Știri
Știri din categoria Agricultură
Prețul cărnii de miel la poarta fermei din România a urcat la 1.025 euro/100 kg, potrivit Economica.net, care citează date oficiale ale Comisiei Europene. Într-o singură săptămână, prețul mediu pentru carcasele de miel de peste 13 kilograme a crescut cu 133%, de la 439,7 euro la 1.025 euro pentru 100 de kilograme.
Nivelul este descris drept cel mai ridicat din „istoria recentă”, iar din noiembrie 2025 încoace singura săptămână apropiată de acest prag a fost în ianuarie 2026, când media era de 959,9 euro/100 kg. Comparativ cu luna anterioară, prețul este mai mare cu 190%, iar față de perioada similară din 2025 creșterea ajunge la 240,2% (adică de 3,4 ori).
Creșterea din România iese în evidență și la nivel european: în același interval, media UE a urcat cu 5% față de luna anterioară și cu 5,4% față de anul trecut, până la 976,4 euro/100 kg. A doua cea mai mare majorare raportată la perioada similară din 2025 a fost în Ungaria, cu 23,4%, cu mențiunea că nu există date pentru toate statele membre.
Deși România nu este singura piață unde prețul a depășit 1.000 euro/100 kg, particularitatea este ponderea sa în producția europeană. România este al doilea cel mai mare producător de carne de oaie din UE, după Spania, cu 5,8 milioane de capete sacrificate în 2025 (20% din producția UE), în timp ce Spania a avut 7,8 milioane de capete (25%).
În statele membre menționate în datele Comisiei Europene, prețul mediu pentru carcasele de miel de peste 13 kilograme a trecut de 1.000 euro/100 kg în:
Pe partea de producție, România a raportat în 2025 o diminuare a producției de carne de oaie cu 6,1%, până la 72,3 mii de tone, contribuind la scăderea totală a producției din UE cu 4,8%. Pentru categoria mielului sub 13 kilograme, Comisia Europeană indică o medie la nivelul UE de 968,5 euro/100 kg, după o ieftinire săptămânală de 1,8%, iar față de anul trecut prețul este mai mare cu 15,3%; pentru România nu există însă informații de preț pentru această categorie.
Recomandate
Subvenția APIA pentru tinerii fermieri poate ajunge în 2026 la 73,50 euro/ha , potrivit AgroInfo , care citează cea mai recentă versiune a Planului Național Strategic (PNS) 2023-2027. Pentru anul de cerere 2026, cuantumul unitar planificat este de 49 euro/ha, cu un minim de 44,10 euro/ha și un maxim de 73,50 euro/ha. Sprijinul este acordat prin intervenția PD-03 „Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri” (CIS-YF) și reprezintă o plată anuală pentru fermierii eligibili la plata de bază BISS. Beneficiarii trebuie să aibă cel mult 40 de ani în anul de cerere, să fie instalați pentru prima dată ca șef al exploatației și să solicite sprijinul pentru primele 50 de hectare eligibile determinate, pe o perioadă de 5 ani consecutivi, începând cu prima depunere a cererii. Condiția de „tânăr fermier” include și dovada formării sau a competențelor în domeniul agricol/agronomic, care poate fi făcută, între altele, prin documente de studii, certificate de competențe sau experiență practică. Documentele pentru competențe se depun la APIA până la 30 septembrie inclusiv, iar în cazul persoanelor juridice cerința trebuie îndeplinită de administratorul/managerul exploatației, conform Ordinului MADR nr. 106/2024 (cu modificările ulterioare), menționează sursa. Pentru eligibilitate, solicitantul trebuie să dovedească și controlul efectiv asupra exploatației (decizii de gestionare, beneficii și riscuri financiare). În cazul persoanelor juridice, controlul se demonstrează, de exemplu, prin calitatea de asociat unic sau prin deținerea majorității (50% + 1) și rolul de administrator/manager. Sprijinul poate fi cerut în maximum 24 de luni de la instalarea ca tânăr fermier (înființarea fermei), iar verificarea instalării se face pe baza istoricului din baza de date APIA. Principalele condiții și documente menționate în material pentru accesarea PD-03 (CIS-YF) includ: vârsta de maximum 40 de ani în anul de cerere (dovedită cu BI/CI/pașaport); dovada formării sau a competențelor adecvate în domeniul agricol/agronomic (diplome/certificate/adeverințe ori experiență practică de minimum 12 luni în ultimii 10 ani); documente care arată că solicitantul este șef al exploatației și are control efectiv și durabil (de exemplu, certificat constatator/registrul acționariatului de la ONRC, statut/fișa postului pentru atribuțiile de management); solicitarea sprijinului în cererea de plată 2026, prin bifarea intervenției în formular. AgroInfo mai arată că sprijinul se acordă pentru o singură exploatație, indiferent de numărul și forma de organizare a exploatațiilor administrate de tânărul fermier, iar plafonul rămâne de maximum 50 ha chiar și în cazul transferurilor între doi tineri fermieri. Fermierii care au beneficiat integral de schema pentru tinerii fermieri în perioada anterioară de programare nu mai pot solicita această intervenție în perioada 2023-2027. [...]
