Știri
Știri din categoria Agricultură
Polonia a cerut în instanță suspendarea aplicării acordului UE–Mercosur, un demers care poate întârzia sau bloca efectele comerciale ale înțelegerii și menține incertitudinea pentru piețele agricole din UE, potrivit G4Media. Varșovia a depus o plângere la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), solicitând inclusiv măsuri provizorii până la o hotărâre definitivă, în condițiile în care acordul se aplică provizoriu de la 1 mai.
Plângerea a fost trimisă la Luxemburg duminică seara, conform declarațiilor viceministrului de Externe Marcin Bosacki, citat de Euronews. Oficialul a spus că Polonia se așteaptă ca decizia CJUE să ducă la suspendarea valabilității și a punerii în aplicare a acordului Mercosur, pe motiv că forma actuală ar fi „dăunătoare” pentru agricultura poloneză și pentru agricultura UE.
Miza imediată este oprirea aplicării provizorii a acordului până la verdictul instanței, ceea ce ar putea prelungi perioada de incertitudine pentru fermieri și pentru companiile din lanțul agroalimentar care își fac planuri pe baza noilor reguli comerciale.
În esență, Polonia solicită:
Ministrul polonez al agriculturii, Stefan Krajewski, a confirmat că Polonia este singurul stat membru care a deschis o acțiune în justiție împotriva acordului la cea mai înaltă instanță a UE și a anunțat pe X depunerea cererii.
Krajewski a afirmat că prioritatea guvernului este protejarea fermierilor și a consumatorilor și că producătorii polonezi acceptă concurența doar dacă aceasta are loc „în condiții echitabile” și la „standarde înalte”, adăugând că sectorul agricol poate conta pe sprijinul guvernului.
Reprezentanții UE și ai țărilor din Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay și Bolivia) au semnat pe 17 ianuarie un acord de parteneriat care include un acord comercial provizoriu. În Consiliul UE, acordul a fost aprobat pe 9 ianuarie cu majoritate de voturi, deși Polonia, Irlanda, Franța, Ungaria și Austria și-au exprimat opoziția.
Acordul complet de parteneriat ar urma să intre în vigoare doar după ratificarea de către toate statele membre ale UE. Până atunci, disputa ajunge în zona de litigiu la CJUE, iar o eventuală decizie privind măsurile provizorii poate influența direct calendarul de aplicare al acordului.
Recomandate
Valul de caniculă reduce producția de lapte și obligă fermele din Botoșani să-și schimbe programul de lucru , pe fondul unor temperaturi resimțite care au depășit local 40°C, potrivit Mediafax . Crescătorii de animale spun că efectele se văd direct în comportamentul turmelor și în randamentul zilnic, iar măsurile de protecție devin o rutină pe durata codului roșu . În teren, oierii descriu o situație pe care nu spun că au mai întâlnit-o la acest nivel. Un crescător citat în material afirmă că, la 59 de ani, nu a prins „așa călduri”, iar animalele caută constant umbra. De ce scade producția și ce se schimbă în fermă Impactul operațional este imediat: animalele refuză să mai mănânce în timpul zilei din cauza temperaturilor ridicate, ceea ce se traduce în scăderea producției de lapte. Ca răspuns, fermierii au modificat programul de pășunat, scoțând turmele abia după apus. Inginerul zootehnist Daniel Nechifor explică faptul că animalele adulte sunt duse la pășunat noaptea pentru a evita căldura, în timp ce cele tinere sunt ținute în fermă, ferite de soare, pentru a nu consuma energie suplimentară. Apa, o problemă logistică zilnică Pe lângă schimbarea programului, asigurarea apei devine o provocare de zi cu zi. Un cioban, Carmin Răileanu, descrie soluții improvizate pentru a avea apă rece la îndemână, inclusiv păstrarea unei sticle la congelator peste noapte. „Cu Dumnezeu nu ne putem bate.” Ce recomandă specialiștii și la ce se așteaptă fermierii Directorul Stațiunii de Cercetare Popăuți, Ionică Nechifor, recomandă fermierilor să prioritizeze sănătatea animalelor în perioadele de caniculă și să fie atenți la modul în care le protejează. Meteorologii anunță continuarea valului de căldură, iar fermierii din Botoșani vor menține măsurile de protecție pe durata codului roșu, conform informațiilor din material. [...]
