Știri
Știri din categoria Agricultură
Prețul cărnii de miel la poarta fermei din România a urcat la 1.025 euro/100 kg, potrivit Economica.net, care citează date oficiale ale Comisiei Europene. Într-o singură săptămână, prețul mediu pentru carcasele de miel de peste 13 kilograme a crescut cu 133%, de la 439,7 euro la 1.025 euro pentru 100 de kilograme.
Nivelul este descris drept cel mai ridicat din „istoria recentă”, iar din noiembrie 2025 încoace singura săptămână apropiată de acest prag a fost în ianuarie 2026, când media era de 959,9 euro/100 kg. Comparativ cu luna anterioară, prețul este mai mare cu 190%, iar față de perioada similară din 2025 creșterea ajunge la 240,2% (adică de 3,4 ori).
Creșterea din România iese în evidență și la nivel european: în același interval, media UE a urcat cu 5% față de luna anterioară și cu 5,4% față de anul trecut, până la 976,4 euro/100 kg. A doua cea mai mare majorare raportată la perioada similară din 2025 a fost în Ungaria, cu 23,4%, cu mențiunea că nu există date pentru toate statele membre.
Deși România nu este singura piață unde prețul a depășit 1.000 euro/100 kg, particularitatea este ponderea sa în producția europeană. România este al doilea cel mai mare producător de carne de oaie din UE, după Spania, cu 5,8 milioane de capete sacrificate în 2025 (20% din producția UE), în timp ce Spania a avut 7,8 milioane de capete (25%).
În statele membre menționate în datele Comisiei Europene, prețul mediu pentru carcasele de miel de peste 13 kilograme a trecut de 1.000 euro/100 kg în:
Pe partea de producție, România a raportat în 2025 o diminuare a producției de carne de oaie cu 6,1%, până la 72,3 mii de tone, contribuind la scăderea totală a producției din UE cu 4,8%. Pentru categoria mielului sub 13 kilograme, Comisia Europeană indică o medie la nivelul UE de 968,5 euro/100 kg, după o ieftinire săptămânală de 1,8%, iar față de anul trecut prețul este mai mare cu 15,3%; pentru România nu există însă informații de preț pentru această categorie.
Recomandate
Europa riscă un nou val de scumpiri la alimente în 2027 , pe fondul creșterii prețurilor la gaze naturale, îngrășăminte și combustibil, un lanț de costuri care se transmite lent din energie în agricultură și apoi în prețurile de la raft, potrivit Digi24 . La peste două luni de la începutul războiului din Iran, unele dintre cele mai mari supermarketuri europene spun că, deocamdată, conflictul nu a afectat prețurile produselor. Presiunea ar urma însă să se vadă odată ce scumpirea îngrășămintelor și a combustibilului intră în costurile producției agricole pentru anul viitor, iar efectul final ajunge în prețurile plătite de consumatori. Mecanismul descris este unul în trei pași, fiecare cu întârzieri de săptămâni: gazele naturale sunt folosite la producerea îngrășămintelor, îngrășămintele intră în agricultură, iar agricultura livrează alimentele. David Laborde, șeful Diviziei de Economie Agroalimentară din cadrul FAO, explică faptul că o mare parte din produsele aflate acum pe rafturi au fost realizate cu resurse cumpărate sau contractate înainte ca „criza” să se declanșeze complet. De ce se transmite șocul: gaz, îngrășăminte, apoi producție agricolă Europa își produce îngrășămintele cu azot, dar depinde de importurile de gaze naturale. În contextul crizelor din Golful Persic, scumpirea gazelor