Știri
Știri din categoria Agricultură
BNR indică faptul că plafonarea adaosului comercial la alimente a ajutat la temperarea inflației, iar agricultura și industria alimentară au contribuit la reducerea presiunilor din balanța comercială, potrivit Mediafax, care citează cel mai recent Raport asupra inflației al Băncii Naționale a României.
În raport, banca centrală arată că grupa de bunuri care a susținut cel mai mult dinamica pozitivă a exporturilor a fost cea a materiilor prime agricole, cu un avans de +13,9%, pus pe seama recoltei bune din 2025. În paralel, investițiile din ultimii ani în sectorul primar și în prelucrare au fost asociate cu creșterea livrărilor externe pentru unele produse procesate.
Un exemplu menționat este industria alimentară, unde „dinamica cifrei de afaceri externe” a urcat până la circa 15%, fiind descrisă drept una dintre puținele excepții într-un context mai slab pentru exporturile de bunuri industriale.
În același material este citat Florin Barbu, fost ministru al Agriculturii, care leagă scăderea deficitului comercial de investițiile din ferme și din fabricile de procesare și susține că plafonarea adaosului comercial ar trebui menținută și extinsă, invocând date ale INS și concluzii din raportul BNR.
Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază a fost prelungită de Parlament până la 31 decembrie 2026, conform informațiilor din articol. Pentru companiile din lanțul alimentar, prelungirea înseamnă continuitate în regulile de formare a prețurilor la produsele vizate, într-un context în care banca centrală pune accent pe rolul prețurilor la alimente în temperarea inflației.
Recomandate
Costul forței de muncă împinge brânza maturată artizanală spre prețuri „piperate” , iar un producător local spune că, în practică, fără 1.000 de euro „în mână” nu găsește oameni care să lucreze, ceea ce ar însemna circa 1.500 de euro cu taxe incluse, potrivit G4Media . Mesajul, formulat ca întrebare („câtă brânză trebuie să vinzi ca să acoperi un salariu?”), indică presiunea directă a costurilor operaționale asupra micilor producători. În material este prezentat cazul lui Ion Gherman , producător de brânzeturi maturate din Hoghilag , care lucrează singur: își produce brânza și o vinde personal, în principal la târguri din țară. Publicația notează că la standul lui este frecvent coadă, în ciuda prețului ridicat, pe fondul percepției de calitate a produsului. De ce contează: marja se „mănâncă” din salarii și taxe Afirmația despre pragul de 1.000 de euro net (și circa 1.500 de euro cu taxe) sugerează că, pentru producția artizanală, costul cu personalul poate deveni rapid elementul care dictează prețul final și volumul minim de vânzări necesar pentru sustenabilitate. În acest context, faptul că producătorul alege să lucreze singur poate fi citit ca o soluție de supraviețuire economică, nu doar ca opțiune de stil de lucru. Impact operațional: producție și vânzare „într-un singur om” Modelul descris în articol are consecințe directe pentru scalare (creșterea producției) și pentru accesul la canale stabile de vânzare: producătorul își bazează distribuția pe prezența la târguri, unde își vinde marfa direct. În lipsa forței de muncă la un cost considerat acceptabil, extinderea devine dificilă, iar continuitatea depinde de capacitatea unei singure persoane de a acoperi atât producția, cât și vânzarea. Publicația precizează că brânzeturile sunt maturate după rețete italiene, iar interesul cumpărătorilor rămâne ridicat la târguri, însă articolul nu oferă detalii cantitative despre volume, prețuri pe kilogram sau structura completă a costurilor, astfel că dimensiunea exactă a presiunii financiare nu poate fi estimată din informațiile disponibile. [...]
