Știri
Știri din categoria Agricultură
MADR pune în consultare un minimis de 200 euro/ha pentru cartoful de consum, cu termene strânse și condiții de producție, într-un program care ar urma să se aplice la nivel național până la finalul lui 2026, potrivit Agrointel. Miza pentru fermieri este dublă: acces rapid la bani (cerere în 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii) și obligația de a dovedi producția minimă, altfel sprijinul nu se acordă.
Schema este propusă printr-un proiect de Hotărâre de Guvern publicat în transparență decizională și vizează „Programul de susținere a producției de cartof de consum”, cu obiectivul declarat de a sprijini fermierii și de a extinde suprafețele cultivate.
Ajutorul de minimis se adresează întreprinderilor/întreprinderilor unice din producția primară agricolă, respectiv:
Condiția de suprafață este un prag minim: fermierii trebuie să utilizeze cel puțin 0,3 ha cultivate cu cartof de consum.
Sprijinul este de 200 euro/ha (aprox. 1.000 lei/ha), dar se acordă doar dacă fermierul realizează o producție minimă de 6 tone/ha și îndeplinește cumulativ criteriile din proiect, între care:
Dovada producției se poate face, după caz, prin fila din carnetul de comercializare, rapoarte de la casa de marcat, facturi electronice și extrase relevante din Spațiul Privat Virtual, conform proiectului.
Fereastra de înscriere este una scurtă: potențialii beneficiari pot depune cererea la DAJ în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a HG-ului.
Recoltarea și valorificarea producției trebuie făcute până la 18 noiembrie 2026, iar plata sprijinului se face într-o singură tranșă, până la 22 decembrie 2026, proporțional cu suprafața efectiv cultivată.
Valorificarea producției poate fi realizată prin cooperative, grupuri/organizații de producători sau direct (piețe, târguri, oboare), inclusiv către retail și industria de procesare.
Proiectul indică resurse financiare de 15.000 lei pentru aplicarea schemei, din bugetul MADR pe 2026. Documentul mai prevede că, dacă după centralizarea solicitărilor se constată depășirea sumei maxime alocate, valoarea ajutorului pe hectar se reduce proporțional pentru încadrarea în buget.
Sprijinul se plătește în lei, la cursul BNR din data intrării în vigoare a hotărârii. Proiectul mai stipulează că sumele acordate „nu sunt supuse executării silite prin poprire”, inclusiv dacă există proceduri de executare silită împotriva beneficiarilor.
Lista de documente menționată include, între altele: copie CI, atestat de producător (unde e cazul), împuternicire/procură (dacă e cazul), documente de înregistrare, dovadă cont bancar/trezorerie și adeverință în original din Registrul agricol care atestă suprafața cultivată în 2026. Cererea și actele pot fi transmise și electronic sau prin poștă/curier, cu semnare, datare și mențiunea „conform cu originalul” pe copii.
În sensul proiectului, data acordării ajutorului este considerată data publicării de către DAJ, pe site-ul instituției, a notificării cu beneficiarii și sumele solicitate.
Recomandate
MADR pune pe masă un ajutor de minimis de 200 euro/ha pentru cartoful de consum, cu plată într-o singură tranșă până la 22 decembrie 2026 , potrivit AgroInfo . Miza pentru fermieri este una operațională: sprijinul vine la final de an, dar este condiționat de praguri minime de suprafață și producție, precum și de documente care să dovedească valorificarea recoltei. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat pe 21 aprilie 2026, în consultare, un proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a producţiei de cartof de consum” aferentă acestui an. Sprijinul este o subvenție în numerar, acordată proporțional cu suprafața efectiv cultivată. Cine poate primi sprijinul Schema se adresează întreprinderilor/întreprinderilor unice din producția primară de produse agricole, respectiv: producători agricoli persoane fizice cu atestat de producător valabil până la 31 decembrie 2026; persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale; persoane juridice, indiferent de forma de organizare. Condiții-cheie de eligibilitate și termene Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ, între altele, următoarele condiții: să cultive cartof de consum pe minimum 0,3 ha ; să transmită la Direcția Agricolă Județeană (DAJ) o notificare scrisă privind identificarea suprafeței și existența culturii; să obțină o producție de minimum 6 tone/ha ; să fie înregistrați în Registrul agricol la primăria de care aparțin, în anul solicitării sprijinului; să facă dovada producției minime realizate prin documente justificative; să nu depășească plafonul de 50.000 euro (echivalent în lei) pe întreprindere/întreprindere unică, cumulat pe ultimii 3 ani, în sectorul producției primare, prin acordarea acestui ajutor. Un termen operațional important din proiect: recoltarea și valorificarea producției se fac după verificări și până cel târziu la 18 noiembrie 2026 , iar plata ajutorului este prevăzută într-o singură tranșă, până la 22 decembrie 2026 . Documente pentru dovada producției și depunerea cererii Dovada obținerii producției poate fi făcută, după caz, prin documente precum: file din carnetul de comercializare a produselor agricole; rapoarte din aparatul de marcat electronic fiscal și rapoarte fiscale „Z”; facturi electronice și extrase din Spațiul Privat Virtual . După verificări, potențialii beneficiari depun la DAJ cererea de înscriere, împreună cu documente precum act de identitate, atestat de producător (unde e cazul), documente de înregistrare, dovadă de cont și adeverință din Registrul agricol care atestă suprafața cultivată. Cererea poate fi transmisă și electronic sau prin poștă/curier, cu condiția ca documentele să fie semnate, datate, iar copiile certificate „conform cu originalul”. Ce urmează Informațiile sunt prezentate în contextul unui proiect de hotărâre de Guvern publicat în consultare; forma finală și calendarul exact de implementare depind de adoptarea actului normativ în varianta definitivă. [...]
