Știri
Știri din categoria Agricultură
Polonia a cerut în instanță suspendarea aplicării acordului UE–Mercosur, un demers care poate întârzia sau bloca efectele comerciale ale înțelegerii și menține incertitudinea pentru piețele agricole din UE, potrivit G4Media. Varșovia a depus o plângere la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), solicitând inclusiv măsuri provizorii până la o hotărâre definitivă, în condițiile în care acordul se aplică provizoriu de la 1 mai.
Plângerea a fost trimisă la Luxemburg duminică seara, conform declarațiilor viceministrului de Externe Marcin Bosacki, citat de Euronews. Oficialul a spus că Polonia se așteaptă ca decizia CJUE să ducă la suspendarea valabilității și a punerii în aplicare a acordului Mercosur, pe motiv că forma actuală ar fi „dăunătoare” pentru agricultura poloneză și pentru agricultura UE.
Miza imediată este oprirea aplicării provizorii a acordului până la verdictul instanței, ceea ce ar putea prelungi perioada de incertitudine pentru fermieri și pentru companiile din lanțul agroalimentar care își fac planuri pe baza noilor reguli comerciale.
În esență, Polonia solicită:
Ministrul polonez al agriculturii, Stefan Krajewski, a confirmat că Polonia este singurul stat membru care a deschis o acțiune în justiție împotriva acordului la cea mai înaltă instanță a UE și a anunțat pe X depunerea cererii.
Krajewski a afirmat că prioritatea guvernului este protejarea fermierilor și a consumatorilor și că producătorii polonezi acceptă concurența doar dacă aceasta are loc „în condiții echitabile” și la „standarde înalte”, adăugând că sectorul agricol poate conta pe sprijinul guvernului.
Reprezentanții UE și ai țărilor din Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay și Bolivia) au semnat pe 17 ianuarie un acord de parteneriat care include un acord comercial provizoriu. În Consiliul UE, acordul a fost aprobat pe 9 ianuarie cu majoritate de voturi, deși Polonia, Irlanda, Franța, Ungaria și Austria și-au exprimat opoziția.
Acordul complet de parteneriat ar urma să intre în vigoare doar după ratificarea de către toate statele membre ale UE. Până atunci, disputa ajunge în zona de litigiu la CJUE, iar o eventuală decizie privind măsurile provizorii poate influența direct calendarul de aplicare al acordului.
Recomandate
BRD deschide fermierilor accesul la lichidități înainte de încasarea subvențiilor, prin credite de prefinanțare de până la 90% din valoarea acestora , pe baza convențiilor semnate cu APIA și AFIR pentru campania agricolă 2026, potrivit Wall-Street . Miza practică este reducerea presiunii de numerar în perioadele în care cheltuielile din fermă vin înaintea plăților de la stat. Convențiile vizează implementarea campaniei anuale de prefinanțare a subvențiilor, iar finanțarea poate ajunge la 90% din cuantumul subvenției care urmează să fie încasată până la finalul anului 2026. În termeni operaționali, schema funcționează ca un avans bancar pe subvenție, astfel încât exploatațiile să poată acoperi costuri curente din ciclul de producție. Ce se schimbă pentru fermieri: acces și cost diferit, în funcție de canal Un element distinct al ofertei este posibilitatea ca micii fermieri să acceseze creditarea și prin canalul online al băncii, actualizat pentru o experiență „full online”, de la solicitare și încărcarea documentelor până la semnarea contractului și virarea sumei în cont. Pentru cei care aleg varianta online, BRD indică o marjă redusă de dobândă de 1,7%, comparativ cu 2% în cazul accesării creditului prin unitățile băncii. De ce contează: stabilitate de flux de numerar în campania 2026 În contextul campaniei agricole 2026, prefinanțarea subvențiilor poate funcționa ca un instrument de stabilizare a fluxului de numerar, mai ales pentru fermele care au nevoie de lichidități pe parcursul ciclurilor de producție. „Prin încheierea convențiilor anuale cu APIA și AFIR, BRD facilitează accesul la finanțare al fermierilor, contribuind la stabilitatea financiară a exploatațiilor agricole și implicit la dezvoltarea sectorului. Canalul online pe care îl punem la dispoziție asigură rapiditate și comoditate, adaptând serviciile noastre la nevoile actuale ale clienților”, a spus Lidia Capmare, Directoarea Departamentului Fonduri Europene și Programe Naționale al BRD. [...]
