Știri
Știri din categoria Agricultură
MADR pune în consultare un minimis de 200 euro/ha pentru cartoful de consum, cu termene strânse și condiții de producție, într-un program care ar urma să se aplice la nivel național până la finalul lui 2026, potrivit Agrointel. Miza pentru fermieri este dublă: acces rapid la bani (cerere în 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii) și obligația de a dovedi producția minimă, altfel sprijinul nu se acordă.
Schema este propusă printr-un proiect de Hotărâre de Guvern publicat în transparență decizională și vizează „Programul de susținere a producției de cartof de consum”, cu obiectivul declarat de a sprijini fermierii și de a extinde suprafețele cultivate.
Ajutorul de minimis se adresează întreprinderilor/întreprinderilor unice din producția primară agricolă, respectiv:
Condiția de suprafață este un prag minim: fermierii trebuie să utilizeze cel puțin 0,3 ha cultivate cu cartof de consum.
Sprijinul este de 200 euro/ha (aprox. 1.000 lei/ha), dar se acordă doar dacă fermierul realizează o producție minimă de 6 tone/ha și îndeplinește cumulativ criteriile din proiect, între care:
Dovada producției se poate face, după caz, prin fila din carnetul de comercializare, rapoarte de la casa de marcat, facturi electronice și extrase relevante din Spațiul Privat Virtual, conform proiectului.
Fereastra de înscriere este una scurtă: potențialii beneficiari pot depune cererea la DAJ în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a HG-ului.
Recoltarea și valorificarea producției trebuie făcute până la 18 noiembrie 2026, iar plata sprijinului se face într-o singură tranșă, până la 22 decembrie 2026, proporțional cu suprafața efectiv cultivată.
Valorificarea producției poate fi realizată prin cooperative, grupuri/organizații de producători sau direct (piețe, târguri, oboare), inclusiv către retail și industria de procesare.
Proiectul indică resurse financiare de 15.000 lei pentru aplicarea schemei, din bugetul MADR pe 2026. Documentul mai prevede că, dacă după centralizarea solicitărilor se constată depășirea sumei maxime alocate, valoarea ajutorului pe hectar se reduce proporțional pentru încadrarea în buget.
Sprijinul se plătește în lei, la cursul BNR din data intrării în vigoare a hotărârii. Proiectul mai stipulează că sumele acordate „nu sunt supuse executării silite prin poprire”, inclusiv dacă există proceduri de executare silită împotriva beneficiarilor.
Lista de documente menționată include, între altele: copie CI, atestat de producător (unde e cazul), împuternicire/procură (dacă e cazul), documente de înregistrare, dovadă cont bancar/trezorerie și adeverință în original din Registrul agricol care atestă suprafața cultivată în 2026. Cererea și actele pot fi transmise și electronic sau prin poștă/curier, cu semnare, datare și mențiunea „conform cu originalul” pe copii.
În sensul proiectului, data acordării ajutorului este considerată data publicării de către DAJ, pe site-ul instituției, a notificării cu beneficiarii și sumele solicitate.
