleca de la Ministerul Agriculturii (...).” În termeni practici, angajamentul pune presiune pe ritmul de aprobare și operaționalizare a acestor intervenții (ajutor de stat, creditare, programe de procesare și irigații), într-un interval scurt, cu potențial impact direct asupra finanțării fermierilor și asupra continuității proiectelor de investiții, inclusiv cele legate de fonduri europene. AGRO TV nu oferă, în material, un calendar detaliat de implementare pentru fiecare măsură. [...]
România urmează să primească 1,1 milioane de doze de vaccin pentru oi și capre , un pas operațional esențial pentru limitarea focarelor și pentru reducerea restricțiilor care apasă asupra circulației și comerțului cu animale vii, potrivit Adevărul . Expedierea este prevăzută pentru 24 octombrie 2026, după activarea, la nivelul Comisiei Europene , a băncilor de vaccinuri ale Uniunii Europene. Din total, 800.000 de doze sunt destinate combaterii variolei ovine și caprine, iar 300.000 vizează pesta micilor rumegătoare . Cele două boli sunt distincte, iar vaccinurile nu sunt interschimbabile. Ce înseamnă livrarea: start de urgență, nu acoperire completă Dozele puse la dispoziție prin băncile de vaccinuri ale UE sunt destinate inițierii unei campanii de vaccinare de urgență, nu acoperirii întregii campanii, inclusiv a eventualelor runde ulterioare. Sursele europene citate de publicație subliniază că acest mecanism este gândit să păstreze capacitatea de reacție și pentru alte urgențe din statele membre. În practică, cele 1,1 milioane de doze reprezintă stocul pentru prima etapă a intervenției, iar necesarul total va depinde de planurile de vaccinare și de eventuale etape suplimentare. Calendarul și pașii administrativi către activarea stocurilor UE Potrivit surselor europene citate, România a cerut oficial accesarea vaccinurilor la 21 septembrie 2026, iar la 23 septembrie a transmis Comisiei Europene planurile de vaccinare. La 2 octombrie au fost solicitate clarificări suplimentare, iar răspunsul autorităților române a fost transmis la 5 octombrie. Băncile de vaccinuri ale UE au fost activate la 8 octombrie 2026, după îndeplinirea cerințelor practice și juridice necesare. Rezervele sunt separate: una pentru variola ovină și caprină (SPGP) și alta pentru pesta micilor rumegătoare (PPR). Unde ar urma să se vaccineze și ce rămâne neclar pentru crescători Planul românesc prevede, pentru pesta micilor rumegătoare, vaccinarea în județele Constanța și Tulcea, în timp ce vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine a fost planificată la nivel național. Publicația notează însă că data expediției nu confirmă, în sine, când începe vaccinarea în fiecare județ. Pentru detalii despre distribuția către crescători și ordinea etapelor sunt necesare informații operative de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și de la direcțiile sanitar-veterinare județene. Context epidemiologic și miza comercială Pesta micilor rumegătoare a fost confirmată pentru prima dată în România în iulie 2024. Conform datelor prezentate de Comisia Europeană într-o reuniune a experților veterinari, în 2024 au fost raportate 67 de focare, care au afectat aproximativ 235.000 de animale, în județele Tulcea, Constanța, Timiș și Ialomița. Boala a reapărut ulterior, inclusiv în 2026, cu focare consemnate în județul Mureș și în județul Timiș, iar Comisia a actualizat zonele de protecție, supraveghere și restricție. În cazul variolei ovine și caprine, o prezentare a Comisiei Europene din februarie 2026 indică 27 de focare confirmate în 2025, iar documente europene consemnează noi focare în primăvara lui 2026, inclusiv într-o exploatație din județul Mureș. Comisia avertizează că boala poate genera pierderi economice semnificative prin scăderea producției de lapte, deprecierea lânii și pieilor și prin restricțiile comerciale. Unul dintre obiectivele planului românesc este deblocarea exporturilor de ovine și caprine către piețe din afara UE, în condițiile în care restricțiile sanitar-veterinare afectează comercializarea animalelor vii. În planul transmis Comisiei Europene, ANSVSA a prevăzut o abordare diferențiată: vaccinarea împotriva ambelor boli în Constanța și Tulcea și vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine în restul țării, cu accent pe trasabilitate și respectarea cerințelor sanitar-veterinare pentru comerțul internațional. [...]
