Știri
Știri din categoria Agricultură
Seceta a lovit puternic porumbul și floarea-soarelui, în timp ce grâul și alte cereale de vară au ajuns la niveluri record, potrivit TVRInfo.
Informația indică o evoluție divergentă în agricultura locală: culturile de primăvară, mai expuse lipsei de apă în perioadele critice de vegetație, au fost afectate masiv, în timp ce culturile de vară au avut rezultate foarte bune.
Pentru fermieri și pentru lanțurile din aval (furaje, zootehnie, procesare de ulei), scăderea producției la porumb și floarea-soarelui poate însemna presiune pe disponibilitatea materiei prime și pe costuri, chiar dacă o parte din impact depinde de prețurile din regiune și de importuri.
În același timp, nivelurile record la grâu și la alte cereale de vară pot susține oferta internă și pot influența fluxurile comerciale, inclusiv capacitatea de export, în funcție de cererea externă și de logistica de transport.
Articolul nu oferă, în fragmentul disponibil, cifre de producție sau o defalcare pe regiuni, dar pune accent pe rolul secetei ca factor determinant pentru culturile afectate și pe contrastul cu performanța cerealelor de vară.
Rămâne de urmărit cum se vor reflecta aceste diferențe în prețurile la poarta fermei și în contractele din industrie, precum și dacă vor apărea măsuri suplimentare de sprijin sau ajustări ale planurilor de însămânțare pentru sezonul următor.
Recomandate
Prețurile cerealelor au crescut brusc pe piețele internaționale , iar rapița a depășit pragul de 520 euro pe tonă, pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu și al scumpirii accelerate a petrolului, potrivit unei analize publicate de Revista Ferma . Conflictul dintre Statele Unite și Iran, precum și riscul blocajelor din Strâmtoarea Ormuz, au determinat investitorii să se îndrepte către mărfurile agricole, declanșând creșteri rapide pentru grâu, porumb, rapiță și soia. Pe bursa europeană Euronext , cotațiile cerealelor au înregistrat un salt vizibil încă de la începutul săptămânii. Grâul a urcat la aproximativ 211,50 euro pe tonă , în timp ce porumbul a ajuns la 209,75 euro pe tonă , cel mai ridicat nivel din mai 2024. În același timp, rapița a depășit 521 euro pe tonă , susținută de cererea tot mai mare pentru biodiesel. Petrolul scump împinge în sus și prețurile cerealelor Creșterea prețurilor la energie este unul dintre principalii factori care influențează piața agricolă. În ultimele zile, petrolul s-a scumpit cu aproximativ 15%, alimentând temerile privind întreruperea exporturilor din statele Golfului Persic. Această evoluție afectează agricultura pe mai multe planuri: crește costul combustibililor utilizați în agricultură și transport majorează costurile de producție și procesare stimulează cererea pentru biocombustibili Culturi precum porumbul, rapița și soia sunt utilizate pentru producerea biodieselului și bioetanolului. Când petrolul devine mai scump, aceste materii prime devin mai atractive pentru industria energetică, ceea ce duce la o creștere suplimentară a cererii și a prețurilor. Tensiunile din Strâmtoarea Ormuz amplifică volatilitatea Un punct sensibil pentru piețele globale este Strâmtoarea Ormuz , ruta prin care trece aproximativ o cincime din petrolul tranzacționat la nivel mondial. Orice blocaj în această zonă poate afecta rapid aprovizionarea globală cu energie și poate provoca reacții în lanț pe piețele de materii prime. Pe lângă factorii geopolitici, piața este influențată și de evoluția valutară. Deprecierea euro în raport cu dolarul face exporturile europene mai competitive, dar în același timp contribuie la creșterea cotațiilor cerealelor pe bursele regionale. Problemele agricole din SUA și Rusia cresc incertitudinea Situația meteorologică din Statele Unite adaugă presiune suplimentară asupra pieței. Departamentul american al Agriculturii a raportat o scădere cu 22% a evaluării culturilor de grâu de iarnă , din cauza secetei și a lipsei stratului de zăpadă în sudul Marilor Câmpii. În același timp, există temeri că exporturile de grâu ale Rusiei ar putea scădea în sezonul 2025–2026 , din cauza problemelor climatice și logistice din regiunea Mării Negre. Creșterea costurilor la îngrășăminte Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu afectează și piața îngrășămintelor. Regiunea Golfului Persic este unul dintre cei mai mari producători globali de uree, gaze naturale și sulf , materii prime esențiale pentru agricultură. Dacă exporturile din această zonă sunt perturbate, costurile de producție pentru fermieri ar putea crește semnificativ, ceea ce ar menține presiunea asupra prețurilor alimentelor. Totuși, analiștii subliniază că oferta globală de cereale rămâne relativ ridicată, iar stocurile mari existente pe piață ar putea limita deocamdată o creștere explozivă a prețurilor. [...]
