Știri
Știri din categoria Agricultură
BRD deschide fermierilor accesul la lichidități înainte de încasarea subvențiilor, prin credite de prefinanțare de până la 90% din valoarea acestora, pe baza convențiilor semnate cu APIA și AFIR pentru campania agricolă 2026, potrivit Wall-Street. Miza practică este reducerea presiunii de numerar în perioadele în care cheltuielile din fermă vin înaintea plăților de la stat.
Convențiile vizează implementarea campaniei anuale de prefinanțare a subvențiilor, iar finanțarea poate ajunge la 90% din cuantumul subvenției care urmează să fie încasată până la finalul anului 2026. În termeni operaționali, schema funcționează ca un avans bancar pe subvenție, astfel încât exploatațiile să poată acoperi costuri curente din ciclul de producție.
Un element distinct al ofertei este posibilitatea ca micii fermieri să acceseze creditarea și prin canalul online al băncii, actualizat pentru o experiență „full online”, de la solicitare și încărcarea documentelor până la semnarea contractului și virarea sumei în cont.
Pentru cei care aleg varianta online, BRD indică o marjă redusă de dobândă de 1,7%, comparativ cu 2% în cazul accesării creditului prin unitățile băncii.
În contextul campaniei agricole 2026, prefinanțarea subvențiilor poate funcționa ca un instrument de stabilizare a fluxului de numerar, mai ales pentru fermele care au nevoie de lichidități pe parcursul ciclurilor de producție.
„Prin încheierea convențiilor anuale cu APIA și AFIR, BRD facilitează accesul la finanțare al fermierilor, contribuind la stabilitatea financiară a exploatațiilor agricole și implicit la dezvoltarea sectorului. Canalul online pe care îl punem la dispoziție asigură rapiditate și comoditate, adaptând serviciile noastre la nevoile actuale ale clienților”, a spus Lidia Capmare, Directoarea Departamentului Fonduri Europene și Programe Naționale al BRD.
Recomandate
APIA începe din 11 mai autorizarea la plată pentru mai multe scheme, cu cuantumuri finale stabilite prin ordine MADR, ceea ce deblochează intrări de numerar în ferme înainte de termenul-limită de 30 iunie. Potrivit Agrointel , în această săptămână ar urma să intre în conturile fermierilor subvenții pentru sectorul vegetal și zootehnic aferente cererilor depuse în campania 2025, inclusiv Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) și Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV), dar și diferențe de cuantum la unele intervenții. Plățile sunt autorizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , iar cuantumurile finale pentru o parte dintre scheme au fost stabilite prin Ordinul MADR nr. 141/2026, respectiv prin Ordinul nr. 358/30.04.2026 (pentru ANT). Scheme cu cuantumuri finale, intrate la autorizare Vegetal (intervenții menționate în ordinul MADR nr. 141/2026) PD-02 Sprijin redistributiv complementar pentru venit (CRISS): 53,52 euro/hectar (aprox. 272 lei/hectar) PD-03 Sprijin pentru tinerii fermieri: 46,66 euro/hectar (aprox. 237 lei/hectar) PD-28 Menținerea de zone neproductive și/sau elemente noi de peisaj pe teren arabil: 40,5011 euro/hectar (aprox. 206 lei/hectar) Zootehnie (bunăstare și pășunat, conform aceleiași surse) PD-07 (vaci de lapte) – componente de bunăstare: 70,24 euro; 38,46 euro; 22,13 euro; 66,64 euro (cuantumuri prezentate ca euro/hectar în material) PD-08 (tineret bovin la îngrășat) – componente: 175,41 euro; 18,22 euro; 55,53 euro (prezentate ca euro/hectar) PD-27 (pășunat extensiv) – cuantumuri pe UVM (unitate vită mare, indicator standard pentru încărcătura de animale): zona montană 60 zile: 72,75/UVM zona montană 90 zile: 122,42/UVM zona deal: 168,66 UVM (așa cum apare în material) zona câmpie: 135,25 UVM (așa cum apare în material) ANT și SCV: sumele care intră la plată Ajutoare Naționale Tranzitorii (ANT) – vegetal ANT 1 (teren arabil): 7,99 euro/ha (aprox. 