Ploile torențiale și rafalele din est pot bloca lucrările de câmp și transportul agricol până la prânz , cu cele mai mari riscuri în Moldova și Dobrogea, potrivit Agronet . Pentru ferme, miza este una operațională: intrarea utilajelor pe sol umed și manevrele în vânt puternic cresc riscul de împotmolire, întârzieri și pierderi de timp în fereastra scurtă de lucru din această dimineață. Estul, fără „fereastră” de lucru: Moldova și Dobrogea În Moldova, buletinul de la ora 05:00 indică 4,8 mm precipitații estimate (4,8 l/m²) și probabilitate maximă de 89% , cu vânt de 30,4 km/h și rafale de 50,8 km/h . Publicația recomandă amânarea tratamentelor, a lucrărilor în câmp și a transportului neesențial , pe fondul lipsei unui interval sigur până la prânz. Dobrogea apare într-o situație similară: 5,17 mm (5,17 l/m²) precipitații estimate, probabilitate maximă 85% , vânt de 33,5 km/h și rafale de 50 km/h . Și aici, recomandarea este de evitare a câmpului, tratamentelor și transportului vulnerabil , în lipsa unei ferestre clare de lucru. Unde se poate lucra: vestul și sud-vestul au cele mai bune condiții În Banat și Crișana, estimările indică 0 mm precipitații până la prânz, cu probabilități maxime de 30% (Banat) și 18% (Crișana). Condițiile sunt descrise ca fiind favorabile pentru verificări, acces pe parcele și organizarea lucrărilor, cu prudență la tratamente dacă vegetația rămâne umedă. Oltenia este menționată ca având cea mai bună fereastră de lucru din sud-vest , tot cu 0 mm precipitații estimate (probabilitate maximă 23%), ceea ce susține intrarea în câmp și transportul, cu aceeași rezervă privind tratamentele pe vegetație neuscata. Regiunile „intermediare”: vântul limitează tratamentele și logistica În Maramureș, Transilvania, Muntenia și zona montană, problema principală este vântul , care restrânge ferestrele pentru tratamente și impune prudență la transport și activități expuse. De exemplu: Maramureș: precipitații estimate 0,83 mm , probabilitate maximă 60% , rafale până la 31 km/h și „avertizare galbenă de urmărit” pentru vânt puternic. Transilvania: precipitații estimate 0,13 mm , probabilitate maximă 49% , cu mențiunea unei „avertizări galbene de urmărit” pentru vânt puternic și viscol. Muntenia: precipitații estimate 1,24 mm , probabilitate maximă 40% , rafale până la 26,2 km/h , cu recomandarea ca decizia să fie luată după controlul parcelei. Ce lucrări merită prioritizate, în funcție de risc Agronet indică drept priorități, acolo unde condițiile permit, verificarea parcelelor, pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă , dacă solul nu este excesiv de umed. Pentru culturile aflate încă în recoltare locală (porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclă), recomandarea este ca transportul să fie programat doar în regiunile cu vânt slab și acces bun , iar în Moldova și Dobrogea încărcarea și deplasarea să fie amânate . În pomicultură, viticultură și legumicultură, tratamentele rămân condiționate de frunză uscată, lipsa ploii apropiate și vânt redus , iar în zootehnie este indicată verificarea accesului spre adăposturi și fixarea elementelor vulnerabile la vânt, mai ales în est, nord și la munte. La ce să se uite fermierii până la buletinul de la prânz Până la actualizarea de la prânz , punctele de urmărit sunt: apariția efectivă a ploilor în Moldova și Dobrogea, starea drumurilor agricole și reevaluarea vântului înainte de tratamente sau manipularea încărcăturilor în nord, centru, est și zonele montane. În zonele mai stabile, decizia de mobilizare a utilajelor ar trebui luată după confirmarea portanței solului și a uscării vegetației . [...]