Recomandate
Florentin Bercu, director executiv al UNCSV, anunță că va candida la președinția COGECA , o mișcare care, dacă se concretizează, ar putea ridica influența cooperativelor agricole din România în negocierile și deciziile de la nivelul UE, potrivit Agrointel . Bercu, reprezentant al Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și membru al Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), a făcut anunțul în emisiunea „Agrostrategia” de pe TVR 1. COGECA este organizația europeană a cooperativelor agricole, care formează împreună cu COPA una dintre cele mai puternice structuri de reprezentare a fermierilor la nivel european. Calendarul alegerilor și poziția actuală în COGECA În prezent, Florentin Bercu este vicepreședinte COGECA (menționat ca „al treilea vicepreședinte, ca număr de voturi”). El spune că alegerile interne „cel mai probabil” ar urma să aibă loc în această toamnă, dar există și opțiunea, prevăzută de statut, ca mandatele să fie prelungite cu maximum un an, ceea ce ar putea amâna scrutinul. „Intenția mea este fermă, eu voi candida la funcția de președinte a COGECA. (…) consider că cooperativele agricole din România vor avea mult mai mult de câștigat, prin implicarea mea la acest nivel.” (Florentin Bercu) De ce contează pentru cooperativele din România Miza invocată de Bercu este una de reprezentare și poziționare: o prezență la vârful COGECA ar putea însemna o voce mai puternică pentru cooperativele românești într-un moment în care, potrivit lui, România este „o țară în curs de ascensiune” în zona cooperativelor agricole, aflate încă în dezvoltare față de alte state membre. În același timp, el leagă candidatura de o agendă de consolidare a cooperativelor la nivel european, cu accent pe: creșterea gradului de asociere între fermieri; trecerea către structuri mai competitive, inclusiv prin fuziuni și extindere; creșterea valorii adăugate pentru membrii cooperativelor. Bercu afirmă și că are pregătire academică în domeniu, menționând un doctorat și un post-doctorat axate pe eficientizarea activității cooperativelor agricole din România. Ce urmează Următorul reper este stabilirea efectivă a calendarului electoral în COGECA. În funcție de deciziile statutare, alegerile pot avea loc în această toamnă sau pot fi amânate cu până la un an. Până atunci, candidatura rămâne la nivel de intenție anunțată public, cu susținerea AAC, conform informațiilor din sursă. [...]
Fermierii și procesatorii pot acoperi integral costul unor investiții în fotovoltaice pentru autoconsum , printr-o schemă cu buget total de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei), care se deschide la mijlocul lunii iunie, potrivit Economedia . Miza economică este reducerea facturilor la energie și, implicit, a costurilor de producție în sectorul agroalimentar. Sesiunea de depunere a proiectelor este programată în perioada 15 iunie – 14 august 2026 , iar finanțările sunt nerambursabile și vizează producerea de energie electrică din surse regenerabile destinată autoconsumului , inclusiv cu posibilitatea de a include sisteme de stocare. Cum se împarte bugetul și ce plafoane se aplică Din totalul de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei), alocarea este împărțită pe dimensiunea capacității instalate: 145 milioane euro (aprox. 728 milioane lei) pentru proiecte cu capacități instalate de până la 1 MW inclusiv 120 milioane euro (aprox. 603 milioane lei) pentru proiecte cu capacități peste 1 MW Finanțarea poate ajunge la până la 100% din valoarea eligibilă a investiției, însă sprijinul pentru proiectele fotovoltaice este plafonat la: 650.000 euro/MW (aprox. 3,27 milioane lei/MW) pentru capacități de până la 1 MW 550.000 euro/MW (aprox. 2,76 milioane lei/MW) pentru capacități de peste 1 MW Un beneficiar poate depune mai multe proiecte, dacă sunt în locații diferite , iar valoarea maximă cumulată a finanțării pe beneficiar este de 20 milioane euro (aprox. 100 milioane lei). Cine gestionează programul și ce urmează Schema este finanțată din Fondul pentru Modernizare și este implementată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Cererile de finanțare se depun online , prin portalul AFIR. Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a legat programul de obiectivul de a reduce costurile și de a crește competitivitatea sectorului: „Prin finanțarea 100% nerambursabilă a capacităților solare, oferim un sprijin concret pentru reducerea costurilor de producție și creșterea competitivității sectorului agroalimentar românesc.” Contextul și detaliile au fost relatate inițial de Mediafax, citat de Economedia: Mediafax . [...]