41 lei/ha) ANT 2-3 (in/cânepă fibră): 19,54 euro/ha (aprox. 99 lei/ha) ANT 4 (tutun): 5.431,0169 euro/ha (aprox. 27.590 lei/ha) ANT 5 (hamei): 442,92 euro/ha (aprox. 2.250 lei/ha) ANT 6 (sfeclă de zahăr): 186,63 euro/ha (aprox. 948 lei/ha) ANT – zootehnic ANTZ 7 (lapte bovine) – cuantum conform articolului 2 (cu condiționări): 0,20 tonă de lapte ANTZ 7 – cuantum integral: 38,86 euro/tonă (aprox. 197 lei/tonă) ANTZ 8 (carne bovine) – cuantum conform articolului 2 (cu condiționări): 0,20/cap ANTZ 8 – cuantum integral: 69,65 euro/cap (aprox. 354 lei/cap) ANTZ 9 (ovine/caprine): 3,91 euro/cap (aprox. 20 lei/cap) Sprijin cuplat vegetal (SCV) PD-09 soia: 141,98 euro/ha (aprox. 721 lei/ha) PD-10 lucernă: 95,40 euro/ha (aprox. 485 lei/ha) PD-11 leguminoase pentru industrializare: 209,70 euro/ha (aprox. 1.065 lei/ha) PD-12 cânepă: 228,60 euro/ha (aprox. 1.161 lei/ha) PD-13 orez: 552,25 euro/ha (aprox. 2.806 lei/ha) PD-14 sămânță de cartof: 1.806,30 euro/ha (aprox. 9.177 lei/ha) PD-15 hamei: 545,05 euro/ha (aprox. 2.770 lei/ha) PD-16 sfeclă de zahăr: 818,19 euro/ha (aprox. 4.157 lei/ha) PD-17 legume în câmp pentru industrializare: 1.448,10 euro/ha (aprox. 7.357 lei/ha) PD-18 legume în sere și solarii: 1.898,10 euro/ha (aprox. 9.645 lei/ha) PD-19 fructe: 517,05 euro/ha (aprox. 2.627 lei/ha) PD-20 semințe pentru plante furajere: 187,52 euro/ha (aprox. 953 lei/ha) PD-25 viermi de mătase: 0,12 euro/familie (aprox. 0,61 lei/familie) PD-26 porumb pentru siloz: 195,22 euro/ha (aprox. 992 lei/ha) Ce urmează și repere operaționale Fermierii cu cereri autorizate la plată pentru scheme compensatorii (precum Agromediu și Agricultura Ecologică) „așteaptă ca în perioada următoare” sumele să fie alimentate în conturi, mai notează publicația. Termenul-limită pentru finalizarea plăților aferente campaniei APIA 2025 este 30 iunie 2026. Plățile se fac în lei, la cursul de 5,0806 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria C, nr. 4506 din 1 octombrie 2025). [...]
Fermierii mai au până la 5 iunie 2026 să depună cererile pentru subvențiile APIA , iar întârzierea poate crea blocaje operaționale în centrele agenției și riscuri de depunere pe final de campanie, potrivit AGRO TV . Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , Adrian Pintea , le recomandă agricultorilor să respecte programările făcute la centrele APIA și să depună documentele din timp, pentru a evita aglomerația din ultimele zile și eventualele întârzieri. Calendarul de depunere pentru Campania 2026 este 16 martie – 5 iunie 2026, cu 5 iunie ca termen-limită inclusiv. Până la 6 mai 2026, fuseseră depuse 402.149 de cereri de plată, pentru o suprafață totală de 2.634.161 de hectare, conform datelor transmise de Adrian Pintea. Ce trebuie să știe fermierii la depunere APIA reamintește că se depune o singură cerere de plată, inclusiv în situațiile în care fermierii au terenuri sau exploatații în mai multe localități ori județe. Totodată, beneficiarii trebuie să își actualizeze datele pentru Campania 2026, astfel încât informațiile din cerere să reflecte situația din teren. Cererea de plată și declarația de suprafață se completează prin aplicația AGI Online, conform instrucțiunilor disponibile pe site-ul APIA. Pentru fermierii din sectorul zootehnic, este necesară completarea unei declarații specifice înainte de utilizarea aplicației. Responsabilitatea documentelor și semnarea cererii Agenția mai precizează că responsabilitatea pentru corectitudinea și valabilitatea documentelor revine fermierului și/sau instituțiilor emitente. Semnarea cererii este obligatorie, iar fermierilor li se recomandă utilizarea semnăturii electronice, acolo unde este posibil. [...]
