Știri
Știri din categoria Agricultură

Prețul cărnii de miel la poarta fermei din România a urcat la 1.025 euro/100 kg, potrivit Economica.net, care citează date oficiale ale Comisiei Europene. Într-o singură săptămână, prețul mediu pentru carcasele de miel de peste 13 kilograme a crescut cu 133%, de la 439,7 euro la 1.025 euro pentru 100 de kilograme.
Nivelul este descris drept cel mai ridicat din „istoria recentă”, iar din noiembrie 2025 încoace singura săptămână apropiată de acest prag a fost în ianuarie 2026, când media era de 959,9 euro/100 kg. Comparativ cu luna anterioară, prețul este mai mare cu 190%, iar față de perioada similară din 2025 creșterea ajunge la 240,2% (adică de 3,4 ori).
Creșterea din România iese în evidență și la nivel european: în același interval, media UE a urcat cu 5% față de luna anterioară și cu 5,4% față de anul trecut, până la 976,4 euro/100 kg. A doua cea mai mare majorare raportată la perioada similară din 2025 a fost în Ungaria, cu 23,4%, cu mențiunea că nu există date pentru toate statele membre.
Deși România nu este singura piață unde prețul a depășit 1.000 euro/100 kg, particularitatea este ponderea sa în producția europeană. România este al doilea cel mai mare producător de carne de oaie din UE, după Spania, cu 5,8 milioane de capete sacrificate în 2025 (20% din producția UE), în timp ce Spania a avut 7,8 milioane de capete (25%).
În statele membre menționate în datele Comisiei Europene, prețul mediu pentru carcasele de miel de peste 13 kilograme a trecut de 1.000 euro/100 kg în:
Pe partea de producție, România a raportat în 2025 o diminuare a producției de carne de oaie cu 6,1%, până la 72,3 mii de tone, contribuind la scăderea totală a producției din UE cu 4,8%. Pentru categoria mielului sub 13 kilograme, Comisia Europeană indică o medie la nivelul UE de 968,5 euro/100 kg, după o ieftinire săptămânală de 1,8%, iar față de anul trecut prețul este mai mare cu 15,3%; pentru România nu există însă informații de preț pentru această categorie.
Recomandate

Fermierii cer un mecanism rapid de sprijin la îngrășăminte, avertizând că fără bani înainte de fertilizare producția va scădea , pe fondul prețurilor ridicate la inputuri și al costurilor de finanțare, potrivit Economica , care citează un comunicat al Forumului APPR. Forumul APPR spune că fermierii din România sunt presați simultan de scumpirea îngrășămintelor, finanțarea mai scumpă, volatilitatea prețurilor la energie și combustibili, prețuri de valorificare reduse sau instabile și efectele cumulate ale secetei și recoltelor slabe din ultimii ani. În acest context, organizația solicită autorităților sprijin financiar dedicat achiziției de îngrășăminte. Miza: decizii tehnologice luate acum, efecte în campania 2026–2027 Potrivit Forumului APPR, fermierii iau deja decizii privind achiziția inputurilor, fertilizarea și înființarea culturilor pentru campania agricolă 2026–2027. Fără un calendar clar și o măsură „aplicabilă imediat”, „numeroase exploatații” ar urma să fie obligate să reducă dozele de fertilizare, să diminueze suprafețele cultivate sau să amâne achiziții esențiale. Organizația avertizează că impactul nu se oprește la nivelul cash-flow-ului din ferme: subfertilizarea ar însemna diminuarea potențialului de producție, scăderea competitivității agriculturii românești și o vulnerabilitate suplimentară pentru securitatea alimentară. Ce solicită fermierii și ce fonduri invocă Forumul APPR afirmă că a transmis încă din iulie propuneri ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autorității de Management pentru Planul Strategic PAC 2023–2027 și Direcției Generale Politici Agricole, semnalând o „nouă criză a îngrășămintelor” pe fondul tensiunilor geopolitice, perturbării lanțurilor de aprovizionare și creșterii costurilor de producție. În centrul cererii este alocarea europeană de 29.977.500 euro (aprox. 149,9 milioane lei) destinată României, pe care fermierii vor să o vadă transformată „rapid” într-un sprijin concret, predictibil și ușor accesibil, completat cu o contribuție din bugetul național. Concret, fermierii cer: instituirea unui ajutor direct pentru achiziția de îngrășăminte; criterii de eligibilitate adaptate realităților din ferme; includerea achizițiilor deja efectuate; simplificarea procedurilor administrative; plăți făcute înaintea principalelor perioade de fertilizare. Forumul APPR invocă și faptul că alte state membre, precum Franța, au anunțat deja măsuri de sprijin, iar în România ar fi nevoie „fără întârziere” de un mecanism „clar și eficient”. În lipsa unei intervenții la timp, organizația susține că fondurile riscă fie să fie dispersate într-un mecanism cu impact economic marginal, fie să ajungă prea târziu pentru a mai influența deciziile din ferme. [...]