Numărul funcțiilor de conducere din direcțiile silvice regionale scade de la 101 la 38 , după aprobarea noilor organigrame, potrivit news.ro . Măsura vizează reorganizarea structurii de management în sistemul silvic, cu efect direct asupra costurilor și modului de coordonare în teritoriu. Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , a spus într-o conferință de presă că organigramele direcțiilor silvice regionale au fost avizate de minister și urmează să fie votate de Romsilva . În noua structură, pe lângă reducerea numărului de directori, au fost create 16 funcții de șef serviciu „pentru locurile în care nu era justificat sub nicio formă să existe un director”, dar unde a rămas nevoie de coordonare după regionalizare. „Practic, am făcut trecerea de la 101 directori la 38 de directori. Am creat şi 16 funcţii de şef serviciu (...) În orice caz, avem aproape înjumătăţirea funcţiilor de conducere”, a afirmat Diana Buzoianu. Ce urmează: concursuri pentru posturile de directori Buzoianu a mai declarat că vor fi organizate concursuri pentru ocuparea posturilor de directori ai direcțiilor silvice regionale. Potrivit acesteia, ministerul va urmări ca selecția să fie făcută „obiectiv” și „transparent”, fără „interese de grup” și fără ca persoane care „nu au dus Romsilva în direcția potrivită” în ultimii ani să câștige concursurile „pe bandă rulantă” în lunile următoare. În acest moment, din informațiile disponibile, nu sunt precizate termenele pentru votul din cadrul Romsilva sau calendarul concursurilor. [...]
APIA reia „în forță” plățile restante pentru subvențiile pe 2025 , după ce Ministerul Finanțelor a pus la dispoziție fondurile necesare, potrivit Agrointel . Miza este una de cash-flow pentru ferme: aproximativ 15.600 de fermieri mai au de primit cel puțin o plată, iar 1.005 dintre ei nu au încasat încă nicio sumă în campania curentă. Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea , a explicat că ritmul autorizărilor a fost încetinit în ultimele zile din cauza concentrării instituției pe închiderea campaniei de depunere a cererilor. Campania s-a închis pe 5 iunie, iar de luni, 8 iunie, „prioritatea zero” devine finalizarea tuturor plăților aferente anului 2025. Cine sunt fermierii rămași la plată și ce se schimbă de acum Conform informațiilor prezentate de șeful APIA, există două categorii principale de beneficiari rămași în așteptare: aproximativ 15.600 de fermieri care mai au de primit cel puțin o plată pentru 2025; circa 1.005 fermieri care nu au încasat „niciun leu” în campania curentă și pentru care, de luni, plățile devin prioritatea imediată. În același timp, Pintea a precizat că, în ultimele 10 zile, s-au făcut plăți zilnice, dar „destul de mici”, deoarece resursele administrative au fost direcționate către finalizarea primirii cererilor. Blocaje tehnice și autorizări „dosar cu dosar” Pentru dosarele rămase blocate, APIA spune că lucrează punctual, la nivel de fermier, pentru a identifica problemele care împiedică autorizarea. Instituția a avut ședințe tehnice cu specialiștii proprii și cu dezvoltatorul software, iar fiecare dosar blocat ar fi fost analizat individual, astfel încât să poată fi introdus la plată. „S-a luat fiecare dosar blocat în parte și știm la fiecare ce trebuie făcut ca să intre la plată, din cei 15.600 de fermieri.” Șeful APIA a mai afirmat că sistemul informatic este pregătit pentru reluarea plăților și că sumele necesare au fost puse la dispoziție de ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. De ce contează Reluarea accelerată a plăților are impact direct asupra lichidității fermelor, într-un moment în care subvențiile reprezintă, pentru multe exploatații, o sursă importantă de finanțare a activităților curente. Din informațiile disponibile în material, APIA își propune să recupereze întârzierile apărute pe fondul închiderii campaniei de depunere a cererilor, cu accent pe fermierii care nu au primit încă nicio plată. [...]