se reflectă în costul îngrășămintelor, iar mai departe în costurile fermierilor. După închiderea Strâmtorii Ormuz, prețurile la gazele naturale au crescut cu 59%, iar cele ale îngrășămintelor cu până la 50%, potrivit Politico , citat de Digi24. Europenii ar urma să resimtă mai întâi scumpirea combustibilului, spre finalul verii, în timp ce impactul îngrășămintelor este așteptat mai târziu. Efectul în ferme: mai puțin azot, culturi schimbate, randamente mai mici În această primăvară, mulți fermieri europeni au avut rezerve de îngrășăminte cumpărate înainte de război, iar oficiali ai Comisiei Europene au spus că resursele pentru sezonul curent sunt „asigurate, în mare parte”. Problema, potrivit materialului, este că acest tampon se epuizează, în timp ce îngrășămintele s-au scumpit, iar grâul se vinde la același preț ca înainte de război. În consecință, o parte dintre agricultori reduc cantitatea de azot folosită, iar alții se orientează către plante care necesită mai puține îngrășăminte. Indiferent de soluție, scenariul indicat este același: recolte mai mici în 2027 și, implicit, prețuri mai mari pentru cumpărători. Digi24 dă și exemple de vulnerabilitate ridicată în unele state: Irlanda are o industrie a îngrășămintelor aproape inexistentă, iar 90% din terenurile agricole au nevoie de azot pe durata sezonului; fermierii cumpără, de regulă, îngrășăminte între februarie și septembrie, fără să fi făcut rezerve din timp. Suedia : federația națională a fermelor estimează că războiul din Iran i-a costat deja pe membri 160 de milioane de euro (aprox. 800 milioane lei) , echivalentul a 12% din profituri . Răspunsul UE: plan pe patru direcții, dar fără efect rapid Pentru a răspunde crizei, Comisia Europeană a implementat un pachet de măsuri de urgență în energie pentru reducerea costurilor și a relaxat normele privind ajutoarele de stat, pentru sprijinirea fermierilor. Pe zona îngrășămintelor, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen , urmează să prezinte pe 19 mai un plan de acțiune construit pe patru piloni: reducerea dependenței de importuri, stimularea producției interne, promovarea alternativelor cu emisii reduse de carbon, sprijin pentru fermieri, astfel încât să folosească mai puține îngrășăminte. Materialul notează însă că efectele pozitive nu se vor vedea în 2027: construirea unei fabrici de îngrășăminte durează între trei și patru ani, iar producția europeană este deja cu 19% sub nivelul din 2019. Presiuni globale care pot amplifica scumpirile Digi24 arată că fermierii americani resimt deja probleme similare, pentru că achiziționează îngrășăminte mai aproape de momentul semănatului și au mai puțin timp pentru provizii: aproximativ 70% spun că nu își permit întreaga cantitate necesară, iar Departamentul Agriculturii din SUA estimează cele mai mici recolte de grâu din 1919 până în prezent. În același timp, China a înăsprit situația prin suspendarea sau restricționarea exporturilor pentru mai multe tipuri de îngrășăminte (fosfatice până în august, amestecuri azot–potasiu din martie și oprirea exporturilor de acid sulfuric din mai). Pe fondul acestor evoluții, Programul Alimentar Mondial al ONU avertizează că încă 45 de milioane de oameni s-ar putea confrunta cu insecuritate alimentară gravă dacă războiul din Iran continuă și în a doua jumătate a anului. [...]
