Știri
Știri din categoria Agricultură

Peste 100 de comunități au restricții de apă, iar Guvernul mizează pe investiții în infrastructura de stocare ca precondiție pentru irigații, potrivit G4Media, care citează declarațiile ministrului interimar al Mediului, Diana Buzoianu. Pentru agricultură, mesajul-cheie este că extinderea irigațiilor depinde de existența unor rezerve de apă și a lucrărilor care „țin” apa în teritoriu.
Ministrul a spus că situația actuală este agravată de lipsa unei abordări pe termen lung, susținând că „strategia de gestionare a secetei” ar fi rămas „blocată la sertar” de ani de zile, în timp ce autoritățile au reacționat mai ales prin comitete pentru „crize punctuale”.
„Sunt peste 100 de comunități care au restricții de apă în acest moment, în România.”
În intervenția citată, Buzoianu a legat explicit irigațiile de investițiile în infrastructura de acumulare și protecție, argumentând că, înainte de a extinde irigațiile, statul trebuie să poată stoca și gestiona resursa de apă la nivel local și regional.
„Mai există și zona de agricultură, care se referă la irigații, dar ca să poți să ai irigații trebuie să ai mai întâi infrastructură critică care îți păstrează apa în zonele respective.”
Ministrul interimar a afirmat că actualul Guvern a direcționat bani către lucrări de infrastructură pentru a „menține apa” și a crea rezerve, menționând șantiere pentru:
Totodată, a susținut că, dacă ritmul investițiilor din acest an ar fi fost menținut în ultimele trei decenii, România ar fi fost „mult mai pregătită” în fața secetei și ar fi avut „un acces la apă mult mai bun”.
În același context, Buzoianu a mai menționat măsuri legate de „legea privind mecanismul apei” și de investițiile pentru lucrări la baraje, fără ca materialul să detalieze conținutul acestor inițiative sau calendarul lor.
Recomandate

Fișa tehnică a hibridului Kantargo (FAO 380) indică densități diferite la semănat în funcție de accesul la apă , un detaliu operațional care poate cântări în decizia fermierilor într-un an în care irigațiile și seceta rămân variabile-cheie, potrivit Agronet . Kantargo este prezentat ca hibrid de porumb pentru boabe din grupa FAO 380, inclus în portofoliul Soufflet Agro România pentru 2026, iar datele publicate de producător sunt, în esență, repere de pornire (maturitate, destinație, densități recomandate), nu rezultate de producție validate în ferme. Ce recomandă producătorul la semănat: irigat vs. neirigat Conform fișei din catalogul Soufflet, densitatea este exprimată în boabe germinabile la hectar și este diferențiată în funcție de regimul de apă: Irigat: 75.000–85.000 boabe/ha Neirigat: 65.000–75.000 boabe/ha Documentul precizează că randamentul depinde de factori precum solul, tehnologia de semănat și condițiile climatice, iar diferența dintre intervale ține de condițiile de cultură avute în vedere în fișă. Repere de dezvoltare, nu „producții la hectar” Fișa tehnică mai indică o sumă a temperaturilor (grade-zile) de: 950°C între semănat și înflorire; 1.910°C între semănat și recoltarea boabelor la 32% umiditate . Agronet subliniază că aceste valori descriu dezvoltarea hibridului și nu reprezintă producții măsurate . „Uscare rapidă” nu înseamnă automat toleranță la secetă Producătorul descrie o pierdere rapidă a apei din boabe spre finalul ciclului vegetativ și un potențial bun de producție, însă publicația notează că uscarea rapidă la maturitate este diferită de toleranța la secetă în vegetație . În plus, în material se menționează că nu au fost identificate rezultate comparative independente, cuantificate , pentru Kantargo, în mai multe localități. Context: apă mai puțină și suprafețe în scădere Pentru evaluarea unui hibrid, contextul apei rămâne decisiv. Agronet amintește, pe baza datelor Ministerului Agriculturii citate într-o analiză proprie, că suprafața cumulată cu porumb și sorg a scăzut în 2026 cu 283.200 ha față de 2025 , până la aproximativ 1,7 milioane ha , iar accesul efectiv la apă poate limita utilizarea infrastructurii de irigații. În acest cadru, concluzia operațională a articolului este că fișa tehnică oferă repere utile pentru planificare (inclusiv densitatea), dar decizia finală are nevoie de rezultate din mai multe zone și sezoane , obținute în condiții locale comparabile. [...]