Producțiile mari de grâu din 2026 nu se traduc automat în profit, pentru că prețurile au rămas la nivelul de acum un deceniu, în timp ce costurile și dobânzile au urcat , arată Adevărul , pe baza declarațiilor unor fermieri și ale direcțiilor agricole județene din sudul țării. În județul Olt, campania de recoltare a început în ultima săptămână din iunie, iar producțiile raportate sunt peste așteptări acolo unde fermierii au mai avut resurse să investească și să respecte tehnologia. Directorul Direcției Agricole Județene (DAJ) Olt, Ion Drăgoi, indică o medie „în jur de 7,5 tone/ha”, cu diferențe pe zone, dar avertizează că ploile și episoadele de grindină pot întârzia recoltarea și pot produce pagube. Prețuri „ca acum 10 ani”, în timp ce costurile cresc Problema centrală pentru fermieri este prețul de valorificare. În Olt, grâul este cumpărat de baze la 0,86 lei/kg (nepanificabil) și 0,88 lei/kg (panificabil), „adus în curte”, iar după scăderea transportului rămâne, potrivit aceleiași surse, circa 0,84 lei/kg, în funcție de depozit. Un fermier din Olt, Teiu Păunescu, spune că presiunea vine din decalajul dintre prețuri și cheltuieli: „Prețurile – aici este nenorocirea - prețurile sunt exact ca acum 10 ani. Costurile au crescut vizibil pentru toată lumea, motorina și celelalte input-uri, iar prețul a rămas ca în 2017-2018.” În paralel, fermierii ajung să își achite datoriile către furnizorii de input-uri (semințe, îngrășăminte, produse de protecție etc.) direct cu cereale, ceea ce le reduce flexibilitatea în negocierea prețului și în alegerea momentului de vânzare. Contractele futures: protecție pentru unii, constrângere pentru alții O parte dintre producători au intrat în sezon cu contracte futures (înțelegeri semnate în avans pentru livrare la un preț stabilit). În funcție de cum au negociat, acestea pot fi un avantaj sau un dezavantaj. În cazul grâului, Păunescu afirmă că s-au făcut contracte la 85–87 bani/kg, iar în prezent ar fi apărut oferte mai slabe, „în jur de 0,80–0,82 lei/kg”. În schimb, la rapiță, cei care au contractat din timp ar fi dezavantajați, pentru că între timp prețul a crescut, potrivit articolului. Riscul de lichiditate: dobânzi de 10–12% și costuri indirecte mari Pe lângă costurile directe (motorină, îngrășăminte), fermierii reclamă presiunea finanțării. Păunescu susține că dobânzile totale ar fi „în jur de 10–12%”, ceea ce împinge în sus cheltuielile indirecte și poate transforma un an cu producție bună într-unul cu marje mici sau chiar pierderi, mai ales pentru fermele medii fără activități complementare. În acest context, ideea de „integrare” (folosirea cerealelor în ferme zootehnice sau procesare, pentru a vinde produse cu valoare adăugată, nu materie primă) rămâne, în practică, greu de finanțat fără „respiro” și capital, potrivit fermierului citat. Sudul a mutat suprafețe spre grâu, după pierderile din 2024–2025 În Olt, suprafața cultivată cu grâu a crescut la 160.000 de hectare, în detrimentul porumbului și al florii-soarelui, după doi ani de secetă severă . Păunescu spune că regretul major este reducerea porumbului într-un an care, până acum, a avut ploi favorabile prășitoarelor, după ce în anii anteriori pagubele la porumb au fost aproape totale în multe exploatații. În Dolj, directorul DAJ, Romulus Agapie, confirmă producții bune, dar pune scăderea prețului pe seama „supraproducției” și atrage atenția asupra costurilor de depozitare, care îi pot obliga pe fermieri să vândă rapid, la prețul „impus”. El amintește și riscurile meteo și operaționale din plin sezon (incendii, grindină, ploi care întârzie intrarea la recoltat), într-un an în care fermierii încă resimt pierderile mari din 2024 și 2025 la porumb și floarea-soarelui. [...]