Prețul grâului se apropie de 200 euro/tonă pe piața europeană, susținut de exporturi mai mari și de condițiile meteo extreme , ceea ce aduce venituri mai bune pentru fermieri, în special din livrările externe. Potrivit Revista Ferma , fluctuațiile recente sunt generate de seceta din Midwestul american, ploile abundente din Franța și Germania, dar și de incertitudinile din Rusia și Ucraina. Pe Euronext , contractele futures pentru grâul cu livrare în martie 2026 au coborât ușor la aproximativ 196 euro/tonă, după două sesiuni de creșteri accelerate. Pentru recolta nouă, cu livrare în septembrie 2026, cotațiile s-au stabilizat în jur de 200 euro/tonă. Corecția este modestă și vine după o perioadă de avans rapid, determinată de temerile legate de producțiile viitoare. Cererea externă susține însă piața. Între 1 iulie și 15 februarie, Uniunea Europeană a exportat 15,1 milioane tone de grâu comun, față de 13,6 milioane tone în aceeași perioadă a sezonului anterior. Pentru fermieri, acest ritm al exporturilor înseamnă oportunități mai bune de valorificare. Evoluția altor culturi Pe lângă grâu, și celelalte cereale au înregistrat mișcări notabile: porumb (martie 2026): 191 euro/tonă, în ușoară scădere; porumb (iunie 2026): 191,5 euro/tonă; rapiță (mai 2026): 487,25 euro/tonă, minus 1,25 euro. Porumbul rămâne sub presiune din cauza exporturilor ucrainene în creștere către UE, în timp ce rapița este influențată de tensiunile comerciale internaționale și de oferta ridicată de soia din Brazilia. Situația culturilor și perspectivele pentru 2026 În Franța, 88% din culturile de grâu sunt evaluate ca „bune” sau „excelente”, în ușoară scădere față de săptămâna precedentă, dar peste nivelul de anul trecut. În Ucraina, autoritățile susțin că valul de frig nu a produs pagube semnificative culturilor de iarnă. În Rusia, estimările pentru sezonul 2026/27 au fost revizuite în creștere la 85,9 milioane tone, peste prognoza anterioară. Aproximativ 97% din culturile de iarnă sunt considerate în stare normală, iar stratul consistent de zăpadă a limitat impactul temperaturilor de până la minus 30 de grade Celsius. Primele estimări ale Departamentului Agriculturii al SUA (USDA) pentru 2026/27 indică: producție de porumb: 400,2 milioane tone; producție de grâu: 50,6 milioane tone; stocuri finale estimate: 46,7 milioane tone la porumb și 25,4 milioane tone la grâu. Deși piețele rămân volatile, nivelul actual al cotațiilor, aproape de 200 euro/tonă pentru grâu, oferă fermierilor o perspectivă mai favorabilă decât în lunile anterioare, în special pentru cei orientați către export. [...]