România rămâne importator net de brânză în UE , cumpărând în primele șapte luni ale anului peste 71.100 de tone din statele membre, de 4,1 ori mai mult decât a livrat în interiorul Uniunii (17.306 tone), potrivit unei analize din Economica bazate pe date ale Comisiei Europene . Diferența indică o dependență structurală de importuri, chiar dacă exporturile au accelerat. Exporturile României către UE au crescut cu 19% față de anul trecut, ceea ce plasează România pe locul trei în Uniune la ritmul de creștere, după Croația (+36%, până la 3.800 de tone) și Irlanda (+34%, până la 125.900 de tone). În același timp, importurile au avansat cu 3%, menținând dezechilibrul dintre intrări și ieșiri. Unde ajunge brânza românească și de unde vine cea importată În 2025, principalele destinații ale exporturilor românești de brânză în UE au fost Grecia, Italia și Bulgaria. Aceste trei piețe au cumulat 68,90% din volumul total exportat de România către statele membre, iar Grecia a absorbit 34,4% din cantitate. Pe partea de import, Germania, Polonia și Italia au fost principalii furnizori, asigurând împreună 75,6% din volumul brânzei aduse în România din UE. Context european și producția internă La nivelul UE, cei mai mari exportatori sunt Germania, Țările de Jos și Franța, iar principalii importatori sunt Germania, Italia și Țările de Jos. În plan intern, România a produs în 2025 un volum de 117.444 de tone de brânză, cu 7.492 de tone mai mult decât în anul anterior, ceea ce înseamnă un avans de 6,8%. Chiar și cu această creștere a producției și cu exporturi în urcare, datele arată că piața locală continuă să fie alimentată masiv din importuri. [...]

Parlamentul European a făcut un pas procedural pentru un buget agricol de 433 miliarde euro în 2028–2034 , dar suma rămâne în joc în negocierile care urmează, potrivit Economedia . Europarlamentarul PSD Victor Negrescu spune că raportul său privind finanțarea viitoarei Politici Agricole Comune (PAC) a fost aprobat în comisiile de specialitate ale Parlamentului European. Raportul a fost adoptat în Comisia pentru bugete cu 21 de voturi pentru, 2 împotrivă și 7 abțineri, conform mesajului publicat de Negrescu pe Facebook. Acesta susține că a obținut sprijinul principalelor grupuri politice proeuropene pentru o finanțare „mai consistentă și mai echitabilă” a agriculturii. Ce înseamnă, pe scurt, propunerea de buget Negrescu afirmă că raportul prevede o alocare de 433 miliarde de euro (aprox. 2.165 miliarde lei) pentru agricultură în perioada 2028–2034, cu 140 miliarde de euro (aprox. 700 miliarde lei) peste propunerea Comisiei Europene. În același pachet, el indică: 20 miliarde de euro (aprox. 100 miliarde lei) pentru sprijinul fermierilor; peste 106 miliarde de euro (aprox. 530 miliarde lei) pentru dezvoltare rurală. Europarlamentarul a prezentat prevederile și fermierilor români la un eveniment organizat cu ocazia a 25 de ani de activitate a Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Miza pentru România: subvenții și protejarea fondurilor Printre elementele menționate de Negrescu în raport se află: continuarea convergenței plăților directe între statele membre, pentru „subvenții mai echitabile” pentru fermierii români; fonduri distincte și protejate pentru agricultură, care „să nu poată fi redirecționate către alte priorități”; sprijin pentru fermele mici, mijlocii și familiale, pentru tinerii agricultori și pentru fermierii de la frontiera estică a UE. Ce urmează: negocieri și risc de tăieri Negrescu avertizează că negocierile nu sunt încheiate, iar dezbaterile continuă în zilele următoare. El spune că există propuneri de reducere a bugetului cu 141 miliarde de euro (aprox. 705 miliarde lei). „Nu putem cere Europei să facă mai mult cu mai puțini bani, iar agricultura nu trebuie să plătească prețul acestor reduceri”, a declarat Negrescu. [...]