Trei avertizări Cod Galben emise de ANM cresc riscul de pagube în ferme în următoarele două zile, pe fondul vântului puternic, vijeliilor, grindinei și averselor torențiale, potrivit Agrointel . Pentru agricultură, combinația de rafale, precipitații intense și grindină poate însemna pierderi punctuale în câmp și întârzieri în lucrările sezoniere. Administrația Națională de Meteorologie anunță, totodată, o răcire accentuată a vremii, cu lapoviță și ninsoare pe crestele montane. Informarea este valabilă de marți, 12 mai, ora 10:00, până joi, 14 mai, ora 10:00. Scăderea temperaturilor începe din vest și nord-vest, apoi se extinde în restul țării, astfel încât vremea devine mai rece decât în mod obișnuit pentru această perioadă. Unde și când sunt așteptate cele mai mari probleme ANM a emis mai multe atenționări și informări de Cod Galben care vizează aproape toată țara, cu două intervale principale: Cod Galben de vânt (12 mai, ora 22:00 – 13 mai, ora 10:00) pentru Crișana, Banat, Oltenia, vestul, centrul și sudul Munteniei, sudul Dobrogei, vestul Transilvaniei . În Oltenia, vestul și sudul Munteniei și sudul Dobrogei sunt prognozate rafale de 50–70 km/h , iar izolat 80 km/h . Cod Galben de instabilitate (12 mai, ora 10:00 – 12 mai, ora 22:00) pentru Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, cea mai mare parte a Transilvaniei și a Moldovei și zona de munte , cu intensificări ale vântului, vijelii, grindină, averse torențiale și descărcări electrice . La vijelii, rafalele pot ajunge la 50–60 km/h , izolat 70–90 km/h . În același interval de instabilitate, cantitățile de apă pot ajunge la 15–20 l/mp , iar izolat 30–40 l/mp , în perioade scurte (1–3 ore) sau prin acumulare. De ce contează pentru agricultură Pentru ferme, avertizările indică un risc ridicat de căderi de grindină și ploi torențiale care pot afecta culturile în vegetație și pot îngreuna accesul utilajelor pe teren. În paralel, vântul cu rafale poate produce pagube locale și poate amplifica efectele furtunilor, mai ales în zonele unde sunt prognozate intensificări puternice. Pe termen scurt, evoluția depinde de actualizările ANM, însă intervalele și zonele vizate sugerează o fereastră de vreme dificilă până cel puțin joi dimineață, 14 mai. [...]
Direcția pentru Agricultură Arad declanșează controale prin sondaj în supermarketuri , după ce directorul instituției a găsit la cumpărături legume „neconforme”, acoperite cu mucegai, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare: verificarea respectării standardelor legale de comercializare pentru legume și fructe proaspete. Directorul Direcției pentru Agricultură Arad, Adrian Alda , a spus că inițiativa pornește dintr-o experiență personală și că instituția are atribuții legale de control, cu obiectivul de a proteja consumatorii și de a asigura conformitatea produselor din magazine. „Vom desfășura activități de control prin sondaj la supermarket-uri, pentru că e nevoie de respectarea legii, consumatorul trebuie să fie protejat, să aibă garanția că va găsi în magazine produse conforme.” Ce vor verifica inspectorii Potrivit informațiilor transmise, controalele vor viza, în principal: respectarea condițiilor de etichetare; calitatea și conformitatea produselor; modul de comercializare a legumelor și fructelor proaspete. Când încep verificările Alda a precizat că verificările ar fi trebuit să înceapă luni dimineață, însă echipele de control au fost mobilizate în județ pentru acțiuni legate de programe cu finanțare de la București. În aceste condiții, controalele în supermarketuri urmează să înceapă „în următoarele zile”. [...]
BRD deschide fermierilor accesul la lichidități înainte de încasarea subvențiilor, prin credite de prefinanțare de până la 90% din valoarea acestora , pe baza convențiilor semnate cu APIA și AFIR pentru campania agricolă 2026, potrivit Wall-Street . Miza practică este reducerea presiunii de numerar în perioadele în care cheltuielile din fermă vin înaintea plăților de la stat. Convențiile vizează implementarea campaniei anuale de prefinanțare a subvențiilor, iar finanțarea poate ajunge la 90% din cuantumul subvenției care urmează să fie încasată până la finalul anului 2026. În termeni operaționali, schema funcționează ca un avans bancar pe subvenție, astfel încât exploatațiile să poată acoperi costuri curente din ciclul de producție. Ce se schimbă pentru fermieri: acces și cost diferit, în funcție de canal Un element distinct al ofertei este posibilitatea ca micii fermieri să acceseze creditarea și prin canalul online al băncii, actualizat pentru o experiență „full online”, de la solicitare și încărcarea documentelor până la semnarea contractului și virarea sumei în cont. Pentru cei care aleg varianta online, BRD indică o marjă redusă de dobândă de 1,7%, comparativ cu 2% în cazul accesării creditului prin unitățile băncii. De ce contează: stabilitate de flux de numerar în campania 2026 În contextul campaniei agricole 2026, prefinanțarea subvențiilor poate funcționa ca un instrument de stabilizare a fluxului de numerar, mai ales pentru fermele care au nevoie de lichidități pe parcursul ciclurilor de producție. „Prin încheierea convențiilor anuale cu APIA și AFIR, BRD facilitează accesul la finanțare al fermierilor, contribuind la stabilitatea financiară a exploatațiilor agricole și implicit la dezvoltarea sectorului. Canalul online pe care îl punem la dispoziție asigură rapiditate și comoditate, adaptând serviciile noastre la nevoile actuale ale clienților”, a spus Lidia Capmare, Directoarea Departamentului Fonduri Europene și Programe Naționale al BRD. [...]
