Știri
Știri din categoria Agricultură

Debitele scăzute prognozate pentru august pun presiune pe navigație și irigații, într-un context în care Dunărea și o parte din râurile interioare rămân sub mediile multianuale, potrivit datelor oficiale prezentate de Economica.
Pentru intervalul 16–22 august, în aval de Porțile de Fier, debitele Dunării vor fi „în general staționare”, cu o „tendință ușoară de scădere”, conform informațiilor transmise de Agerpres.
În prognoza trimestrială, hidrologii estimează pentru luna august un debit maxim al Dunării de 2.000 mc/s și un minim de 1.450 mc/s. Aceste repere sunt relevante pentru activitățile dependente de nivelul apei, de la transport fluvial până la alimentarea cu apă pentru agricultură în zonele riverane.
Pe râurile interioare, debitele medii zilnice sunt prognozate să rămână relativ staționare pe tot intervalul 16–22 august. În a doua parte a perioadei, sunt posibile creșteri izolate de niveluri și debite pe unele râuri mici din zonele de deal și munte, cu probabilitate mai mare în nordul, vestul și nord-vestul țării, pe fondul averselor prognozate.
Pentru august 2026, regimul hidrologic este estimat la 30–50% din mediile multianuale lunare, cu diferențe regionale:
Deși nivelurile sunt, per ansamblu, reduse, în cursul lunii august sunt posibile fenomene episodice de scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, precum și viituri rapide în timpul ploilor torențiale, potrivit prognozei trimestriale emise de INHGA.
Recomandate

Fișa tehnică a hibridului Kantargo (FAO 380) indică densități diferite la semănat în funcție de accesul la apă , un detaliu operațional care poate cântări în decizia fermierilor într-un an în care irigațiile și seceta rămân variabile-cheie, potrivit Agronet . Kantargo este prezentat ca hibrid de porumb pentru boabe din grupa FAO 380, inclus în portofoliul Soufflet Agro România pentru 2026, iar datele publicate de producător sunt, în esență, repere de pornire (maturitate, destinație, densități recomandate), nu rezultate de producție validate în ferme. Ce recomandă producătorul la semănat: irigat vs. neirigat Conform fișei din catalogul Soufflet, densitatea este exprimată în boabe germinabile la hectar și este diferențiată în funcție de regimul de apă: Irigat: 75.000–85.000 boabe/ha Neirigat: 65.000–75.000 boabe/ha Documentul precizează că randamentul depinde de factori precum solul, tehnologia de semănat și condițiile climatice, iar diferența dintre intervale ține de condițiile de cultură avute în vedere în fișă. Repere de dezvoltare, nu „producții la hectar” Fișa tehnică mai indică o sumă a temperaturilor (grade-zile) de: 950°C între semănat și înflorire; 1.910°C între semănat și recoltarea boabelor la 32% umiditate . Agronet subliniază că aceste valori descriu dezvoltarea hibridului și nu reprezintă producții măsurate . „Uscare rapidă” nu înseamnă automat toleranță la secetă Producătorul descrie o pierdere rapidă a apei din boabe spre finalul ciclului vegetativ și un potențial bun de producție, însă publicația notează că uscarea rapidă la maturitate este diferită de toleranța la secetă în vegetație . În plus, în material se menționează că nu au fost identificate rezultate comparative independente, cuantificate , pentru Kantargo, în mai multe localități. Context: apă mai puțină și suprafețe în scădere Pentru evaluarea unui hibrid, contextul apei rămâne decisiv. Agronet amintește, pe baza datelor Ministerului Agriculturii citate într-o analiză proprie, că suprafața cumulată cu porumb și sorg a scăzut în 2026 cu 283.200 ha față de 2025 , până la aproximativ 1,7 milioane ha , iar accesul efectiv la apă poate limita utilizarea infrastructurii de irigații. În acest cadru, concluzia operațională a articolului este că fișa tehnică oferă repere utile pentru planificare (inclusiv densitatea), dar decizia finală are nevoie de rezultate din mai multe zone și sezoane , obținute în condiții locale comparabile. [...]