Salariul mediu net din agricultură a rămas cu 1.231 lei sub media națională în iunie 2026, un decalaj care continuă să apese pe capacitatea sectorului de a atrage și păstra forță de muncă, potrivit Agronet , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) prezentate de Agrointeligența . În iunie 2026, câștigul salarial mediu net pentru categoria statistică „agricultură, silvicultură și pescuit” a fost de 4.503 lei, față de 5.734 lei la nivelul întregii economii. Asta înseamnă că un salariat din sector câștigă, în medie, circa 78,5% din salariul net mediu național. Decalajul crește în lei, deși sectorul a recuperat ușor procentual Datele comparate pe termen lung arată o evoluție mixtă: agricultura a crescut ceva mai repede procentual decât media economiei între 2017 și 2026, dar diferența nominală (în lei) s-a mărit. În iunie 2017, salariul net mediu în agricultură era 1.816 lei, iar media națională 2.380 lei (diferență: 564 lei). În iunie 2026, agricultura a ajuns la 4.503 lei, iar media națională la 5.734 lei (diferență: 1.231 lei). Raportul s-a îmbunătățit de la aproximativ 76,3% (2017) la 78,5% (2026), însă distanța în lei a urcat cu 667 lei pe lună. Creștere anuală modestă: +87 lei față de iunie 2025 Față de iunie 2025, când câștigul net mediu în sector era 4.416 lei, creșterea a fost de 87 lei, echivalentul a aproximativ 2%. Agronet precizează că datele se referă la categoria „agricultură, silvicultură și pescuit”, nu exclusiv la angajații din ferme. Publicația mai notează că aceste creșteri sunt nominale, iar comparația sumelor nu reflectă automat evoluția puterii de cumpărare, deoarece în interval s-au modificat și prețurile bunurilor și serviciilor. Aproximativ 120.000 de salariați în sector, în creștere lentă Sectorul avea aproximativ 120.000 de salariați în iunie 2026, față de circa 113.700 în iunie 2017, adică un plus de aproximativ 6.300 persoane (în jur de 5,5%) în nouă ani. Ritmul de creștere a numărului de salariați este, astfel, mult mai lent decât cel al salariului nominal. Agronet subliniază că această cifră nu trebuie confundată cu numărul total al persoanelor care lucrează în agricultură: statisticile salariale nu includ automat fermierii din propria exploatație, membrii gospodăriilor agricole sau alte persoane active fără statut de salariat. [...]

Debitul Dunării rămâne la început de septembrie mult sub normal, cu efect direct asupra disponibilului de apă pentru agricultură , în condițiile în care fluviul este prognozat să revină la circa 1.500 mc/s la intrarea în România, potrivit Adevărul , care citează prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) . La Baziaș , punctul de intrare a Dunării în țară, debitul ar urma să crească ușor în primele două zile ale intervalului prognozat, până la aproximativ 1.600 mc/s. După o zi relativ staționară, INHGA estimează o nouă scădere, până la circa 1.500 mc/s în jurul datei de 4 septembrie. De ce contează pentru agricultură: sub jumătate din media multianuală Nivelurile prognozate rămân „mult sub valorile obișnuite” ale perioadei. Media multianuală a debitului Dunării este de aproximativ 3.900 mc/s în august și 3.800 mc/s în septembrie, iar debitul estimat pentru 4 septembrie ar însemna aproximativ 39% din media lunii septembrie, conform datelor prezentate. INHGA indică, astfel, un început de toamnă cu un debit al Dunării sub normal, în pofida creșterii temporare din primele zile ale săptămânii—un context care, în practică, poate limita resursa de apă disponibilă în zonele dependente de alimentarea din fluviu și de afluenți, inclusiv pentru irigații. Cum arată tabloul pe râurile interioare: debite mici în multe bazine Situația de pe Dunăre se suprapune peste un regim hidrologic redus în multe zone ale țării. Pentru august, INHGA estimează, în general, debite între 30% și 50% din mediile multianuale lunare, cu diferențe regionale: 50%–80% din mediile multianuale în bazinul Prahovei și în bazinele superioare ale Ialomiței și Buzăului; sub 30% în mai multe bazine, între care Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Bârlad, Râmnicu Sărat, cursul superior al Siretului, afluenții Prutului și râurile din Dobrogea. Pentru septembrie, estimarea rămâne similară: în general 30%–50%, cu 50%–80% în bazinul Prahovei și sub 30% în bazinele menționate. Evoluții diferite pe sectoarele Dunării și risc de viituri rapide pe cursuri mici În aval de Porțile de Fier, evoluția debitelor diferă pe sectoare: în prima parte a intervalului ar urma creșteri pe sectorul Gruia–Călărași și valori relativ staționare între Cernavodă și Tulcea, iar în a doua parte debitele ar fi relativ staționare între Gruia și Bechet și în creștere pe sectorul Corabia–Tulcea. În același timp, INHGA avertizează că precipitațiile prognozate pot genera creșteri de niveluri și debite pe unele râuri mici din zonele de deal și munte; în cazul ploilor torențiale, pot apărea scurgeri importante pe versanți și viituri rapide , chiar dacă, la nivel general, regimul rămâne caracterizat de debite reduse. [...]