Polonia a cerut în instanță suspendarea aplicării acordului UE–Mercosur , un demers care poate întârzia sau bloca efectele comerciale ale înțelegerii și menține incertitudinea pentru piețele agricole din UE , potrivit G4Media . Varșovia a depus o plângere la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), solicitând inclusiv măsuri provizorii până la o hotărâre definitivă, în condițiile în care acordul se aplică provizoriu de la 1 mai. Plângerea a fost trimisă la Luxemburg duminică seara, conform declarațiilor viceministrului de Externe Marcin Bosacki, citat de Euronews. Oficialul a spus că Polonia se așteaptă ca decizia CJUE să ducă la suspendarea valabilității și a punerii în aplicare a acordului Mercosur, pe motiv că forma actuală ar fi „dăunătoare” pentru agricultura poloneză și pentru agricultura UE. Ce cere Polonia și de ce contează pentru agricultură Miza imediată este oprirea aplicării provizorii a acordului până la verdictul instanței, ceea ce ar putea prelungi perioada de incertitudine pentru fermieri și pentru companiile din lanțul agroalimentar care își fac planuri pe baza noilor reguli comerciale. În esență, Polonia solicită: suspendarea aplicării acordului prin măsuri provizorii, până la hotărârea finală a CJUE; suspendarea valabilității și a implementării acordului, dacă instanța îi dă dreptate. Poziția guvernului polonez și izolarea în UE pe calea juridică Ministrul polonez al agriculturii, Stefan Krajewski , a confirmat că Polonia este singurul stat membru care a deschis o acțiune în justiție împotriva acordului la cea mai înaltă instanță a UE și a anunțat pe X depunerea cererii. Krajewski a afirmat că prioritatea guvernului este protejarea fermierilor și a consumatorilor și că producătorii polonezi acceptă concurența doar dacă aceasta are loc „în condiții echitabile” și la „standarde înalte”, adăugând că sectorul agricol poate conta pe sprijinul guvernului. Context: cum a fost adoptat acordul și ce urmează Reprezentanții UE și ai țărilor din Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay și Bolivia) au semnat pe 17 ianuarie un acord de parteneriat care include un acord comercial provizoriu. În Consiliul UE, acordul a fost aprobat pe 9 ianuarie cu majoritate de voturi, deși Polonia, Irlanda, Franța, Ungaria și Austria și-au exprimat opoziția. Acordul complet de parteneriat ar urma să intre în vigoare doar după ratificarea de către toate statele membre ale UE. Până atunci, disputa ajunge în zona de litigiu la CJUE, iar o eventuală decizie privind măsurile provizorii poate influența direct calendarul de aplicare al acordului. [...]