Agenția Națională pentru Zootehnie începe controale la prim-cumpărătorii de lapte, cu amenzi de până la 2.000 lei , într-o acțiune care vizează contractele, trasabilitatea și raportările lunare din lanțul de colectare, potrivit Agrointel . Inspectorii ANZ verifică respectarea condițiilor de înregistrare și funcționare ale prim-cumpărătorilor de lapte, în baza legislației în vigoare. Instituția spune că urmărește „protejarea producătorilor corecți” și menținerea unui sector „bazat pe calitate, trasabilitate și profesionalism”. „Verificăm contracte, trasabilitate, evidențe contabile, declarații lunare, cantități achiziționate și corectitudinea datelor raportate. Pentru că în zootehnie, cifrele nu înseamnă doar documente”, a anunțat ANZ. Ce înseamnă controlul, concret, pentru prim-cumpărători Conform definiției legale citate, prim-cumpărătorul este întreprinderea (sau grupul de întreprinderi) care cumpără lapte crud de la producători pentru operațiuni precum colectare, ambalare, depozitare, răcire sau transformare, inclusiv în baza unui contract, ori pentru a-l ceda mai departe către procesatori. ANZ indică faptul că acțiunea de control are mai multe etape, de la verificarea documentelor și pregătirea controlului, la controlul efectiv și, dacă este cazul, sancțiuni. Amenzi prevăzute de Legea 297/2013 Dacă sunt constatate abateri contravenționale, ANZ poate aplica amenzi (Legea 297/2013, cu modificările și completările ulterioare), inclusiv pentru: livrarea de lapte crud între producător și prim-cumpărător fără contract scris: amendă de la 1.500 la 2.000 lei; refuzul prim-cumpărătorului de a permite controlul sau de a pune la dispoziție documentele necesare: amendă de la 500 la 1.000 lei; neutilizarea unui sistem de evidență care să includă balanța intrărilor și ieșirilor pentru cantitățile de lapte și grăsime: amendă de la 500 la 1.000 lei; netransmiterea lunară către autoritatea competentă a informațiilor privind cantitatea de lapte crud livrată: amendă de la 500 la 1.000 lei. Cine poate suspenda activitatea și retrage avizul Pe lângă amenzile aplicate de ANZ, suspendarea activității de prim-cumpărător și retragerea avizului de înregistrare în registrul prim-cumpărătorilor sunt decise de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), conform precizărilor din articol. [...]
DN Agrar își accelerează extinderea în producția de lapte , cu o investiție totală anunțată de 15,5 milioane euro (aprox. 81 milioane lei) într-o nouă fermă și două unități de compostare, proiecte care ar urma să susțină creșterea capacității și modelul de agricultură circulară, potrivit Profit . Planul vizează dezvoltarea fermei CUT 2 (a șasea fermă din grup) și construirea a două noi unități de compostare. Miza operațională este creșterea volumelor, într-un sector în care dimensiunea și eficiența fermelor influențează direct costurile și stabilitatea livrărilor. Structura investiției și finanțarea Investiția în ferma CUT 2 este estimată la aproximativ 12 milioane euro (aprox. 63 milioane lei) și ar urma să fie finanțată printr-un credit bancar de la ING Bank , completat cu o contribuție de 20% din surse proprii. Conform informațiilor publicate, finanțarea are o dobândă de 1,5% plus EURIBOR la o lună (indice de referință pentru dobânzile în euro). Separat, compania intenționează să investească aproximativ 3,5 milioane euro (aprox. 18 milioane lei) în dezvoltarea a două noi unități de compostare, ca parte a strategiei de „agricultură circulară” (valorificarea subproduselor și reducerea deșeurilor în lanțul de producție). Atât finanțarea, cât și condițiile aferente sunt prezentate ca fiind supuse aprobării acționarilor în Adunarea Generală Extraordinară programată pentru 10 iulie 2026. Ce aduce noua fermă în capacitate și obiective Ferma CUT 2 este proiectată cu o capacitate de producție estimată de peste 50 de milioane de litri de lapte pe an. Amplasamentul indicat este localitatea Câlnic, județul Alba, în apropierea fermei existente CUT 1. În ecuația de creștere a grupului, CUT 2 este legată de ținta DN Agrar de a ajunge la o producție anuală de 150–200 de milioane de litri de lapte până în 2030, prin operarea a șase ferme cu eficiență ridicată. Publicația notează că aceasta ar însemna dublarea producției comparativ cu anul 2025. De ce contează Dincolo de anunțul investițional, proiectul indică o strategie de scalare finanțată preponderent prin credit, cu o componentă de infrastructură „verde” (compostare) menită să reducă pierderile și să îmbunătățească utilizarea resurselor. Următorul reper este votul acționarilor din 10 iulie 2026, de care depind finanțarea și derularea în condițiile prezentate. [...]