Oprirea traficului fluvial la Calafat blochează livrările de cereale în plin sezon de recoltare , pe fondul unui nivel al Dunării la minim istoric pentru luna septembrie, potrivit Euronews . La intrarea în țară, la Baziaș , debitul Dunării a coborât la 1.400 m³/s, mult sub media multianuală a lunii septembrie, de 3.800 m³/s. Hidrologii avertizează că situația se poate agrava în zilele următoare, cu o scădere estimată până la 1.350 m³/s și apoi la 1.300 m³/s pe 14 septembrie. Impact direct asupra agriculturii: barjele cu cereale nu mai pot fi încărcate Nivelul scăzut al apei afectează deja navigația și activitatea porturilor, iar în unele zone pontoanele și barjele au ajuns aproape pe uscat. La Calafat, primarul Mihai Cotea spune că traficul fluvial este oprit complet, ceea ce închide practic ruta de transport pe apă pentru cereale în zonă. „Nu mai putem încărca barjele cu cereale la Calafat, navele nu mai pot tranzita sectorul Dunării, cel puțin aici, la Calafat. Este într-adevăr o problemă majoră și o situație de criză.” Problema vine într-un moment sensibil pentru agricultori, aflați în plin sezon de recoltare: floarea-soarelui este deja în lucru, iar porumbul urmează. Primarul indică presiunea imediată asupra fermierilor, care nu ar avea unde să ducă marfa, în condițiile în care nu dispun nici de spații de depozitare suficiente și nici de posibilitatea de a vinde rapid. Semnale de severitate: retragerea apei scoate la suprafață epave Pe anumite sectoare, retragerea Dunării a făcut vizibile epave și alte elemente care, în mod normal, sunt acoperite de apă. Localnicii spun că traficul naval „aproape că a dispărut”, iar scăderea nivelului este vizibilă inclusiv prin apariția unor dune de nisip în albie. Autoritățile se așteaptă ca debitul Dunării să continue să scadă în următoarele zile, ceea ce menține riscul de prelungire a blocajelor pe navigație și, implicit, al întârzierilor în transportul recoltelor din zonele dependente de ruta fluvială. [...]

Vântul puternic din vest restrânge lucrările sensibile și crește riscul operațional pentru utilaje , în timp ce lipsa precipitațiilor păstrează până seara o fereastră de lucru pentru transport și unele intervenții în câmp, potrivit Agronet . Buletinul meteo agricol de la ora 18:00 indică Banatul și Crișana drept zonele cu risc ridicat, dar recomandă prudență și în alte regiuni din cauza rafalelor și a disconfortului termic. Unde se strânge „fereastra” de lucru: Banat și Crișana În Banat, intervalul rămas din zi este descris ca însorit și uscat, însă combinația de căldură, vânt puternic și instabilitate „reduce siguranța lucrărilor sensibile”. La ora 18:00, temperatura maximă indicată este de 29,5°C, cu rafale de 22,5 km/h și umiditate de 28,5%. În aceste condiții, recomandarea este de a amâna tratamentele și de a continua transportul doar cu atenție, după verificarea expunerii parcelei la rafale. În Crișana, vântul este și mai activ, iar probabilitatea de precipitații urcă la un maxim de 47%, deși cantitatea estimată în fereastră rămâne foarte mică (0,08 mm, echivalent 0,08 l/m²). La ora 18:00, sunt indicate rafale de 26 km/h, iar mesajul operațional rămâne similar: evitați zonele expuse, nu programați tratamente și păstrați lucrările în câmp „selective”. Regiunile cu condiții mai bune pentru transport și câmp, până seara Pe fondul precipitațiilor reduse sau absente, mai multe zone au o fereastră mai bună pentru finalizarea transportului și a unor lucrări în câmp, cu condiția verificării locale a vântului și a accesului: Moldova : „cea mai bună fereastră” pentru câmp și transport; fără ploaie estimată în interval, dar cu vânt de urmărit (rafale de 27,6 km/h). Dobrogea : uscat, acces bun pentru utilaje, însă vânt susținut (23 km/h, rafale 23,5 km/h); tratamentele sunt de evitat până la stabilizare. Muntenia : fereastră uscată pentru recoltare și logistică, cu probabilitate foarte mică de ploaie; rămâne necesară atenție la vânt și temperaturi ridicate. București–Ilfov : interval uscat și foarte cald până la finalul ferestrei de lucru (menționat în sinteza buletinului). Ce înseamnă practic pentru fermieri: priorități și amânări Sinteza „de orientare rapidă” din buletinul de la ora 18:00 pune accent pe decizii operaționale, nu pe volum de lucrări: Banat și Crișana : limitarea expunerii utilajelor și amânarea tratamentelor din cauza vântului și a disconfortului termic. Moldova, Dobrogea, Muntenia, București–Ilfov : transport și lucrări în câmp în condiții mai bune până seara, dacă accesul local este bun. Oltenia, Transilvania și zona montană : verificarea necesarului de apă și evitarea lucrărilor sensibile la vânt. În ansamblu, buletinul indică o seară cu oportunități pentru logistică și recoltare acolo unde nu există expunere puternică la rafale, dar cu o limitare importantă: intervențiile care depind de „calm atmosferic”, în special tratamentele, rămân cele mai vulnerabile la vânt. [...]