Aproape 40 de noi focare de PPA la mistreți într-o săptămână ridică presiunea sanitar-veterinară în Polonia , într-un moment în care migrația sezonieră a animalelor sălbatice poate accelera răspândirea bolii, potrivit Agrointel . Conform datelor Inspectoratului Veterinar Șef , cazurile au fost raportate săptămâna trecută în șase voievodate. Publicația notează că este dificil să se tragă concluzii dintr-un singur interval săptămânal, însă numărul focarelor este „probabil” să crească pe fondul intensificării sezoniere a presiunii bolilor în populația de mistreți. Un factor invocat pentru această evoluție este migrația mai accentuată a mistreților asociată sezonului de reproducere, care favorizează transmiterea virusului, potrivit Farmer.pl, citat de Agrointel. Cum arată bilanțul pe 2026 și diferențele față de anul trecut În total, în acest an au fost confirmate în Polonia 1.877 de focare de PPA la mistreți. Nivelul este cu peste 1.000 mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor prezentate. Distribuția geografică s-a modificat ușor față de acum 12 luni, cu câteva schimbări punctuale menționate în material: mai puține focare confirmate în Voievodatul Pomerania; absența cazurilor în regiunea Opole; presiune scăzută în voievodatele Lubusz și Polonia Mare; creștere a numărului de focare în Voievodatul Cuiavia-Pomerania; apariția bolii în județul Piotrków (Voievodatul Łódź) și în județele Przemyśl și Rzeszów (regiunea Podkarpacie). Impactul asupra fermelor: 10 focare la porci domestici Pe lângă cazurile la mistreți, în 2026 au fost confirmate și 10 focare de PPA în efectivele de porci din ferme, în voievodatele Cuiavia-Pomerania, Lublin, Podlaskie, Pomerania și Pomerania de Vest. Pentru sectorul zootehnic, evoluția la fauna sălbatică rămâne un indicator operațional important: un număr mai mare de cazuri la mistreți poate însemna risc sporit de introducere a virusului în exploatații, ceea ce pune presiune pe măsurile de biosecuritate și pe controlul sanitar-veterinar. [...]

Un focar de Bluetongue într-o fermă de 604 bovine din Sibiu blochează mișcarea animalelor și impune restricții de transport , cu impact direct asupra operațiunilor și livrărilor din zonă, potrivit Agrointel . Planul de măsuri a fost aprobat vineri, 20 noiembrie 2026, de Centrul Local de Combatere a Bolilor Sibiu, în cadrul Unității Locale de Decizie conduse de prefectul județului Sibiu, Gheorghe Florian Giubega. Boala a fost confirmată prin test de laborator Real Time PCR, serotip 3. Din 604 bovine examinate, buletinul de analiză emis de Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală București indică 20 de animale pozitive, după o solicitare de retestare formulată de operatorul economic. Restricții operaționale în fermă și condiții pentru transport Întregul efectiv a fost plasat sub supraveghere sanitar-veterinară. Conform informațiilor preluate de publicație, animalele nu prezentau semne clinice de boală între momentul recoltării probelor și întocmirea planului de măsuri (atribuit de Agrointel site-ului sibiu100.ro). Principalele măsuri dispuse de autorități includ: interzicerea intrării și ieșirii animalelor din exploatație; restricționarea circulației persoanelor, vehiculelor și produselor care ar putea răspândi virusul; investigații epidemiologice pentru identificarea sursei infectării; curățarea și dezinsecția adăposturilor; aplicarea tratamentelor cu insecticide sau insectifuge pentru animale; monitorizarea permanentă a stării de sănătate și raportarea imediată a modificărilor. Transportul rumegătoarelor din alte exploatații (neinfectate sau nesuspecte epidemiologic) este permis doar dacă animalele nu au simptome de Bluetongue și sunt însoțite de documentele sanitar-veterinare prevăzute de lege. Când ar putea fi declarat stins focarul Conform planului aprobat, focarul ar putea fi declarat stins după 60 de zile de la confirmarea bolii, în jurul datei de 12 ianuarie 2027, dacă examinarea întregului efectiv nu evidențiază semne clinice. Termenul poate fi redus la 30 de zile dacă întregul efectiv eligibil este vaccinat împotriva serotipului 3. Pe durata aplicării măsurilor, autoritățile au în vedere și controale în trafic pentru verificarea respectării restricțiilor și limitarea riscului de răspândire către alte exploatații din județul Sibiu. [...]