APIA începe din 11 mai autorizarea la plată pentru mai multe scheme, cu cuantumuri finale stabilite prin ordine MADR, ceea ce deblochează intrări de numerar în ferme înainte de termenul-limită de 30 iunie. Potrivit Agrointel , în această săptămână ar urma să intre în conturile fermierilor subvenții pentru sectorul vegetal și zootehnic aferente cererilor depuse în campania 2025, inclusiv Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) și Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV), dar și diferențe de cuantum la unele intervenții. Plățile sunt autorizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , iar cuantumurile finale pentru o parte dintre scheme au fost stabilite prin Ordinul MADR nr. 141/2026, respectiv prin Ordinul nr. 358/30.04.2026 (pentru ANT). Scheme cu cuantumuri finale, intrate la autorizare Vegetal (intervenții menționate în ordinul MADR nr. 141/2026) PD-02 Sprijin redistributiv complementar pentru venit (CRISS): 53,52 euro/hectar (aprox. 272 lei/hectar) PD-03 Sprijin pentru tinerii fermieri: 46,66 euro/hectar (aprox. 237 lei/hectar) PD-28 Menținerea de zone neproductive și/sau elemente noi de peisaj pe teren arabil: 40,5011 euro/hectar (aprox. 206 lei/hectar) Zootehnie (bunăstare și pășunat, conform aceleiași surse) PD-07 (vaci de lapte) – componente de bunăstare: 70,24 euro; 38,46 euro; 22,13 euro; 66,64 euro (cuantumuri prezentate ca euro/hectar în material) PD-08 (tineret bovin la îngrășat) – componente: 175,41 euro; 18,22 euro; 55,53 euro (prezentate ca euro/hectar) PD-27 (pășunat extensiv) – cuantumuri pe UVM (unitate vită mare, indicator standard pentru încărcătura de animale): zona montană 60 zile: 72,75/UVM zona montană 90 zile: 122,42/UVM zona deal: 168,66 UVM (așa cum apare în material) zona câmpie: 135,25 UVM (așa cum apare în material) ANT și SCV: sumele care intră la plată Ajutoare Naționale Tranzitorii (ANT) – vegetal ANT 1 (teren arabil): 7,99 euro/ha (aprox. 41 lei/ha) ANT 2-3 (in/cânepă fibră): 19,54 euro/ha (aprox. 99 lei/ha) ANT 4 (tutun): 5.431,0169 euro/ha (aprox. 27.590 lei/ha) ANT 5 (hamei): 442,92 euro/ha (aprox. 2.250 lei/ha) ANT 6 (sfeclă de zahăr): 186,63 euro/ha (aprox. 948 lei/ha) ANT – zootehnic ANTZ 7 (lapte bovine) – cuantum conform articolului 2 (cu condiționări): 0,20 tonă de lapte ANTZ 7 – cuantum integral: 38,86 euro/tonă (aprox. 197 lei/tonă) ANTZ 8 (carne bovine) – cuantum conform articolului 2 (cu condiționări): 0,20/cap ANTZ 8 – cuantum integral: 69,65 euro/cap (aprox. 354 lei/cap) ANTZ 9 (ovine/caprine): 3,91 euro/cap (aprox. 20 lei/cap) Sprijin cuplat vegetal (SCV) PD-09 soia: 141,98 euro/ha (aprox. 721 lei/ha) PD-10 lucernă: 95,40 euro/ha (aprox. 485 lei/ha) PD-11 leguminoase pentru industrializare: 209,70 euro/ha (aprox. 1.065 lei/ha) PD-12 cânepă: 228,60 euro/ha (aprox. 1.161 lei/ha) PD-13 orez: 552,25 euro/ha (aprox. 2.806 lei/ha) PD-14 sămânță de cartof: 1.806,30 euro/ha (aprox. 9.177 lei/ha) PD-15 hamei: 545,05 euro/ha (aprox. 2.770 lei/ha) PD-16 sfeclă de zahăr: 818,19 euro/ha (aprox. 4.157 lei/ha) PD-17 legume în câmp pentru industrializare: 1.448,10 euro/ha (aprox. 7.357 lei/ha) PD-18 legume în sere și solarii: 1.898,10 euro/ha (aprox. 9.645 lei/ha) PD-19 fructe: 517,05 euro/ha (aprox. 2.627 lei/ha) PD-20 semințe pentru plante furajere: 187,52 euro/ha (aprox. 953 lei/ha) PD-25 viermi de mătase: 0,12 euro/familie (aprox. 0,61 lei/familie) PD-26 porumb pentru siloz: 195,22 euro/ha (aprox. 992 lei/ha) Ce urmează și repere operaționale Fermierii cu cereri autorizate la plată pentru scheme compensatorii (precum Agromediu și Agricultura Ecologică) „așteaptă ca în perioada următoare” sumele să fie alimentate în conturi, mai notează publicația. Termenul-limită pentru finalizarea plăților aferente campaniei APIA 2025 este 30 iunie 2026. Plățile se fac în lei, la cursul de 5,0806 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria C, nr. 4506 din 1 octombrie 2025). [...]