APIA începe din 11 mai autorizarea la plată pentru mai multe scheme, cu cuantumuri finale stabilite prin ordine MADR, ceea ce deblochează intrări de numerar în ferme înainte de termenul-limită de 30 iunie. Potrivit Agrointel , în această săptămână ar urma să intre în conturile fermierilor subvenții pentru sectorul vegetal și zootehnic aferente cererilor depuse în campania 2025, inclusiv Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) și Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV), dar și diferențe de cuantum la unele intervenții. Plățile sunt autorizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , iar cuantumurile finale pentru o parte dintre scheme au fost stabilite prin Ordinul MADR nr. 141/2026, respectiv prin Ordinul nr. 358/30.04.2026 (pentru ANT). Scheme cu cuantumuri finale, intrate la autorizare Vegetal (intervenții menționate în ordinul MADR nr. 141/2026) PD-02 Sprijin redistributiv complementar pentru venit (CRISS): 53,52 euro/hectar (aprox. 272 lei/hectar) PD-03 Sprijin pentru tinerii fermieri: 46,66 euro/hectar (aprox. 237 lei/hectar) PD-28 Menținerea de zone neproductive și/sau elemente noi de peisaj pe teren arabil: 40,5011 euro/hectar (aprox. 206 lei/hectar) Zootehnie (bunăstare și pășunat, conform aceleiași surse) PD-07 (vaci de lapte) – componente de bunăstare: 70,24 euro; 38,46 euro; 22,13 euro; 66,64 euro (cuantumuri prezentate ca euro/hectar în material) PD-08 (tineret bovin la îngrășat) – componente: 175,41 euro; 18,22 euro; 55,53 euro (prezentate ca euro/hectar) PD-27 (pășunat extensiv) – cuantumuri pe UVM (unitate vită mare, indicator standard pentru încărcătura de animale): zona montană 60 zile: 72,75/UVM zona montană 90 zile: 122,42/UVM zona deal: 168,66 UVM (așa cum apare în material) zona câmpie: 135,25 UVM (așa cum apare în material) ANT și SCV: sumele care intră la plată Ajutoare Naționale Tranzitorii (ANT) – vegetal ANT 1 (teren arabil): 7,99 euro/ha (aprox. 41 lei/ha) ANT 2-3 (in/cânepă fibră): 19,54 euro/ha (aprox. 99 lei/ha) ANT 4 (tutun): 5.431,0169 euro/ha (aprox. 27.590 lei/ha) ANT 5 (hamei): 442,92 euro/ha (aprox. 2.250 lei/ha) ANT 6 (sfeclă de zahăr): 186,63 euro/ha (aprox. 948 lei/ha) ANT – zootehnic ANTZ 7 (lapte bovine) – cuantum conform articolului 2 (cu condiționări): 0,20 tonă de lapte ANTZ 7 – cuantum integral: 38,86 euro/tonă (aprox. 197 lei/tonă) ANTZ 8 (carne bovine) – cuantum conform articolului 2 (cu condiționări): 0,20/cap ANTZ 8 – cuantum integral: 69,65 euro/cap (aprox. 354 lei/cap) ANTZ 9 (ovine/caprine): 3,91 euro/cap (aprox. 20 lei/cap) Sprijin cuplat vegetal (SCV) PD-09 soia: 141,98 euro/ha (aprox. 721 lei/ha) PD-10 lucernă: 95,40 euro/ha (aprox. 485 lei/ha) PD-11 leguminoase pentru industrializare: 209,70 euro/ha (aprox. 1.065 lei/ha) PD-12 cânepă: 228,60 euro/ha (aprox. 1.161 lei/ha) PD-13 orez: 552,25 euro/ha (aprox. 2.806 lei/ha) PD-14 sămânță de cartof: 1.806,30 euro/ha (aprox. 9.177 lei/ha) PD-15 hamei: 545,05 euro/ha (aprox. 2.770 lei/ha) PD-16 sfeclă de zahăr: 818,19 euro/ha (aprox. 4.157 lei/ha) PD-17 legume în câmp pentru industrializare: 1.448,10 euro/ha (aprox. 7.357 lei/ha) PD-18 legume în sere și solarii: 1.898,10 euro/ha (aprox. 9.645 lei/ha) PD-19 fructe: 517,05 euro/ha (aprox. 2.627 lei/ha) PD-20 semințe pentru plante furajere: 187,52 euro/ha (aprox. 953 lei/ha) PD-25 viermi de mătase: 0,12 euro/familie (aprox. 0,61 lei/familie) PD-26 porumb pentru siloz: 195,22 euro/ha (aprox. 992 lei/ha) Ce urmează și repere operaționale Fermierii cu cereri autorizate la plată pentru scheme compensatorii (precum Agromediu și Agricultura Ecologică) „așteaptă ca în perioada următoare” sumele să fie alimentate în conturi, mai notează publicația. Termenul-limită pentru finalizarea plăților aferente campaniei APIA 2025 este 30 iunie 2026. Plățile se fac în lei, la cursul de 5,0806 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria C, nr. 4506 din 1 octombrie 2025). [...]