APIA accelerează depunerea cererilor unice, cu peste 426.000 de solicitări deja înregistrate , într-un efort operațional care vizează ca subvențiile pe hectar și pe cap de animal să ajungă la timp în conturile fermierilor, potrivit AgroInfo . Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea , spune că instituția lucrează „în foc continuu” pentru preluarea cererilor unice de plată aferente acestui an, inclusiv în weekend. Mesajul este transmis pe fondul presiunii publice legate de ritmul de lucru și de așteptările fermierilor privind încasarea sprijinului. „De Ziua Europei , chiar dacă există voci care aleg să vorbească fără să cunoască realitatea, la APIA se muncește și astăzi, în weekend, pentru ca fermierii români să beneficieze la timp de sprijinul european care li se cuvine.” Unde este campania, în cifre Conform datelor prezentate de șeful APIA, sâmbătă (10 mai 2026) au fost înregistrate: 1.120 cereri depuse 12.680 ha declarate La nivelul întregii campanii, „până în prezent”, totalurile comunicate sunt: 426.246 cereri depuse 2.980.064 ha declarate De ce contează pentru fermieri Ritmul de preluare a cererilor este relevant operațional: fără cereri depuse și procesate, plățile APIA (pe hectar și pe cap de animal) nu pot fi autorizate și virate către beneficiari. În mesajul său, Adrian Pintea le mulțumește angajaților APIA care lucrează inclusiv în weekend și susține că instituția funcționează cu „seriozitate” și „responsabilitate”. Articolul nu oferă un calendar de plăți sau termene concrete pentru intrarea banilor în conturi; informațiile se limitează la stadiul depunerii cererilor și la mesajul conducerii APIA privind continuitatea activității. [...]
Aplicarea condiționalității sociale poate tăia din subvențiile APIA ale oierilor , iar sectorul cere reguli de muncă adaptate specificului din stână, potrivit AGRO TV . Discuția a avut loc la conferința „Diplomație în AGRIBUSINESS. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AGRO TV în parteneriat cu Profit.ro. Condiționalitatea socială este o regulă introdusă în actuala Politică Agricolă Comună , relevantă pentru fermierii care încasează plăți directe și anumite plăți din intervențiile de dezvoltare rurală. În România, sistemul de sancțiuni administrative aferent a fost aprobat prin Ordinul MADR nr. 140/2026 , care prevede obligații privind încadrarea în muncă și regulile de sănătate și securitate în muncă; APIA poate reduce plățile dacă sunt constatate neconformități. De ce spun oierii că regulile sunt greu de aplicat în teren Reprezentanții sectorului susțin că activitatea din zootehnie, mai ales în cazul animalelor aflate pe pășune, nu se potrivește cu tiparul clasic de lucru „opt ore pe zi”, pentru că ritmul este dictat de sezon, vreme și comportamentul animalelor. Vonica Maniu, președintele Uniunii Oierilor din România, a cerut adaptarea regulilor de control la specificul muncii din stână. „Dacă acele animale sunt pe pășune, ele au un specific și un program. Vara, ele mai mult pășunează noaptea. Nu putem veni cu reguli ITM aplicabile în orice alt domeniu de activitate, nu sunt 8 ore de muncă și trebuie să ne pliem un pic ca să susținem acest sector.” În acest context, oierii solicită o formulă juridică adaptată pentru lucrătorii folosiți în stâne, astfel încât fermierii să poată respecta legislația muncii fără riscul de a pierde subvențiile din cauza unor cerințe considerate dificil de aplicat. Soluția discutată la MADR și ce urmează Secretarul de stat din MADR, Emil Dumitru, a spus că ministerul a analizat o variantă de lucru: un mecanism cu timbre aplicate pe carnete ale zilierilor, pentru evidențierea activității și încadrarea legală a acesteia. El a indicat