Agroland își crește profitul operațional cu 15% în T1 2026, pe fondul unui consum în scădere , semn că modelul integrat al grupului începe să amortizeze mai bine volatilitatea din retail, potrivit Agro Business . În primul trimestru, compania a raportat o cifră de afaceri consolidată de 96,5 milioane lei, în creștere cu 8% față de T1 2025. Profitul operațional a urcat la 7,7 milioane lei (+15%), iar profitul net a ajuns la 3,3 milioane lei (+8%). Compania plasează rezultatele într-un context economic „dificil”, cu scăderea consumului privat și contracția retailului nealimentar. „Rezultatele din primul trimestru arată că modelul nostru integrat începe să devină tot mai eficient și mai echilibrat. Creșterea vine din consolidarea activităților de producție și din integrarea tot mai bună a celor trei verticale – Retail, Food și Agribusiness. Divizia Food a devenit principalul motor de creștere al Grupului, iar retailul performează foarte bine pe noul format MEGA, chiar și într-un climat de consum advers”, a declarat Horia Cardoș. Food împinge creșterea, cu avans puternic la ouă Divizia Food a generat venituri de 28,8 milioane lei în T1 2026, în creștere cu 74% față de perioada similară a anului trecut. Volumul vânzărilor a depășit 29,1 milioane de ouă (+40% față de T1 2025). Evoluția a fost susținută de: investițiile realizate la platforma avicolă Mihăilești; creșterea prețului ouălor de consum, cu aproximativ 25% peste nivelul din T1 2025. Compania menționează și autorizarea CEISD pentru o nouă platformă avicolă la Mihăilești, o investiție estimată la aproximativ 20 milioane euro (aprox. 100 milioane lei). Proiectul ar urma să adauge o capacitate de circa 600.000 de găini ouătoare și o producție anuală estimată la 170 milioane de ouă, cu atingerea capacității integrale estimată pentru 2028. Finanțarea este planificată din surse proprii și printr-un credit garantat de Banca Europeană de Investiții . Retail: rețeaua se extinde, formatul MEGA câștigă tracțiune În retail, la finalul lunii martie 2026, rețeaua Agroland număra 257 de magazine, dintre care 40 în format MEGA. Vânzările nete totale ale rețelei, inclusiv francizele, au ajuns la 53,2 milioane lei. Pentru magazinele MEGA, compania indică: creștere de 16% a vânzărilor; avans de 14% al numărului de clienți. În T1 au fost deschise două magazine MEGA, iar alte trei au fost inaugurate după încheierea perioadei de raportare. În paralel, grupul continuă strategia „Agroland New Retail”, orientată spre modernizarea rețelei și spații comerciale mai mari, cu ofertă extinsă. Agribusiness: producție mai mare de furaje și eficiență operațională Pe segmentul Agribusiness, fabricile de la Ișalnița și Caransebeș au produs 7.632 tone de furaje în T1 2026, în creștere cu 6% față de T1 2025. Stația de procesare a semințelor din județul Mehedinți, operaționalizată anul trecut, este descrisă ca aducând beneficii operaționale prin control mai bun al costurilor, trasabilitate îmbunătățită și eficiență crescută. Tot în martie 2026, integrarea juridică a fabricii de la Ișalnița în Agroland Agribusiness a fost finalizată, cu efect de simplificare a structurii grupului și optimizare a activităților. [...]