Ploile probabile din Moldova ridică riscul de blocaj la lucrările de câmp în prima parte a zilei , în condițiile în care umezeala și rafalele pot limita atât tratamentele, cât și accesul utilajelor pe sole, potrivit Agronet , în buletinul meteo agricol pentru 17 octombrie 2026, ora 05:00 . În evaluarea pentru intervalul de dimineață până la prânz, Moldova este indicată ca regiunea cu cele mai mari probabilități de ploaie, iar recomandarea operațională este amânarea tratamentelor și limitarea lucrărilor pe sol sensibil la tasare (compactare), cu verificarea accesului înainte de intrarea în câmp. În restul țării, cerul rămâne în general înnorat, dar apar „ferestre” mai utilizabile pentru transport și lucrări de toamnă, condiționate de controlul local al umezelii. Moldova: risc operațional ridicat pentru utilaje și tratamente Pentru Moldova, buletinul indică o probabilitate maximă de precipitații de 83%, cu precipitații estimate de 0,6 mm (0,6 l/m²) până la prânz. Vântul este mai susținut decât în alte regiuni, cu rafale care pot ajunge la 28,4 km/h, iar umiditatea urcă la 81,9%. Decizia practică recomandată: tratamentele se amână, iar pentru recoltare, transport și semănatul culturilor de toamnă prioritatea este verificarea accesului și evitarea tasării pe sole umede. Nordul și zona montană: ferestre incerte, tratamente de evitat În Maramureș , probabilitatea maximă de ploaie ajunge la 71%, cu 0,7 mm (0,7 l/m²) estimați și rafale de până la 26,5 km/h, pe fondul unei umidități de 83,5%. Intervalele de lucru pot fi scurtate, iar recomandarea este amânarea tratamentelor dacă apare ploaia sau vegetația rămâne umedă, plus verificarea accesului și a drumurilor agricole pentru recoltare și transport. În Transilvania, cantitatea estimată de precipitații este redusă (0,1 mm), însă probabilitatea maximă rămâne ridicată (58%), iar umezeala (74%) nu oferă o fereastră sigură pentru tratamente. Recomandarea este să fie evitate tratamentele și să se intre în câmp doar după verificarea portanței solului. Vestul: condiții mai bune pentru organizare și logistică, cu verificări locale În Banat, precipitațiile estimate sunt foarte reduse (0,1 mm), probabilitatea maximă este de 26%, iar vântul rămâne slab (rafale de 11,5 km/h). Buletinul indică o „fereastră de lucru” favorabilă dimineața până la prânz, cu intrare în câmp după verificarea solului; irigarea „nu este presantă”. În Crișana, probabilitatea maximă de precipitații este mai ridicată (37%), dar cantitatea estimată rămâne mică (0,2 mm). Transportul este recomandat, iar intrarea în câmp este condiționată de controlul umezelii. Ce înseamnă practic pentru fermieri, în această dimineață Pe baza recomandărilor din buletin, prioritățile operaționale pentru intervalul până la prânz sunt: amânarea tratamentelor în Moldova, Maramureș și în zonele unde vegetația rămâne umedă; verificarea portanței solului înainte de intrarea utilajelor, pentru a reduce riscul de tasare; folosirea ferestrelor mai stabile din vest (Banat, Crișana) pentru transport și organizarea lucrărilor, cu control local al umezelii; menținerea atenției pe acces, încărcare și protejarea fluxului de transport la culturile aflate încă în recoltare locală (porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclă), acolo unde condițiile permit. [...]