Ploile recente au îmbunătățit răsărirea culturilor de toamnă în sud, dar vestul și centrul rămân cu deficit de apă , iar această diferență regională complică planificarea lucrărilor și evaluarea riscurilor înainte de iarnă, potrivit Agronet , care citează date și observații ale Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) . Daniel Alexandru, șeful agrometeorologiei din cadrul ANM, a declarat pentru Radio România Antena Satelor că, în sudul țării și în Dobrogea, precipitațiile din ultimele două săptămâni au venit într-un moment favorabil pentru grâu, orz și rapiță, sprijinind germinarea și răsărirea. Pe alocuri, cantitățile cumulate au ajuns la 150–200 litri/metru pătrat, însă valorile sunt locale și nu reprezintă o medie la nivel de regiune. Sudul și Dobrogea: apă utilă, dar cu efecte inegale în teren Evaluarea ANM indică o îmbunătățire regională a condițiilor pentru culturile deja semănate, fără a putea descrie starea fiecărei ferme sau a fiecărei sole. În context, Agronet amintește că în octombrie a relatat despre sole de rapiță din Dolj cu răsărire neuniformă, pe fondul lipsei ploilor, iar situația de acum sugerează o ameliorare, cel puțin în zonele unde precipitațiile au fost consistente. Vest și centru: deficitul de umiditate rămâne o problemă operațională În vestul și centrul României, umiditatea solului este în continuare insuficientă după o perioadă cu precipitații reduse și temperaturi ridicate, potrivit specialistului ANM. Acesta și-a exprimat speranța că ploile viitoare vor aduce apă și în aceste zone, fără a avansa garanții privind cantități sau localități. Pentru fermieri, miza este practică: diferențele de la o zonă la alta și chiar de la o parcelă la alta influențează direct evaluarea răsăririi și a dezvoltării plantelor înainte de intrarea în iarnă, iar o ploaie favorabilă într-un areal nu înseamnă automat refacerea uniformă a rezervei de apă. Unde a plouat mult: accesul utilajelor poate fi temporar îngreunat În zonele cu precipitații abundente, intrarea imediată pe teren poate fi dificilă, iar verificarea stării solului înainte de lucrări poate preveni intervențiile pe teren saturat. Agronet trimite și la un material propriu despre apa rămasă pe semănături, unde sunt indicate drept repere durata băltirii, structura solului și starea rădăcinilor, cu mențiunea că simptomele din câmp trebuie interpretate în context, deoarece pot avea și alte cauze. [...]