Ministerul Agriculturii pregătește reevaluarea regulilor și a despăgubirilor pentru pesta porcină africană , după ce măsurile aplicate până acum „nu au produs efectele așteptate”, iar orice nouă decizie de reglementare ar urma să vină abia după această analiză, potrivit Agerpres . Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , a transmis că s-a întâlnit la Oradea cu marii producători de porc din vestul țării, în cadrul unui demers de consultare cu producători, procesatori și retaileri, pentru a identifica soluții la problemele sectorului suin. În mesajul publicat pe Facebook, el a indicat că obiectivul este eradicarea pestei porcine africane și susținerea consumului de carne proaspătă produsă în România. Ce se schimbă în abordarea autorităților Potrivit ministrului, direcțiile urmărite includ atât măsuri de sprijin economic, cât și cerințe operaționale pentru ferme: sprijinirea producătorilor autohtoni, astfel încât carnea de porc proaspătă produsă în România să fie preferată de procesatori și să ajungă la consumatori în cantități mai mari; combaterea „mai eficientă” a pestei porcine africane, care afectează atât fermele mari, cât și gospodăriile mici; utilizarea de tehnologii moderne în marile ferme, cu respectarea normelor de mediu și pentru o „bună conviețuire” cu comunitățile locale. Tanczos a mai arătat că creșterea porcilor în gospodării ține de „tradiția și identitatea rurală românească”, dar că acest model trebuie însoțit de educare și conștientizarea responsabilității fiecărui crescător. Despăgubiri, acorduri comerciale și noi forme de sprijin Ministrul interimar a precizat că autoritățile analizează trei paliere: despăgubiri pentru fermieri, acorduri comerciale și noi măsuri de sprijin pentru sectorul suin, în limitele regulilor europene. În privința despăgubirilor, el a afirmat că este verificată situația legislației și că ar urma să fie adoptate normele necesare pentru ca fermierii afectați de restricții să fie „despăgubiți corect”. Separat, este analizată posibilitatea unor acorduri comerciale cu Republica Moldova și Ucraina, care „ar putea fi o piață de desfacere” pentru producătorii români. Deocamdată, în informațiile transmise nu sunt indicate termene, bugete sau forma concretă a viitoarelor reglementări, iar ministrul vorbește despre măsuri imediate care pot fi luate și în condițiile unui guvern interimar, plus o analiză pentru noi instrumente de sprijin. [...]
Deficitele de apă din sol rămân riscul major pentru culturile de primăvară în mai multe regiuni , chiar dacă, pe ansamblu, regimul hidro-termic susține ritmuri normale de vegetație în zonele cu umiditate bună, potrivit unei analize Economica , bazată pe prognoza agrometeorologică a ANM. La grâul de toamnă, rezerva de umiditate pe 0-100 cm este în general satisfăcătoare până la optimă în Oltenia, Muntenia și Dobrogea, pe suprafețe extinse din Moldova și local în sudul Transilvaniei, nord-estul Banatului și sud-estul Crișanei. În schimb, în Maramureș, cea mai mare parte a Banatului, Crișanei și a Transilvaniei, dar și local în nordul, nord-estul, centrul și estul Moldovei, sunt așteptate deficite de apă în sol, încadrate ca secetă pedologică moderată și puternică . Pentru porumb, aprovizionarea cu apă în stratul 0-20 cm se menține, în cea mai mare parte a zonelor de cultură, în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime. Totuși, ANM indică deficite de umiditate (secetă pedologică moderată și puternică) în Maramureș, Banat și Crișana, local în nordul, nord-vestul, centrul și sud-vestul Transilvaniei, în sudul și sud-estul Moldovei și izolat în nord-estul Munteniei. Unde se vede presiunea pe producție: zonele cu secetă pedologică Din perspectiva riscului economic, harta umidității din sol separă net regiunile cu potențial de evoluție „normală” de cele unde culturile intră în perioade sensibile cu un handicap de apă. Conform prognozei citate, cele mai expuse rămân: Maramureș (deficite atât pentru grâu, cât și pentru porumb, pe straturile analizate); Banat și Crișana (deficite semnalate pe arii extinse); Transilvania (deficite pe suprafețe importante, cu variații locale); Moldova (situație mixtă: zone extinse cu umiditate bună, dar și areale cu deficit, mai ales în nord, nord-est, centru și est; la porumb apar semnalări și în sud/sud-est). În aceste regiuni, ANM anticipează o stare de vegetație „medie și slabă” în semănăturile tardive și pe terenurile cu deficite de umiditate, ceea ce poate amplifica diferențele de dezvoltare în interiorul aceleiași culturi, în funcție de momentul semănatului și de condițiile locale. Ce