Recoltarea cerealelor din Rusia întârzie cu 1–2 săptămâni , pe fondul vremii nefavorabile și al tensiunilor din aprovizionarea cu combustibil, potrivit Meduza . Întârzierea are o componentă operațională directă: mai puține suprafețe recoltate la început de iulie și livrări de motorină care ajung mai greu în unele regiuni. Datele citate de „Kommersant”, din consultanța Neo, arată că la 1 iulie în Rusia au fost treierate 1,3–1,5 milioane hectare de cereale și leguminoase, adică 3% din suprafața planificată și de trei ori mai puțin decât anul trecut (4,2–4,6 milioane hectare la aceeași dată). De ce s-a decalat calendarul: vremea Directorul general al Institutului pentru Conjunctura Pieței Agricole , Dmitri Rîlko, pune decalajul pe seama condițiilor meteo: în regiunile agricole a fost mai întâi răcoare, apoi au început ploile. Ministerul Agriculturii a indicat aceeași explicație, menționând că în unele regiuni semănatul a început mai târziu din cauza vremii, ceea ce a împins automat și începutul campaniei de recoltare. Riscul suplimentar: combustibil mai greu de găsit și livrări mai lente Albina Koriaghina, partener pentru dezvoltarea afacerilor în Neo, a spus că termenele de recoltare s-ar putea deplasa și din cauza deficitului de combustibil. În unele regiuni, fermierii s-au lovit de lipsa volumelor la licitații și la intermediari, dar și de prelungirea termenelor de livrare pentru comenzi deja agreate. Concret, livrarea combustibilului poate dura acum 5–10 zile, față de intervalul obișnuit de 1–3 zile. Ce spun sursele din piață despre marile companii Două surse ale „Kommersant” din piața agricolă susțin că marile companii nu au, în acest moment, un deficit semnificativ de combustibil pentru combine și alte utilaje, deoarece au stocuri. La nivel general, experții citați spun că marii agricultori sunt acoperiți cu motorină până la finalul lui 2026. În context, Meduza notează că „criza combustibilului” din Rusia a început după lovituri ale forțelor ucrainene asupra rafinăriilor, iar ulterior în aproape toate regiunile au fost introduse diverse restricții la vânzarea de combustibil. [...]
O posibilă fraudă în SNIIA riscă să submineze controlul pestei și exporturile , după ce 75 de oi declarate oficial ucise într-un focar din Tulcea au fost găsite vii într-o exploatație din Cluj, potrivit Agro Business . Cazul pune sub presiune credibilitatea sistemului național de trasabilitate a animalelor și poate avea consecințe economice și sanitar-veterinare. Animalele figurau în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA) ca fiind eliminate în cadrul măsurilor de combatere a unui focar de Pestă a Micilor Rumegătoare din județul Tulcea, însă au fost identificate în viață la sute de kilometri distanță, în județul Cluj. Situația ridică suspiciuni de înregistrare de date false în sistem și de obținere nelegală de despăgubiri, dar și de reintroducere în circuitul zootehnic a unor animale care ar fi trebuit eliminate conform legislației sanitar-veterinare. De ce contează: risc epidemiologic și vulnerabilități în trasabilitate În contextul epidemiei de Pestă a Micilor Rumegătoare, o astfel de practică poate compromite mecanismele de control ale bolii, cu efecte în lanț asupra sectorului. Publicația notează că miza nu este doar una de conformare administrativă, ci și una economică: afectarea credibilității controalelor poate influența exporturile României de animale vii și produse de origine animală. Ancheta ANSVSA și posibile consecințe ANSVSA a anunțat declanșarea unei anchete extinse pentru verificarea lanțului de trasabilitate și identificarea persoanelor implicate. Președintele ANSVSA, dr. Alexandru Nicolae Bociu, a indicat că instituția va aplica sancțiuni administrative, va retrage drepturi de operare în sistem și va sesiza organele de urmărire penală. „Să înregistrezi electronic uciderea unor animale, să primești despăgubiri pentru ele, dar să le ții fizic în viață și să le muți în alt capăt al țării este o tentativă clară de fraudă care sabotează siguranța alimentară și eforturile statului român de a eradica o boală ce împiedică exporturile la nivel național. Vom aplica cele mai dure sancțiuni administrative, vom retrage drepturile de operare în sistem și vom sesiza imediat organele de urmărire penală pentru fals, uz de fals și zădărnicirea combaterii bolilor. Lucrurile nu pot continua astfel.” Autoritatea precizează că animalele au fost izolate și puse sub sechestru sanitar-veterinar, urmând să fie testate și expertizate pentru eliminarea riscurilor epidemiologice. În paralel, inspectorii verifică implicarea operatorilor economici și a medicilor veterinari împuterniciți care au introdus datele în SNIIA, aceștia riscând pierderea dreptului de operare, sancțiuni administrative și răspundere penală, în funcție de concluziile anchetei. ANSVSA mai arată că verificările vor fi extinse la nivel național pentru a identifica eventuale situații similare, iar ancheta în desfășurare va stabili dacă este un incident izolat sau un mecanism fraudulos mai amplu. [...]