România ar urma să înceapă exportul de cereale în China în maximum două luni , potrivit Agrointeligența , iar această perspectivă este prezentată de autorități ca un posibil factor de susținere pentru prețurile interne, în special pentru cantitățile pe care fermierii le-au păstrat în stoc. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu , a anunțat că România se află în etapa finală a demersurilor pentru deschiderea exporturilor către China, după semnarea, la 17 martie, a unui Memorandum de Înțelegere privind cooperarea în domeniul agriculturii, împreună cu omologul său din Republica Chineză. Documentul ar urma să faciliteze exportul de produse agroalimentare românești. Pe segmentul cerealelor, ministrul susține că demararea exporturilor către China va crește cererea și, implicit, ar putea aduce „un preț mai bun” pentru fermieri, în condițiile în care o parte dintre producători au ales să stocheze marfa și să amâne vânzarea. În același anunț public, ministrul a indicat și alte categorii de produse pentru care România a obținut sau urmărește acces pe piața chineză, după semnarea unor protocoale de export și a unor documente sanitare-veterinare: carne de pasăre tratată termic; produse lactate; produse acvatice; carne de porc și produse procesate din porc (în „discuții avansate”, conform ministrului). Ulterior, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), dr. Alexandru Nicolae Bociu, a semnat trei protocoale sanitare-veterinare cu reprezentanții Administrației Generale a Vămilor din China, pas necesar pentru exporturile de produse de origine animală. În același context, Florin Barbu a afirmat că în România sunt în derulare investiții de 2 miliarde de euro în fabrici de procesare și că se construiește „cel mai mare abator de porci din sud-estul Europei”, fără a oferi în material detalii despre calendarul proiectului sau capacitatea acestuia. Pentru fermieri, miza imediată rămâne dacă exporturile anunțate se vor materializa în termenul indicat și dacă vor influența efectiv prețurile la poarta fermei. [...]
În 2026, „hectarul eligibil” la plata APIA include și suprafețe cu utilizări mixte, dacă agricultura rămâne predominantă , potrivit AgroInfo , care citează definiția din Ghidul APIA pentru anul în curs. Conform ghidului, un hectar este eligibil dacă reprezintă o suprafață agricolă a exploatației folosită pentru activitate agricolă sau o suprafață utilizată și pentru activități neagricole, în măsura în care acestea nu îngreunează lucrările agricole prin intensitate, natură, durată ori calendar, în linie cu prevederile din Planul Strategic PAC 2023–2027 (PS 2023–2027). Definiția include și suprafețe care au dat dreptul la plăți în cadrul sprijinului de bază pentru venit (sustenabilitate) sau al vechii scheme de plată unică pe suprafață, atunci când terenul face obiectul unor angajamente asumate de fermier în cadrul unor regulamente europene privind dezvoltarea rurală și intervențiile PAC, menționate în ghid. În plus, sunt luate în calcul elemente neproductive existente pe terenurile agricole în anul de cerere (inclusiv pârloaga și elementele de peisaj aferente cerinței GAEC 8), precum și zone neproductive sau elemente noi de peisaj înființate prin intervențiile PD-05 și PD-28 din PS 2023–2027, dar numai dacă se cumulează cu situațiile de utilizare agricolă prevăzute de ghid. Sunt menționate și suprafețele cu destinație piscicolă folosite temporar în scop agricol pe întreaga perioadă a anului de cerere. Ghidul mai precizează că pot fi eligibile și terenurile agricole pe care sunt amplasate obiective pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile, însă doar dacă activitatea agricolă este predominantă și nu este afectată semnificativ de activitatea de producere a energiei, în condițiile stabilite de legislația națională (inclusiv Legea fondului funciar și reglementările privind pajiștile permanente). Suprafețele sunt considerate hectare eligibile numai dacă respectă definiția din HG nr. 1571/2022, cu modificările ulterioare, pe perioada 1 ianuarie–31 decembrie, cu excepția cazurilor de forță majoră sau circumstanțe excepționale prevăzute de regulamentele UE, mai notează sursa. [...]
