Peste 100 de comunități au restricții de apă, iar Guvernul mizează pe investiții în infrastructura de stocare ca precondiție pentru irigații, potrivit G4Media, care citează declarațiile ministrului interimar al Mediului, Diana Buzoianu. Pentru agricultură, mesajul-cheie este că extinderea irigațiilor depinde de existența unor rezerve de apă și a lucrărilor care „țin” apa în teritoriu.

Ministrul a spus că situația actuală este agravată de lipsa unei abordări pe termen lung, susținând că „strategia de gestionare a secetei” ar fi rămas „blocată la sertar” de ani de zile, în timp ce autoritățile au reacționat mai ales prin comitete pentru „crize punctuale”.

„Sunt peste 100 de comunități care au restricții de apă în acest moment, în România.”

De ce contează pentru agricultură: irigațiile depind de „infrastructura critică” de apă

În intervenția citată, Buzoianu a legat explicit irigațiile de investițiile în infrastructura de acumulare și protecție, argumentând că, înainte de a extinde irigațiile, statul trebuie să poată stoca și gestiona resursa de apă la nivel local și regional.

„Mai există și zona de agricultură, care se referă la irigații, dar ca să poți să ai irigații trebuie să ai mai întâi infrastructură critică care îți păstrează apa în zonele respective.”

Ce măsuri invocă Ministerul Mediului

Ministrul interimar a afirmat că actualul Guvern a direcționat bani către lucrări de infrastructură pentru a „menține apa” și a crea rezerve, menționând șantiere pentru:

• baraje;
• diguri;
• poduri;
• lacuri de acumulare (pentru rezerve de apă).

Totodată, a susținut că, dacă ritmul investițiilor din acest an ar fi fost menținut în ultimele trei decenii, România ar fi fost „mult mai pregătită” în fața secetei și ar fi avut „un acces la apă mult mai bun”.

În același context, Buzoianu a mai menționat măsuri legate de „legea privind mecanismul apei” și de investițiile pentru lucrări la baraje, fără ca materialul să detalieze conținutul acestor inițiative sau calendarul lor.