Accesul, nu distrugerile noi, a devenit principalul blocaj pentru reluarea producției agricole în Gaza , unde doar 3% din terenurile agricole rămân simultan accesibile și nedeteriorate, potrivit unei evaluări geospațiale publicate de FAO , realizată împreună cu UNOSAT . La 24 iunie 2026, 4.091 hectare (27% din terenurile agricole ale Fâșiei Gaza) mai erau accesibile, însă numai 448 hectare erau și accesibile, și nedeteriorate. Restul de 3.643 hectare accesibile sunt avariate și ar necesita reabilitare înainte ca agricultura să poată fi reluată. Din octombrie 2025, suprafața accesibilă și nedeteriorată a scăzut de la 601 hectare la 448 hectare, adică un minus de 153 hectare (25,5%). Cele mai mari reduceri au fost înregistrate în Deir al-Balah și Khan Younis. De ce se restrânge terenul utilizabil: extinderea zonei de restricții Evaluarea indică faptul că declinul este legat de reducerea accesului la terenuri după încetarea focului din octombrie 2025, asociată în principal cu extinderea spre vest a așa-numitei „Linii Galbene”, care separă zona de încetare a focului de aria controlată militar. Concluzia centrală a analizei este că reducerea accesului – nu apariția unor noi distrugeri fizice – a fost principalul factor care a diminuat disponibilitatea terenurilor agricole din octombrie 2025 încoace. În același timp, cele mai mari distrugeri fizice rămân concentrate în guvernoratele North Gaza și Gaza. Serele: disponibilitate în scădere, cu Rafah aproape complet inaccesibil Disponibilitatea serelor a scăzut ușor față de evaluarea din octombrie 2025: 224 hectare (16,6% din suprafața de sere) mai erau accesibile și nedeteriorate, față de 226 hectare (17,3%) anterior. Deir al-Balah a avut cea mai mare scădere. Rafah este zona cu cele mai ridicate niveluri de inaccesibilitate: 97,2% din terenurile agricole și 98,4% din suprafața de sere nu pot fi accesate, potrivit evaluării. Lipsa inputurilor agricole amplifică blocajul operațional Pe lângă accesul limitat la teren, FAO semnalează restricții la import și distribuție pentru inputuri esențiale, ceea ce frânează recuperarea: semințe, îngrășăminte, echipamente de irigații, combustibil și alte materiale de producție. Crescătorii de animale se confruntă, la rândul lor, cu lipsa furajelor, a produselor veterinare și a serviciilor de sănătate animală, iar capacitatea FAO de a importa furaje și materiale pentru protejarea și refacerea efectivelor rămâne „inconsistentă”. Inputurile disponibile sunt descrise ca având o calitate în scădere și prețuri greu de suportat pentru gospodăriile agricole. „Pierderea accesului la terenurile agricole restrânge și mai mult spațiul disponibil pentru fermieri să producă hrană, chiar și acolo unde activele agricole rămân fizic intacte”, a declarat Rein Paulsen , directorul Biroului FAO pentru Urgențe și Reziliență. Context economic: agricultura, 10% din economia Gazei înainte de escaladarea din 2023 Înainte de escaladarea ostilităților din octombrie 2023, agricultura reprezenta aproximativ 10% din economia Gazei și susținea mijloacele de trai pentru peste 560.000 de persoane, prin cultivarea terenurilor, creșterea animalelor și pescuit. FAO cere acțiuni „urgente și susținute” pentru reluarea producției: acces sigur la terenuri, facilitarea intrării inputurilor agricole (inclusiv importuri comerciale pentru bunuri care nu au utilizare dublă) și sprijin pentru reabilitarea terenurilor avariate, pe baza concluziei că fără restabilirea accesului și fără inputuri, șansele de refacere a producției locale de alimente continuă să se reducă. Pentru detalii, evaluarea geospațială este disponibilă aici: a new geospatial assessment . [...]