PSD cere scutirea fermierilor de acciză și TVA la motorina folosită în agricultură , potrivit Bursa , care citează o informare transmisă de partid și relatată de Agerpres. Solicitarea a fost adresată marți premierului Ilie Bolojan, cu cererea de a aproba „de urgență” propunerea Ministerului Agriculturii. Formațiunea susține că întârzierea unei decizii ar putea produce efecte în lanț în sectorul agroalimentar, cu impact în prețurile finale la alimente. În contextul campaniei agricole de primăvară, PSD afirmă că fermierii sunt deja afectați de costurile ridicate ale carburanților, iar lipsa unei măsuri rapide ar putea amplifica presiunea asupra producției agricole. Mecanismul invocat de PSD , atribuit ministrului Agriculturii Florin Barbu, ar presupune acordarea de tichete valorice pentru achiziția de motorină la un preț fără acciză și TVA. Conform formațiunii, impactul bugetar ar fi „neutru”, pe motiv că sumele ar fi deja returnate fermierilor prin sistemul actual de rambursare. În argumentația partidului, măsura ar ajuta fermele să își gestioneze mai bine alte costuri aflate în creștere și ar limita efectele scumpirii carburanților, pe care PSD o leagă și de evoluții internaționale, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu. Social-democrații spun că adoptarea depinde în acest moment de decizia prim-ministrului. PSD solicită aprobarea urgentă a propunerii Ministerului Agriculturii privind scutirea directă de acciză și TVA pentru motorina utilizată la lucrările agricole. Mecanismul descris presupune tichete valorice pentru 78 de litri de motorină pe hectar, la preț fără acciză și TVA. PSD afirmă că impactul bugetar ar fi neutru, deoarece banii ar fi deja recuperați de fermieri prin rambursarea existentă. Partidul avertizează asupra riscului de scumpiri la alimente și invocă presiunea costurilor, inclusiv la fertilizanți, pe fondul creșterii prețurilor la carburanți. [...]
Guvernul României a aprobat modificarea regulilor pentru subvențiile APIA , printr-o hotărâre adoptată în ședința din 12 martie 2026, care actualizează cadrul de acordare a plăților agricole în conformitate cu noile reglementări europene. Potrivit Agrointeligența , actul normativ modifică HG nr. 1571/2022 și aliniază legislația națională la Planul Strategic PAC 2023-2027, versiunea 8.1 . Modificările urmăresc adaptarea mecanismelor de finanțare din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din bugetul de stat la deciziile recente ale Comisiei Europene și la Regulamentul (UE) 2025/2649 . Principalele modificări pentru fermieri Noile reguli aduc mai multe schimbări pentru sectoarele vegetal și zootehnic: Extinderea sprijinului pentru pomicultură – prin intervenția PD-19, fermierii pot primi sprijin cuplat și pentru pere, gutui și alune de pădure . Clarificarea definiției culturilor permanente – sunt eliminate unele limitări privind suprafețele eligibile, pentru a permite acces mai ușor la finanțări. Sprijin minim garantat pentru bovine – pentru intervenția PD-27 (pășunat extensiv) se introduce un cuantum minim garantat începând din 2026. Reguli unitare pentru eco-scheme – sunt clarificate angajamentele voluntare și perioada de participare pentru fermieri. Alinierea la normele europene recente , în special la modificările privind implementarea planurilor strategice agricole. Obiectivul modificărilor Ministerul Agriculturii precizează că aceste schimbări au scopul de a simplifica accesul la finanțare și de a extinde sprijinul către mai multe culturi și sectoare agricole . Totodată, autoritățile subliniază că modificările nu schimbă valoarea totală a fondurilor europene alocate României , ci doar modul de utilizare a acestora. Prin aceste ajustări, guvernul urmărește să ofere mai multă predictibilitate financiară fermierilor , în special celor din zootehnie și pomicultură, și să adapteze sistemul de subvenții la realitățile actuale ale agriculturii. [...]