se întâmplă în câmp: stadii de vegetație și lucrări posibile Pe fondul regimului hidro-termic estimat ca favorabil în zonele cu apă suficientă, ANM indică ritmuri normale de creștere și dezvoltare pentru culturile de câmp și pentru speciile pomicole și viticole, pe majoritatea suprafețelor agricole. În perioada analizată, culturile sunt așteptate în următoarele faze: orz și grâu de toamnă: alungirea paiului (50-100%), „burduf” și înspicare (10-70%); rapiță: apariția inflorescențelor (80-100%), înflorire (10-100%) și formarea silicvelor (10-50%); floarea-soarelui și porumb: germinare (70-100%), răsărire (50-100%), prima pereche de frunze adevărate (30-100%) și înfrunzire (3-5 frunze), în funcție de data semănatului și precocitatea hibridului; sfeclă de zahăr (Transilvania și Moldova): germinare, răsărire și prima pereche de frunze (10-100%); cartof: încolțire–răsărire (10-100%) și prima pereche de frunze (10-40%); pomi fructiferi: creșterea lăstarilor/frunzelor și formarea/dezvoltarea rodului; vița-de-vie: creșterea frunzelor și lăstarilor; la soiurile timpurii de masă – formarea inflorescențelor și izolat începutul înfloririi. Lucrările agricole de sezon (semănat, plantat, tratamente fitosanitare, fertilizări, erbicidări, prașile mecanice) se pot desfășura „în bune condiții”, cu excepția zilelor cu precipitații, potrivit meteorologilor. Recomandările includ finalizarea semănatului/plantatului la prășitoare, verificarea semănăturilor de primăvară, combaterea buruienilor/bolilor/dăunătorilor și tratamente fitosanitare în livezi și vii. Vreme mai rece, dar cu episoade de instabilitate: ploi torențiale și grindină ANM mai notează că vremea, normală termic la începutul intervalului, intră într-un proces de răcire treptată pe majoritatea suprafețelor agricole. Temperatura medie diurnă a aerului este estimată la 11–21°C în primele zile și 6–19°C spre final, cu abateri negative de 1–6°C în toate zonele de cultură. Minimele pot coborî până la 0°C, cele mai scăzute valori fiind posibile în nordul și centrul țării. În paralel, instabilitatea atmosferică este prognozată cu ploi locale de aversă, inclusiv torențiale, însoțite de descărcări electrice, grindină și intensificări temporare ale vântului în aproape toată țara, iar cantitățile de apă „pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol”. În practică, asta poate însemna o distribuție neuniformă a precipitațiilor: utile pentru refacerea umidității în unele areale, dar cu potențial de pagube punctuale acolo unde apar episoade de grindină sau ploi torențiale. [...]
ISSA Pinot Noir Rosé 2025 a obținut două distincții majore la Concours Mondial de Bruxelles 2026 , un rezultat care poate ridica vizibilitatea comercială a vinurilor românești în retail și HoReCa, într-o competiție unde selecția este extrem de restrictivă, potrivit Agro Business . Vinul produs de Crama La Salina (parte din grupul ISSA Estate), în podgoriile de pe Dealurile Durgăului, a primit titlul „Rosé Wines Revelation Romania 2026” și, în același timp, Marea Medalie de Aur (Grand Gold Medal 2026). În ediția din acest an, ISSA Pinot Noir Rosé 2025 este singurul vin din România care a obținut Marea Medalie de Aur. De ce contează pentru piață Din aproximativ 1.100 de vinuri rosé înscrise în concurs, doar cinci au primit titlul de „Revelation”, ceea ce plasează eticheta românească într-un grup foarte îngust de produse cu potențial de diferențiere în export, listări și poziționare premium. Competiția din 2026 s-a desfășurat în martie, la Cirò (Italia), cu vinuri din aproximativ 30 de țări, iar evaluarea a fost făcută prin degustare „în orb” (juriul nu cunoaște identitatea vinului), metodă folosită pentru a reduce influențele externe asupra notării. Context: un nou rezultat după succesul din 2024 Crama La Salina mai avusese un rezultat important în cadrul aceluiași concurs: în 2024, ISSA Chardonnay Barrique 2022 a fost desemnat „International White Wine Revelation” și a obținut, de asemenea, Marea Medalie de Aur. Producătorul și distribuția menționată Crama La Salina este situată pe Dealurile Durgăului, lângă Salina Turda, și este prezentată ca singura cramă din județul Cluj. Plantația a fost revitalizată începând cu 2011, iar viile se întind pe 41 de hectare, pe soluri argilo-calcaroase; vinurile poartă Indicația Geografică Protejată „Dealurile Transilvaniei ”. În ceea ce privește vânzarea, publicația notează că vinurile premiate ISSA pot fi cumpărate online de pe diferite platforme și din marile rețele de retail, iar unele etichete sunt disponibile exclusiv în hoteluri și restaurante. [...]