Seceta împinge în sus costurile cu furajele , iar în august fermierii și deținătorii de cai din Germania au ajuns să plătească, la nivel național, 134 euro/tonă (aprox. 670 lei) pentru balotul mare de fân, cu 10 euro/tonă peste luna anterioară, potrivit agrarheute . Publicația notează că acesta este cel mai ridicat nivel din mai 2024, pe fondul „secetei extreme” care amenință aprovizionarea cu furaje. Bavaria , vârful scumpirilor: 166 euro/tonă, salt de aproape 40 euro într-o lună Cea mai mare presiune pe bugetele cumpărătorilor este în Bavaria, unde prețul a urcat în august la 166 euro/tonă (aprox. 830 lei) pentru balotul mare, „aproape 40 euro” peste iulie și la un nivel descris drept „cel mai ridicat de foarte mult timp”. Pe următoarele poziții în clasamentul scumpirilor se află: Renania-Palatinat: 160 euro/tonă (aprox. 800 lei), +15 euro față de luna anterioară; Schleswig-Holstein: 155 euro/tonă (aprox. 775 lei), +43 euro față de iulie; regiunea camerelor agricole „Nordrhein”: 153 euro/tonă (aprox. 765 lei), +30 euro. Unde prețurile au rămas stabile și unde sunt cele mai mici niveluri În unele regiuni, prețurile au stagnat în august, semn că piața nu se mișcă uniform la nivel național: Hessen: neschimbat; „Niedersachsen-Ost”: 140 euro/tonă (aprox. 700 lei), neschimbat; „Niedersachsen-West”: 130 euro/tonă (aprox. 650 lei), neschimbat; Saxonia-Anhalt: 118 euro/tonă (aprox. 590 lei), neschimbat; Brandenburg: 98 euro/tonă (aprox. 490 lei), neschimbat. Cele mai joase prețuri menționate sunt în Mecklenburg-Pomerania Inferioară (98 euro/tonă, aprox. 490 lei) și Brandenburg (98 euro/tonă, aprox. 490 lei). De ce contează: presiune directă pe costurile de producție și pe zootehnie Creșterea rapidă a prețului la fân în august indică o deteriorare a disponibilității furajelor, cu impact imediat în costurile de întreținere pentru fermele zootehnice și pentru sectorul ecvestru. Diferențele mari între landuri sugerează, totodată, o piață fragmentată, în care șocurile locale de producție și aprovizionare se traduc în salturi abrupte de preț de la o lună la alta. [...]
Restricțiile sanitar-veterinare blochează vânzarea de animale și pun pe pauză târgurile de berbeci , ceea ce lasă oierii fără una dintre principalele piețe de desfacere din toamnă, potrivit Agrointel . Două evenimente considerate reper pentru sector – Târgul de berbeci de la Hațeg (Hunedoara) și expoziția „Țurcana, Regina Munților ” de la Costești – nu se mai organizează în acest an. La Hațeg, târgul programat tradițional pe 5 septembrie, la ieșirea din localitate spre Caransebeș, este „tras pe pauză” din cauza restricțiilor sanitar-veterinare. Organizatorii spun că preferă să aștepte ridicarea măsurilor și reluarea exporturilor, pentru a debloca efectivele rămase nevândute. În cazul expoziției de la Costești, Asociația „Dacia” Hunedoara nu a mai anunțat evenimentul, așa cum o făcea în anii trecuți. De ce contează: târgurile erau o piață de vânzare, nu doar un eveniment Pavel Iovăneasă, președintele Asociației Zonale a Crescătorilor de Ovine Retezatul Hațeg, a declarat că nu consideră oportună organizarea unui eveniment de amploare în actualul context, invocând existența zonelor cu restricții și a regulilor care trebuie respectate. „Ținând cont de restricțiile sanitar-veterinare și perioada pe care o traversează țara noastră, nu cred că este indicat să riscăm să mai organizăm un eveniment de asemenea amploare.” Din perspectiva crescătorilor, varianta unui târg „fără animale” este exclusă, pentru că ar elimina miza economică a întâlnirii – selecția și tranzacționarea exemplarelor valoroase. „Nu ar avea nicio relevanță ca târgul să se facă fără animale (…) Farmecul târgurilor erau chiar animalele.” Efect operațional în ferme: animale rămase pe stoc și lipsă de cerere Fermierul spune că așteaptă ca măsurile ce ar urma să fie prezentate de autorități la Bruxelles să își producă efectele, astfel încât sectorul să revină „în normal” cel puțin de anul viitor. Până atunci, problema imediată rămâne blocajul de piață: animale care nu se vând și costuri de întreținere în fermă. „Și acum suntem cu zeci de miei în fermă și efectiv nu știm unde să îi dăm. (…) Nu am avut cerere de la abator, nu avem unde să vindem.” În lipsa târgurilor din toamnă, crescătorii pierd o fereastră importantă de comercializare, iar reluarea exporturilor este văzută ca principalul factor care ar putea debloca piața. [...]