Guvernul mută costul vaccinurilor pentru variola ovină și pesta micilor rumegătoare în bugetul ANSVSA , ceea ce reduce direct cheltuiala suportată de crescători prin tarifele sanitar-veterinare, potrivit Agronet . Măsura a fost prezentată în informarea despre ședința de Guvern din 20 noiembrie, relatată de Ziua de Constanța. Decizia vizează strict finanțarea vaccinurilor, care „ar urma să fie exclusă din tarifele acțiunilor sanitar-veterinare”. În forma publică a informațiilor despre hotărâre nu sunt detaliate separat tarifele pentru manoperă și alte servicii, în funcție de tipul exploatației. De asemenea, comunicarea disponibilă nu indică numărul actului final și nici data publicării în Monitorul Oficial. Ce efective intră în program Conform informării Guvernului citate, programul are două componente, cu arii și efective diferite: Variola ovină și caprină : vizează 11.671.675 de animale la nivel național. Pesta micilor rumegătoare : vizează 856.103 ovine și caprine din județele Tulcea și Constanța . Publicația precizează că acestea sunt efectivele vizate , nu numărul animalelor deja vaccinate. Ce se schimbă în reglementări și ce rămâne neclar Finanțarea vaccinurilor este prevăzută din bugetul ANSVSA, iar pentru aplicare este necesară modificarea Ordinului nr. 35/2016 . În plus, Revista AGRIMEDIA relatează că hotărârea modifică și cadrul tarifelor sanitar-veterinare stabilit prin HG nr. 1.156/2013 . Pentru crescători, implicația imediată este că prețul vaccinurilor nu ar mai trebui să fie inclus în tarifele acțiunilor sanitar-veterinare , însă rămâne de văzut cum vor fi reflectate în practică costurile de manoperă și serviciile conexe, care nu sunt detaliate în informarea publică. Legătura cu dozele europene și cu restricțiile comerciale Hotărârea de finanțare este separată de donația europeană de 1,1 milioane de doze , acceptată în octombrie, care a fost destinată începerii campaniei; necesarul pentru întregul efectiv este mai mare. Totodată, vaccinarea ajută la controlul bolilor, dar nu ridică automat restricțiile comerciale . În contextul unei posibile derogări europene, Achim Irimescu a menționat un prag de vaccinare, însă, potrivit sursei, aceasta rămâne la nivel de declarație, iar circulația animalelor și comerțul depind de deciziile sanitar-veterinare în vigoare. Pentru programări și condiții locale, crescătorii sunt îndrumați să discute cu medicul veterinar și cu direcția sanitar-veterinară județeană, în condițiile în care comunicatul nu stabilește un calendar pe localități. [...]

Clubul Fermierilor Români cere ca România să intre cu o poziție unitară în negocierile pentru PAC 2028–2034 , mizând pe un buget agricol european „protejat” și pe păstrarea separată a finanțării pentru dezvoltare rurală, potrivit Agronet . Miza este una de reglementare și buget: rezultatul negocierilor va influența atât regulile plăților directe, cât și resursele pentru investiții în irigații, procesare și modernizare. Organizația și-a formulat solicitările într-o scrisoare adresată partidelor politice și organizațiilor profesionale, prezentată de Cotidianul Agricol. Publicația notează că sumele invocate sunt poziții de negociere, nu alocări deja aprobate. Ce buget și ce arhitectură de finanțare cere Clubul Clubul propune: un buget PAC de cel puțin 433 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene; o alocare de minimum 23 de miliarde de euro pentru România; menținerea unui pilon distinct pentru dezvoltarea rurală , cu resurse suficiente pentru investiții și infrastructură. În plus, organizația solicită finanțarea separată a programelor sectoriale (inclusiv pentru viticultură și apicultură), astfel încât acestea să nu diminueze resursele destinate plăților directe. Costuri și condiționalități: îngrășăminte, plafonare, cofinanțare Pe componenta de costuri, Clubul cere suspendarea temporară a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră pentru îngrășăminte, argumentând că acesta pune presiune pe costurile fermelor. În ceea ce privește plafonarea și reducerea progresivă a plăților, organizația susține că statele membre ar trebui să aibă flexibilitate . Totodată, solicită evitarea unei cofinanțări naționale obligatorii de minimum 30% pentru intervențiile din afara plăților directe, invocând diferențele dintre bugetele naționale. Unde sunt negocierile și ce urmează Separat de scrisoarea Clubului, Comisia pentru bugete a Parlamentului European a susținut un raport care cere 433,01 miliarde de euro pentru agricultură, însă aceasta este doar o etapă parlamentară și nu fixează suma finală și nici alocarea pentru România. Agronet mai arată că dezvoltarea rurală este și subiectul unor dezbateri privind accesul cooperativelor la viitoarele fonduri, iar finanțarea efectivă va depinde de acordul european, de regulile adoptate și de prioritățile naționale. În acest context, scrisoarea Clubului nu schimbă schemele APIA sau sesiunile AFIR aflate în derulare. [...]