Furtunile anunțate de ANM cresc riscul de pagube în ferme din mai multe regiuni, cu rafale de până la 90 km/h, grindină și cantități mari de apă într-un interval scurt, potrivit Agrointel , care citează avertizările emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru 3–4 iulie. Vremea severă poate afecta direct lucrările din câmp (recoltare, tratamente, irigații) și infrastructura din ferme, mai ales în zonele vizate de cod portocaliu, unde sunt prognozate vijelii puternice și averse torențiale importante cantitativ. Publicația notează că „vremea rea a făcut deja pagube în ferme”, fără a detalia localizări sau valori ale pierderilor în acest material. Avertizări ANM pentru 3 iulie: cod galben și cod portocaliu Cod galben (3 iulie, 10.00–17.00) – instabilitate atmosferică, averse torențiale, intensificări ale vântului, vijelii, grindină de mici și posibil medii dimensiuni (1–3 cm). Zone: cea mai mare parte a Transilvaniei și Olteniei, Maramureș, vestul/centrul/nordul Munteniei și Carpații Orientali și Meridionali. Rafale de 50–70 km/h, izolat peste 80 km/h. Cantități de apă: 15–25 l/mp, pe arii restrânse peste 30–40 l/mp. Cod portocaliu (3 iulie, 12.00–17.00) – averse torențiale importante cantitativ, vijelii puternice, grindină de medii dimensiuni (1–3 cm), descărcări electrice. Zone: sudul și estul Transilvaniei și Carpații Orientali și Meridionali. Rafale de 70–90 km/h. Cantități de apă: 25–40 l/mp, pe arii restrânse peste 50–60 l/mp. Avertizări ANM pentru seara de 3 iulie și ziua de 4 iulie Cod galben (3 iulie, 17.00 – 4 iulie, 08.00) – instabilitate atmosferică, averse torențiale, intensificări ale vântului, vijelii, grindină (1–3 cm). Zone: sudul și estul Transilvaniei, Muntenia, Dobrogea și cea mai mare parte a Moldovei. Rafale de 50–70 km/h. Cantități de apă: 15–20 l/mp, pe arii restrânse peste 30 l/mp. Cod portocaliu (3 iulie, 17.00–22.00) – averse torențiale importante cantitativ. Zone: Carpații Orientali și Meridionali. Cantități de apă: 25–40 l/mp, izolat peste 50 l/mp. Cod galben (4 iulie, 08.00–23.00) – intensificări ale vântului cu viteze de 50–70 km/h. Zone: Maramureș, cea mai mare parte a Transilvaniei și Moldovei, nord-estul Munteniei și nordul Dobrogei. ANM mai indică, potrivit aceleiași surse, că manifestări de instabilitate atmosferică vor apărea și sâmbătă (4 iulie), local în Muntenia. [...]
Standardizarea „tăițeilor cu ouă” intră în zona de reglementare alimentară , după ce produsul a fost inclus oficial în Registrul Național al Rețetelor Consacrate , ceea ce înseamnă o rețetă și un proces tehnologic definite, la care producătorii se pot raporta pentru atestare, potrivit Antena 3 . Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat că, începând cu 3 iulie 2026, „tăițeii cu ouă” sunt adăugați în RNRC. În registru sunt, în total, 46 de produse. Ce presupune „rețeta consacrată” și de ce contează pentru piață Conform definiției citate de MADR, o „rețetă consacrată” este un set de cerințe care include lista de materii prime și ingrediente, proporții și proces tehnologic, iar utilizarea rețetei trebuie să fie dovedită ca fiind anterioară anului 1975. În practică, eticheta de „rețetă consacrată” vine cu reguli stricte de fabricație și cu o promisiune de conformitate: ingrediente de calitate superioară și absența „aditivilor ascunși”, conform aceleiași surse. Ce pot atesta producătorii: șase variante și cerințe tehnice MADR arată că producătorii pot atesta șase sortimente, de la tăiței „cu două ouă” până la variante cu „10 ouă pentru fiecare kilogram de făină”. Standardul descris include și cerințe privind comportamentul produsului după fierbere (să își păstreze forma, să fie elastic și să nu se lipească), dar și parametri de proces: cernerea obligatorie a făinii; uscare lentă la temperaturi controlate, între 26 și 36°C; valabilitate de 8 luni, în condiții optime de depozitare. [...]