Exporturile agresive ale Chinei de carne de pui și lactate ieftine încep să schimbe echilibrul pe piețele externe , punând presiune pe producătorii tradiționali și alimentând reacții de reglementare în Europa, potrivit news.ro . Beijingul capitalizează pe supraproducția internă și pe prețuri competitive pentru a câștiga cote de piață în Europa, Asia și Africa, într-o evoluție relatată de Reuters. China a ajuns anul trecut exportator net de carne de pui, iar exporturile de produse din carne de pui au urcat la 2,6 miliarde de dolari (aprox. 11,7 miliarde lei), aproape dublu față de 2020. La lactate, exporturile ar urma să atingă anul acesta 600 de milioane de dolari (aprox. 2,7 miliarde lei), dublu față de acum trei ani. De ce poate China să vândă mai ieftin Expansiunea este pusă pe seama investițiilor masive în agricultură și industria alimentară, încurajate de autorități pentru consolidarea securității alimentare. Capacitățile au crescut însă peste nivelul cererii interne, afectate de încetinirea economiei, schimbarea obiceiurilor de consum și reducerea populației. Un exemplu este Wintop Food (provincia Shandong), care procesează anual 60 de milioane de pui și exportă în peste 20 de țări. Directorul general Dang Yangyang spune că produsele chinezești pot fi cu aproximativ 1.000 de dolari pe tonă (aprox. 4.500 lei/tonă) mai ieftine decât cele din Brazilia și Thailanda. Potrivit companiei, exporturile au reprezentat anul trecut jumătate din profit, iar capacitățile sunt în extindere pentru a răspunde cererii externe. Presiune pe exportatorii tradiționali și reacții în UE Creșterea livrărilor din China intensifică presiunile asupra producătorilor tradiționali din Brazilia, Thailanda și Uniunea Europeană. În Europa, firma de consultanță Gira estimează că China și-a dublat din 2022 cota pe piața europeană a produselor procesate din carne de pasăre, la 10%, și și-a triplat prezența pe piața britanică, depășind 14%. Pe partea de reglementare, Comisia Europeană a deschis în iulie o investigație antidumping (anchetă privind vânzarea sub costuri) pentru importurile de rață Pekin din China și, luna trecută, a impus taxe antidumping de 41%–67% pentru proteinele din mazăre provenite din această țară. Importurile de carne de pui sunt monitorizate, dar nu sunt, deocamdată, vizate de măsuri similare. În paralel, Comisia Europeană a transmis că produsele importate trebuie să respecte aceleași standarde sanitare ca cele produse în UE și intenționează să consolideze etichetarea originii, începând cu produsele din carne de pasăre în 2027. Extinderea se vede și la lactate Producătorii chinezi își cresc prezența și în lactate. Grupul Yili intenționează să înceapă exporturile de lapte praf pentru sugari în Asia de Sud-Est anul viitor, iar Feihe a intrat deja pe piețele din Filipine și Indonezia, concurând cu Nestlé și Mead Johnson. Avantajul rămâne prețul: potrivit comerciantului internațional Branexx, unele produse chinezești din carne de pui sunt cu 10%–20% mai ieftine decât cele braziliene. În același timp, exportatorii chinezi trebuie să depășească neîncrederea legată de scandaluri anterioare privind siguranța alimentară, pe fondul unei atenții mai mari din partea autorităților europene. [...]
APIA deschide din 16 octombrie plățile în avans pentru Campania 2026 , o injecție de lichiditate care poate susține lucrările de sezon și continuitatea activităților agricole, potrivit Agerpres . În același timp, instituția pregătește implementarea unor scheme de ajutor de stat cu caracter excepțional, vizând două categorii: fermierii afectați de seceta pedologică din 2025 și crescătorii de porcine și bovine. Conform calendarului menționat de APIA, plățile pentru aceste forme de sprijin ar urma să fie făcute până la 31 decembrie 2026. Ce tipuri de sprijin intră în calendarul APIA APIA indică două direcții principale de plată pentru perioada următoare: plăți în avans aferente Campaniei 2026 , considerate „esențiale” pentru asigurarea resurselor financiare necesare continuării activităților agricole; scheme excepționale de ajutor de stat pentru: fermierii afectați de seceta pedologică din 2025 (secetă care reduce apa disponibilă în sol pentru culturi), crescătorii din sectoarele suin și bovin , pe fondul dificultăților asociate crizei din Orientul Mijlociu. Context: mesajul APIA către fermieri Prioritățile au fost prezentate de directorul general adjunct al APIA, Constantin Bîrcă, la Conferința Regională Oltenia – Agri4Future România: Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români la Craiova, în 8 octombrie. Potrivit instituției, personalul APIA este mobilizat pentru ca plățile să fie făcute cât mai rapid, astfel încât sprijinul financiar să ajungă în conturile beneficiarilor și să contribuie la capitalul de lucru necesar desfășurării activităților agricole. [...]