APIA cere depunerea deconturilor justificative pentru eco-schemele din zootehnie , potrivit AgroInfo , care citează informarea agenției către crescătorii de bovine. Miza pentru fermieri este respectarea termenelor și a documentației prevăzute în Ghidul solicitantului, deoarece deconturile justificative sunt condiția administrativă pentru plata eco-schemelor (scheme de sprijin legate de practici de bunăstare și sustenabilitate). „Depunerea deconturilor justificative pentru eco-schemele în sector zootehnic se efectuează:” Conform calendarului prezentat, depunerea deconturilor se face fie semestrial, fie anual, în funcție de intervenția solicitată. Pentru PD-08 (bunăstarea tineretului bovin la îngrășat), decontarea este semestrială, cu două ferestre distincte de depunere în 2026 și 2027. Termenele și intervențiile menționate în informare sunt următoarele: PD-08 – semestrial: pentru activitatea din 01.01.2026 – 30.06.2026 , decontul se depune în 01.07.2026 – 31.07.2026 ; pentru activitatea din 01.07.2026 – 31.12.2026 , decontul se depune în 01.01.2027 – 01.02.2027 (cu precizarea privind prelungirea termenului dacă ultima zi este nelucrătoare, astfel încât depunerea se face cel târziu la 01.02.2027 ). PD-07 și PD-27 – anual: deconturile se depun în 01.01.2027 – 01.02.2027 , cu aceeași precizare privind termenul-limită de 01.02.2027 . Pentru PD-07 (bunăstarea vacilor de lapte) și PD-27 (bunăstarea bovinelor la pășunat extensiv), decontul este însoțit de documente care atestă îndeplinirea condițiilor, inclusiv Anexa la decont , așa cum sunt prevăzute în Ghidul solicitantului. Documentele specifice pentru PD-25 (viermi de mătase) se depun până la 02.12.2026 , „a informat APIA”, mai notează AgroInfo. În practică, fermierii care au angajamente pe aceste eco-scheme trebuie să își planifice din timp întocmirea deconturilor și a anexelor cerute, pentru a evita depunerea în afara ferestrelor stabilite și riscul de neeligibilitate la plată pentru perioada de angajament 2026. [...]
Lâna produsă în România ajunge deșeu în plin sezon al tunsului , potrivit TVR Info , în condițiile în care mii de oieri spun că nu au cui să o vândă și nici unde să o ducă, iar în unele cazuri nu este acceptată nici la groapa de gunoi. Reportajul descrie un contrast între prețurile produselor din lână din import și lipsa de valoare a lânii locale. În material este dat exemplul unui cardigan din import care poate costa peste 500 de lei, în timp ce lâna tunsă în fermele românești rămâne nevalorificată. În comuna Smeeni, județul Buzău, autoritățile locale și crescătorii de oi se confruntă cu volume mari de lână rămase după tuns. Viceprimarul Răzvan Nicula afirmă că, spre deosebire de anii trecuți, când lâna era dusă la centre și folosită la confecții, acum ajunge „gunoi”. La o stână unde se tund peste 350 de oi, oierii estimează că rămân aproximativ 3-4 kilograme de lână pe animal, dar spun că nu mai vine nimeni să o colecteze. Oierii arată că au ajuns să depoziteze lâna în baloți sau să încerce să o ducă la gunoi, fără succes. Un transport de 700 de kilograme era pregătit pentru a fi aruncat, însă crescătorii spun că riscă amenzi dacă o abandonează pe câmp și că nu găsesc cumpărători, nici măcar dacă o oferă gratuit. O parte din lână este folosită ocazional la izolarea saivanelor, dar soluția nu acoperă cantitățile rezultate în sezonul de tuns. La nivel local, primăria caută variante pentru gestionarea a peste 50 de tone de lână care s-ar strânge doar în comuna Smeeni. În același timp, puținii colectori care mai funcționează ar oferi cel mult 80 de bani pe kilogram, iar achiziția ar fi condiționată de respectarea unor criterii stricte de calitate, ceea ce limitează și mai mult posibilitatea de valorificare. [...]