România rămâne importator net de brânză în UE , cumpărând în primele șapte luni ale anului peste 71.100 de tone din statele membre, de 4,1 ori mai mult decât a livrat în interiorul Uniunii (17.306 tone), potrivit unei analize din Economica bazate pe date ale Comisiei Europene . Diferența indică o dependență structurală de importuri, chiar dacă exporturile au accelerat. Exporturile României către UE au crescut cu 19% față de anul trecut, ceea ce plasează România pe locul trei în Uniune la ritmul de creștere, după Croația (+36%, până la 3.800 de tone) și Irlanda (+34%, până la 125.900 de tone). În același timp, importurile au avansat cu 3%, menținând dezechilibrul dintre intrări și ieșiri. Unde ajunge brânza românească și de unde vine cea importată În 2025, principalele destinații ale exporturilor românești de brânză în UE au fost Grecia, Italia și Bulgaria. Aceste trei piețe au cumulat 68,90% din volumul total exportat de România către statele membre, iar Grecia a absorbit 34,4% din cantitate. Pe partea de import, Germania, Polonia și Italia au fost principalii furnizori, asigurând împreună 75,6% din volumul brânzei aduse în România din UE. Context european și producția internă La nivelul UE, cei mai mari exportatori sunt Germania, Țările de Jos și Franța, iar principalii importatori sunt Germania, Italia și Țările de Jos. În plan intern, România a produs în 2025 un volum de 117.444 de tone de brânză, cu 7.492 de tone mai mult decât în anul anterior, ceea ce înseamnă un avans de 6,8%. Chiar și cu această creștere a producției și cu exporturi în urcare, datele arată că piața locală continuă să fie alimentată masiv din importuri. [...]

Parlamentul European a făcut un pas procedural pentru un buget agricol de 433 miliarde euro în 2028–2034 , dar suma rămâne în joc în negocierile care urmează, potrivit Economedia . Europarlamentarul PSD Victor Negrescu spune că raportul său privind finanțarea viitoarei Politici Agricole Comune (PAC) a fost aprobat în comisiile de specialitate ale Parlamentului European. Raportul a fost adoptat în Comisia pentru bugete cu 21 de voturi pentru, 2 împotrivă și 7 abțineri, conform mesajului publicat de Negrescu pe Facebook. Acesta susține că a obținut sprijinul principalelor grupuri politice proeuropene pentru o finanțare „mai consistentă și mai echitabilă” a agriculturii. Ce înseamnă, pe scurt, propunerea de buget Negrescu afirmă că raportul prevede o alocare de 433 miliarde de euro (aprox. 2.165 miliarde lei) pentru agricultură în perioada 2028–2034, cu 140 miliarde de euro (aprox. 700 miliarde lei) peste propunerea Comisiei Europene. În același pachet, el indică: 20 miliarde de euro (aprox. 100 miliarde lei) pentru sprijinul fermierilor; peste 106 miliarde de euro (aprox. 530 miliarde lei) pentru dezvoltare rurală. Europarlamentarul a prezentat prevederile și fermierilor români la un eveniment organizat cu ocazia a 25 de ani de activitate a Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Miza pentru România: subvenții și protejarea fondurilor Printre elementele menționate de Negrescu în raport se află: continuarea convergenței plăților directe între statele membre, pentru „subvenții mai echitabile” pentru fermierii români; fonduri distincte și protejate pentru agricultură, care „să nu poată fi redirecționate către alte priorități”; sprijin pentru fermele mici, mijlocii și familiale, pentru tinerii agricultori și pentru fermierii de la frontiera estică a UE. Ce urmează: negocieri și risc de tăieri Negrescu avertizează că negocierile nu sunt încheiate, iar dezbaterile continuă în zilele următoare. El spune că există propuneri de reducere a bugetului cu 141 miliarde de euro (aprox. 705 miliarde lei). „Nu putem cere Europei să facă mai mult cu mai puțini bani, iar agricultura nu trebuie să plătească prețul acestor reduceri”, a declarat Negrescu. [...]