că subiectul ar urma să aibă un parcurs în Parlament. „Singura soluție juridică pe care noi am dezbătut-o la minister, urmează să vedem care este deznodământul în Parlament, este să facem cumva un mecanism în care cumpărați niște bonuri cu valoare, timbre pe care să le aplicați pe niște carnete ale unor zilieri, ca să respectați chestiunea aceasta.” Tot el a precizat că, în primul an de implementare, „n-au fost probleme la APIA”. Impactul financiar: reduceri de la 3% în sus Miza este directă pentru încasările fermierilor: sancțiunile pentru nerespectarea condiționalității sociale pot diminua subvențiile. Ca regulă generală, reducerea este de 3% din cuantumul total al plăților, însă procentele pot crește în funcție de gravitate, amploare, persistență, repetarea abaterii sau caracterul deliberat al neconformității. [...]
Opt din zece fermieri nu mai pot lua credite bancare , iar blocajul de finanțare riscă să taie investițiile și să accelereze ieșirea din piață a fermelor mici și mijlocii, potrivit Agro Business . Situația a fost descrisă la a 6-a Conferință Regională Moldova Centru, organizată la Vaslui de Clubul Fermierilor Români , unde fermierii și finanțatorii au indicat o combinație de prețuri stagnante și costuri în creștere care a împins sectorul într-o criză de lichiditate. Președintele Clubului Fermierilor Români, Dan Hurduc, a spus că prețurile la produse agricole au rămas la nivelul anilor 2010, în timp ce salariile au crescut de cinci ori, iar carburantul a depășit 10 lei pe litru, context în care „80% dintre fermierii noștri nu mai au acces la capital de lucru din sistemul bancar”. „Astăzi, 80% dintre fermierii noștri nu mai au acces la capital de lucru din sistemul bancar. Avem prețuri la produse agricole la nivelul lui 2010, avem salarii care au crescut de 5 ori și avem carburant care a depășit 10 lei pe litru. Aceasta nu este o criză – este o catastrofă lentă.“ De ce s-a blocat finanțarea: „foarfeca” dintre prețuri și costuri În cadrul conferinței, participanții au descris o presiune dublă asupra fermelor: pe de o parte, prețurile la grâu, porumb și floarea-soarelui ar fi rămas „practic identice” cu cele de acum circa 15 ani; pe de altă parte, inputurile (fertilizanți, pesticide, energie, forță de muncă) ar fi urcat cu 400–500% față de 2010, costuri pe care fermierii le suportă integral, după epuizarea rezervelor financiare. Materialul indică și un efect de contagiune în lanțul de plăți: din 2023, importurile masive de cereale ucrainene ieftine ar fi dezechilibrat piața, iar traderii supraîndatorați cu stocuri „nevandabile” ar fi intrat în insolvență, ceea ce ar fi întârziat încasările fermierilor. În acest context, băncile ar fi redus liniile de credit, închizând „cercul vicios”. La presiunile de piață s-ar fi adăugat și o ordonanță de amânare a plăților, care ar fi concentrat scadențele în august 2025, descrisă de participanți drept „efectul iceberg-ului”. Băncile tratează agricultura ca risc maxim Panelul dedicat finanțării a concluzionat că accesul la credit agricol a devenit „practic imposibil” pentru majoritatea fermierilor mici și mijlocii, iar reprezentanți bancari prezenți ar fi recunoscut că portofoliile agricole sunt considerate de risc maxim, cu criterii de eligibilitate înăsprite „în ultimele 18 luni”. În județul Vaslui, din aproximativ 7.000 de fermieri activi, sub 12% ar avea contracte directe cu procesatori sau retaileri — mecanism văzut ca esențial pentru un flux de venituri previzibil. Restul ar vinde pe piețe spot, la prețuri dictate de intermediari, cu putere redusă de negociere. Ce soluții au fost puse pe masă Conform materialului, la conferință au fost discutate mai multe măsuri pentru