Guvernul reduce doar la benzină procentul minim de biocarburant , iar la motorină păstrează pragul actual, potrivit Agrointeligența – AGROINTEL.RO , într-o decizie care contează direct pentru fermierii ce cultivă rapiță, materie primă importantă pentru biocarburanți. Ministerul Energiei a publicat luni seara proiectul de ordonanță de urgență pentru introducerea stării de urgență pe piața carburanților. În forma finală anunțată în articol, Executivul aplică reducerea procentului minim de biocarburant doar la benzină, unde pragul scade de la minimum 6,5% la minimum 2%. La motorină, nivelul minim rămâne de 8%. „De asemenea, conform noilor reglementări, operatorii economici pot comercializa pe teritoriul României benzină cu un conținut de biocarburant de minim 2% în volum.” Publicația notează că Guvernul României urmează să aprobe marți, 24 martie 2026, o ordonanță de urgență privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și instituirea unor măsuri de protejare a economiei și populației. Conform documentului consultat de Agrointeligența, măsura centrală vizează plafonarea adaosului comercial. Pentru următoarele șase luni, adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora ar urma să fie limitat la cel mult 50% din media adaosului comercial practicat în 2025 de fiecare operator economic din lanț (producție, import, distribuție, comercializare). Pentru firmele înființate în 2026 și pentru cele din 2025 cu activitate sub 12 luni, plafonul se raportează la media corespunzătoare perioadei efective de activitate. OUG ar institui situația de criză pe o perioadă de 6 luni, până la finalul lunii septembrie, cu posibilitate de prelungire din 3 în 3 luni. [...]
Un fermier intră la plata subvențiilor APIA doar după finalizarea tuturor controalelor , potrivit AgroInfo . Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) arată că dosarele pentru subvențiile pe hectar și pe cap de animal nu pot fi calculate și autorizate la plată înainte de încheierea verificărilor. APIA explică faptul că sistemul informatic IACS (platforma care gestionează cererile de plată) este adaptat modificărilor legislative din anul în curs. Cererile sunt importate din aplicația AGI online în IACS, iar apoi sunt rulate verificări specifice pentru pregătirea cererii de plată pentru etapele ulterioare de verificare și control. În paralel, agenția menționează analiza și actualizarea LPIS (sistemul de identificare a parcelelor agricole) pe baza anexelor 17b depuse de fermieri. Scopul este corelarea datelor din LPIS cu situația din teren în zonele unde fermierii semnalează schimbări față de informațiile disponibile pe imaginile ortofoto. După încheierea depunerii cererilor de plată, indicată ca dată-limită 05.06.2026, în perioada iunie–septembrie toate cererile depuse și modificările operate și verificate în IACS intră în mai multe tipuri de controale. În baza de date IACS se rulează controale administrative încrucișate pentru toate cererile, atât înaintea controalelor prin monitorizare și a controalelor pe teren, cât și după introducerea rezultatelor acestor controale. Fermierii la care apar neconformități (de tip suprapuneri, supradeclarări și altele) sunt notificați să aducă lămuriri, cu obligația de a răspunde în termenul prevăzut de APIA. Agenția precizează că, înainte de finalizarea controalelor administrative, este necesară rezolvarea tuturor neconformităților pentru evitarea sancțiunilor, ceea ce influențează momentul includerii pe lista de plată. [...]
Primii cartofi noi românești au ajuns în piețe și supermarketuri la 20–25 lei/kg , potrivit Digi24 , iar prețul este cu aproape 40% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Primele recolte provin din solarii, iar culesul a început la Dăbuleni (județul Dolj), de la primele ore ale dimineții. Producătorii spun că vremea rece din ultimele luni a încetinit dezvoltarea culturilor și a redus cantitățile obținute. Diferența se vede în producție la nivel de plantă: legumicultorii intervievați de Digi24 susțin că au ajuns la aproximativ 500–600 de grame pe vrej, față de circa 1–1,5 kilograme anul trecut. În paralel, costurile au crescut din cauza măsurilor de protecție și încălzire în solarii, dar și a cheltuielilor cu apa și energia. Un fermier citat de Digi24 indică și problemele din teren: o toamnă și o iarnă foarte ploioase, urmate de exces de umiditate în sol la început de an, care au întârziat unele lucrări agricole. În acest context, oferta de început de sezon intră pe piață cu volume mai mici, iar prețul rămâne ridicat. Cartofii noi românești au ajuns „zilele acestea” și în piețele din București, la aceleași niveluri de preț menționate în material. Pentru consumatori, scumpirea de început de sezon înseamnă un cost semnificativ mai mare pentru un produs de bază, iar pentru producători pune în prim-plan dependența culturilor timpurii de condițiile meteo și de costurile cu energia. [...]