Fereastra de lucru de miercuri depinde de accesul în parcelă și de vântul din Dobrogea , într-un context în care precipitațiile estimate rămân reduse la nivel național, potrivit buletinului meteo agricol publicat de Agronet la 18 august, ora 21:00. Pentru 19 august, publicația indică intervale în general favorabile pentru câmp, recoltare și transport, dar cu două condiții operaționale care pot schimba decizia „din teren”: starea solului (umezeala locală) și intensitatea vântului. Unde se pot organiza lucrările, cu cele mai puține riscuri În sud și vest, buletinul descrie un tablou în care lucrările pot fi planificate mai ușor, cu precipitații estimate foarte mici sau inexistente și temperaturi ridicate spre 30°C. Oltenia : singura regiune cu precipitații estimate 0 mm , fereastră favorabilă pentru lucrări în câmp, recoltare și transport; rămâne utilă monitorizarea umidității solului. București–Ilfov : maximă de 32°C și 0 mm precipitații estimate ; condiții bune pentru câmp și transport, dar cu accent pe verificarea irigării (sol, cultură, apă disponibilă). Banat : precipitații aproape inexistente (0,025 mm), context bun pentru transport și câmp, cu tratamente posibile doar în intervale scurte, în funcție de vânt și starea vegetației. Muntenia : precipitații estimate foarte mici (0,084 mm), lucrări de câmp și transport în condiții favorabile; tratamentele nu sunt prioritare. Unde apar limitările care pot bloca tratamentele sau accesul Deși cantitățile de ploaie estimate sunt reduse, două zone ies în evidență prin riscuri operaționale punctuale: Dobrogea : vântul este „principalul limitator”, cu rafale de până la 42 km/h ; tratamentele sunt de amânat pentru a evita aplicarea în condiții de vânt, iar transportul cere atenție. Maramureș : cele mai scăzute temperaturi (14–21°C), umiditate ridicată (64,5%) și probabilitate maximă de precipitații 68% ; accesul în parcelă trebuie verificat, iar tratamentele sunt recomandate pentru amânare. Ce merită planificat pentru 19 august, din perspectiva costurilor și a timpului de lucru Buletinul indică o zi în care „ferestrele” pot susține activități cu consum mare de timp și logistică, dacă verificările locale confirmă condițiile: Recoltare și transport : în general favorabile, dar cu regula de bază de a nu intra pe sol umed și de a confirma accesul efectiv în parcelă. Cosit, uscare, balotat : utile acolo unde uscarea este confirmată; în Maramureș este necesară prudență suplimentară din cauza umezelii. Tratamente fitosanitare : doar în ferestre fără vânt, fără ploaie apropiată, fără arșiță și după verificarea frunzei; în Dobrogea se amână. Irigare : nu apare „presantă” în majoritatea regiunilor, însă în București–Ilfov este prioritară după verificarea solului și a culturii. Ce trebuie urmărit până la buletinul de dimineață În datele regionale analizate nu sunt indicate avertizări, însă pentru decizia de lucru de dimineață rămân esențiale două verificări: accesul în parcelă (umezeala solului) și vântul , în special în Dobrogea, unde rafalele pot face nefezabile tratamentele și pot complica transportul. [...]