Fermierii australieni testează fertilizarea cu sticlă reciclată ca alternativă la îngrășămintele importate , pe fondul presiunii puse de prețuri ridicate și posibile blocaje de aprovizionare, potrivit agrarheute . Ideea: sticla măcinată, bogată în siliciu, ar putea mobiliza nutrienți din sol și reduce nevoia de îngrășăminte minerale. Cum funcționează „îngrășământul” din sticlă În Australia, sticlele sunt transformate în pulbere fină sau granule și împrăștiate pe terenuri agricole. Siliciul din material ar avea două efecte principale, conform agronomilor citați: ar susține mecanismele naturale de apărare ale plantelor împotriva dăunătorilor, bolilor și stresului de secetă; ar putea face fosfatul din sol mai disponibil pentru plante: agronomul David Archer susține că siliciul leagă fierul, ceea ce ar elibera fosfatul și l-ar face accesibil rădăcinilor. Producție și sursa materiei prime Materialul provine din sistemul de returnare „ Containers for Change ” din statul Queensland . La Brisbane funcționează o instalație evaluată la aproximativ 4 milioane de dolari australieni, care produce în prezent circa 20 de tone pe săptămână. Sticlele sunt mărunțite în tamburi mari căptușiți cu ceramică, folosind bile ceramice, iar produsul final este adaptat ca textură (pulbere „ca talcul” sau granulat) în funcție de utilizare. Aplicare în fermă și domenii de utilizare În practică, fermierii folosesc două metode: pulbere amestecată cu apă și pulverizată pe culturi; granulat uscat împrăștiat pe teren arabil sau pajiști. Produsul este testat în mai multe sisteme agricole, inclusiv la cereale, viță-de-vie, meri și trestie de zahăr, dar și în ferme de lapte și de bovine pentru carne. Ce rezultate sunt raportate și ce rămâne neconfirmat Agronomul Peter Norwood vorbește, pe baza experiențelor de până acum, despre posibile creșteri ale creșterii plantelor și productivității cu 25–30% și despre o nevoie mai mică de îngrășăminte convenționale, datorită disponibilității mai bune a nutrienților. Un exemplu de fermă: Tony Donovan, care lucrează în regiunea Warrnambool și exploatează ferme de lapte și bovine pe 14.000 de hectare, a aplicat produsul pe circa o treime din suprafață. El afirmă că sporul zilnic al bovinelor iarna ar fi urcat de la 0,7–0,8 kg la 1,4–2 kg, concomitent cu o îmbunătățire a creșterii ierbii. Publicația notează însă că acestea sunt, deocamdată, declarații ale agronomilor implicați și ale unui fermier, iar repetabilitatea efectelor în alte condiții de sol, climă și management agricol trebuie verificată prin teste independente. De ce contează: reducerea dependenței de importuri Pentru fermele australiene, valorificarea sticlei reciclate este prezentată ca o opțiune care ar putea diminua dependența de îngrășăminte importate. În contextul în care livrările și prețurile au fost volatile, interesul pentru surse „locale” de nutrienți a crescut, iar astfel de soluții pot deveni relevante operațional și economic dacă rezultatele se confirmă în studii independente. [...]