deblocarea lichidității și reducerea riscului perceput de finanțatori, inclusiv instrumente noi (de tip „finanțare bazată pe recoltă”, adică împrumuturi a căror rambursare este corelată cu producția viitoare, menționate ca fiind testate în județe-pilot). Printre propuneri: extinderea schemelor de garantare guvernamentală pentru credite agricole; fonduri regionale de lichiditate de urgență; accelerarea decontărilor APIA și AFIR; instrumente financiare inovatoare, inclusiv finanțarea bazată pe recoltă. Reguli schimbate des și bani europeni greu de accesat Un alt punct ridicat la conferință a fost impredictibilitatea legislativă, fermierii reclamând schimbări frecvente prin ordonanțe și regulamente „în mijlocul sezonului agricol”. În paralel, reforma Politicii Agricole Comune (PAC) pentru ciclul 2028–2034 este în pregătire, iar fermierii cer consultare „reală”. În același context, Raluca Dămineșcu, reprezentant APIA prezent la conferință, a afirmat că rata de absorbție a fondurilor europene destinate agricultorilor mici din Moldova a rămas sub 60% în 2025, în principal din cauza complexității administrative și a lipsei de consiliere specializată la nivel local. Recomandări cu termen scurt către autorități Conferința s-a încheiat cu un set de recomandări adresate autorităților locale, ministerelor și Parlamentului European, între care: deblocarea urgentă a liniilor de credit garantate de stat pentru fermele cu suprafețe între 10 și 500 de hectare; simplificarea procedurilor APIA și reducerea termenelor de decontare de la 90 la 30 de zile; crearea unui fond regional de reziliență agricolă pentru Moldova, finanțat parțial din fonduri europene nerambursabile; consultare obligatorie a organizațiilor fermierilor la modificări legislative cu impact în agricultură, cu termen minim de 60 de zile. Textul sursă este trunchiat spre final, astfel că eventuale măsuri suplimentare adoptate la conferință nu pot fi verificate din fragmentul disponibil. [...]
Plățile APIA pentru ANT și SCV ar urma să intre la fermieri de săptămâna viitoare , după ce autorizările au fost făcute „în marea lor majoritate”, iar la nivel național gradul de autorizare depășește 90%, potrivit Agrointel . Informația a fost transmisă de Mihai Dorneanu, director executiv al APIA Neamț, la deschiderea MoldAgro Expo 2026 , organizat pe platforma MARSAT din Roman (județul Neamț). Acesta a spus că APIA Central a dat asigurări că sumele vor fi plătite începând de săptămâna viitoare, în special pentru dosarele aprobate în această săptămână. „Sunt plățile ANT și Sprijinul Cuplat Vegetal, care în aceste zile, în marea lor majoritate au fost autorizate de APIA și sumele vor pleca către fermieri în cel mai scurt timp. (...) teoretic, pentru dosarele aprobate în această săptămână, sumele vor fi plătite săptămâna viitoare.” Ce înseamnă pentru fermieri: calendar mai previzibil al încasărilor Miza este una de cash-flow: intrarea banilor pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) și Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV) poate reduce presiunea financiară din ferme, în condițiile în care plățile sunt legate de dosare deja autorizate. Dorneanu a indicat și stadiul procesării la nivel național: autorizările la plată pentru ANT și SCV sunt „peste 90%”; „spre sfârșitul săptămânii” majoritatea dosarelor ar urma să fie plătite, conform declarațiilor sale. Context: MoldAgro Expo 2026 MoldAgro Expo 2026 se desfășoară în perioada 8–11 mai, între orele 9:00–17:00, pe platforma MARSAT din Roman, județul Neamț, cu intrare liberă. În cadrul târgului sunt prezentate, între altele, utilaje agricole, drone, fertilizanți, oferte la sămânță, servicii și soluții de finanțare. [...]