Fermierii amenință cu un nou protest pe 15 septembrie, pe fondul întârzierii măsurilor de sprijin și al presiunii sanitar-veterinare , după ce Ionică Sterp a lansat un apel public pentru mobilizare în fața Guvernului, potrivit Agronet . Miza imediată este escaladarea tensiunilor din agricultură înaintea unei noi runde de negocieri cu Ministerul Agriculturii, în condițiile în care schemele anunțate de Executiv nu sunt încă operaționale. Apelul, publicat pe Facebook, vizează o prezență „vizibilă”, cu animale și utilaje, iar Sterp susține că participanții ar urma să vină inclusiv cu oi, tractoare și baloți. „Cu mic, cu mare, în 15 septembrie, dragii mei, ne vedem la București, unul cu oaie, unul cu tractor, unul cu un balot.” O mobilizare extinsă dincolo de sectorul ovin, dar fără detalii logistice De această dată, mesajul nu se adresează doar crescătorilor de ovine. Sterp îi cheamă la București și pe producători din zootehnie, cultura mare și legumicultură, invocând: presiunea costurilor; situația sanitar-veterinară din sectorul ovin; dificultățile de valorificare a producției; creșterea taxelor. Totuși, apelul nu echivalează cu confirmarea participării organizațiilor reprezentative din sectoarele menționate. În materialele disponibile nu apar detalii despre program, traseu, număr de participanți sau documente de autorizare. Context: revendicările oierilor și blocajul comercial Noua mobilizare vine după protestul din 30 iulie, când crescătorii de ovine au ieșit în fața ANSVSA și în Piața Victoriei. Atunci, revendicările prezentate au inclus reluarea exporturilor de ovine, despăgubiri pentru exploatațiile afectate și măsuri pentru pierderi comerciale și costuri suplimentare, alături de schimbări în gestionarea crizei sanitar-veterinare și reguli aplicabile pentru identificarea și circulația animalelor. În continuare, organizațiile din sector reclamă că animalele nevândute rămân mai mult timp în ferme, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare cu furajele, apa și întreținerea, în timp ce restricțiile comerciale reduc opțiunile de valorificare. Guvernul a anunțat sprijin, dar schemele nu sunt deschise Între protestul din 30 iulie și apelul pentru 15 septembrie au avut loc discuții cu Ministerul Agriculturii. După întâlnirea de la Sibiu din 14 august, ministrul interimar Tánczos Barna a prezentat trei direcții de intervenție: investiții în echipamente pentru carantinare și prevenirea răspândirii bolilor; ajutor de minimis pentru compensarea unei părți din costurile suplimentare cu furajele; compensarea pierderilor de venit ale fermelor. La 17 august, instrumentele erau încă în pregătire: nu fuseseră publicate cuantumuri, bugete, criterii de eligibilitate, documente necesare sau perioade de depunere, astfel că fermierii nu pot solicita încă ajutoarele. Negocieri pe 18 august, cu impact potențial asupra protestului Anunțul protestului este făcut înaintea unei noi etape de negocieri: pe 18 august, reprezentanții crescătorilor de ovine și caprine urmează să se întâlnească din nou cu Tánczos Barna pentru proiectul privind identificarea, trasabilitatea (urmărirea animalelor în lanțul de mișcare și comercializare) și circulația animalelor. Ministerul Agriculturii vizează reguli mai stricte pentru deplasarea și identificarea efectivelor, inclusiv sancțiuni pentru încălcarea sistemului de trasabilitate. Rezultatul discuțiilor poate influența amploarea mobilizării din septembrie, însă, la acest moment, apelul pentru 15 septembrie rămâne în picioare. [...]