APIA mută o parte din relația cu fermierii în online, cu potențial de a reduce drumurile la ghișeu și timpii de procesare , printr-un portal unic care va include un Spațiu Privat Virtual (cont personal) pentru transmiterea documentelor și urmărirea solicitărilor, potrivit Digi24 . Proiectul vizează simplificarea accesului la serviciile agenției pentru aproximativ 800.000 de solicitanți activi. Portalul este gândit ca un punct unic de interacțiune: fermierii vor putea consulta documentele proprii, cererile transmise și mesajele primite de la APIA, într-un cont online. Inițiativa a fost prezentată pe 29 octombrie, la București. Ce se schimbă operațional pentru fermieri Fluxul descris presupune selectarea serviciului dintr-un catalog din portal, completarea unui formular și atașarea documentelor necesare. O parte dintre date ar urma să fie preluate automat din profilul fermierului, iar sistemul va verifica completarea câmpurilor obligatorii înainte de trimitere. După depunere, solicitarea va primi automat un număr de înregistrare, vizibil în cont, iar fermierul va putea urmări stadiul și mesajele transmise de agenție. Dacă sunt cerute clarificări sau documente suplimentare, acestea vor putea fi încărcate în portal, fără o nouă deplasare la centrul APIA, iar răspunsul instituției va fi disponibil în același cont. Serviciile anunțate: adeverințe, documente justificative, programări Printre funcționalitățile prezentate se află: solicitarea unei adeverințe necesare pentru obținerea unui credit bancar sau pentru depunerea unui proiect la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale ; transmiterea documentelor justificative solicitate în urma unui control; programarea unei audiențe, cu confirmarea disponibilă în cont; notificări prin e-mail sau SMS. Depunerea cererii de plată rămâne în aplicația dedicată, însă proiectul prevede ca aceasta să poată fi accesată din același cont și să includă facilități pentru încărcarea documentelor justificative. Fermierii fără acces la servicii digitale vor putea depune în continuare documentele la ghișeu. Efecte în interiorul APIA și calendarul proiectului Proiectul include și un sistem electronic de gestionare a documentelor pentru structurile centrale, cele 42 de centre județene și centrele locale. Solicitările transmise online vor intra direct în registratura electronică, iar documentele pe hârtie vor putea fi scanate și asociate dosarului fermierului, astfel încât informațiile să fie disponibile într-un singur loc. Cererile vor putea fi repartizate către structura competentă, iar angajații vor urmări stadiul lucrărilor și termenele de răspuns. Înregistrarea automată și consultarea documentelor din același dosar ar urma să reducă operațiunile manuale și reintroducerea acelorași date în etape diferite. Finanțarea este asigurată prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027. Proiectul (cod SMIS 339546) are o valoare totală eligibilă de 93.583.730 lei, inclusiv TVA, din care 70.140.349,62 lei finanțare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională și 23.443.380,38 lei contribuție de la bugetul de stat. Perioada de implementare este iulie 2025–iulie 2029, iar APIA ar urma să anunțe funcționalitățile și modul de utilizare pe măsură ce devin operaționale. [...]