Aprobarea Chinei pentru importurile de lactate din România mută competiția pe terenul produselor cu termen lung , unde brânzeturile pot deveni principalul pariu de export, în timp ce lactatele proaspete rămân greu de dus la capăt din cauza logisticii, potrivit Ziarul Financiar . Decizia vine după semnarea unui memorandum de înțelegere între China și România pentru cooperare în agricultură, iar miza este accesul la o piață în care veniturile producătorilor chinezi de lactate depășesc 70 mld. euro, conform Bloomberg. De ce contează: exportul în China nu e despre „orice lactat”, ci despre ce rezistă pe lanțul de transport Pentru produsele proaspete – iaurturi, chefir și alte categorii similare – transportul devine o barieră economică majoră. Daniel Donici, cofondator al producătorului Artesana , spune că logistica este „foarte dificilă” pentru această categorie: transportul maritim nu este o opțiune, iar cel aerian ar împinge costurile la un nivel greu de susținut comercial. În schimb, brânzeturile au o ecuație diferită, mai ales în zona produselor cu valoare adăugată mare, unde există „un potențial real” pentru export pe piețe îndepărtate, inclusiv China, potrivit aceluiași antreprenor. Artesana are în plan construcția unei a treia fabrici, unde ar urma să producă brânzeturi destinate inclusiv piețelor externe. Ce produse au șanse reale Din perspectiva producătorilor, selecția este strictă: doar produsele care pot traversa distanța fără pierderi comerciale au șanse să intre în joc. Brânzeturi, în special produse cu valoare adăugată mare Produse cu termen de valabilitate lung (condiție esențială pentru exportul în China) Marius Chiorean, director general al De Colțești (Alba), punctează explicit că „pretabile pentru exportul în China sunt doar produsele cu termen de valabilitate lung”. Context: exporturile de brânzeturi au crescut puternic în ultimul deceniu Datele Institutului Național de Statistică arată că România a exportat în 2025 brânzeturi de peste 130 mil. euro, aproape jumătate din valoarea exporturilor totale de lactate. În 2016, exporturile de brânză erau de circa 40 mil. euro, ceea ce indică o creștere semnificativă a acestei categorii în structura exporturilor. Ce urmează pentru producători Deschiderea pieței chineze creează oportunitate, dar și o filtrare naturală: avantajul îl vor avea companiile care pot livra constant produse stabile la transport și care pot susține dezvoltarea de capacități orientate spre export. Din informațiile disponibile, direcția imediată pare să fie extinderea portofoliilor de brânzeturi și investiții în producție dedicată piețelor externe, acolo unde marja poate justifica efortul logistic. [...]
Accesul la piața chineză deschide o nouă rută de export pentru lactatele românești, dar doar pentru producătorii care pot îndeplini cerințe stricte de siguranță alimentară . China a aprobat importurile de produse lactate din România, potrivit Economedia , care citează un comunicat preluat de Bloomberg și menționat de G4Food. Decizia permite producătorilor români eligibili să exporte o gamă largă de produse, de la brânzeturi și lapte praf până la produse din zer și formule pentru sugari. Produsele trebuie să fie realizate din lapte de vacă, oaie sau capră. Ce înseamnă „eligibil” în practică Aprobarea nu echivalează automat cu exporturi imediate pentru întreg sectorul, deoarece accesul este condiționat de respectarea standardelor chineze de siguranță alimentară, conform comunicatului citat. Pe lista produselor care pot intra pe piața chineză intră, potrivit informațiilor publicate: brânzeturi; lapte praf; produse din zer; formule pentru sugari. Context: discuții recente la nivel guvernamental G4Food amintește că, în urmă cu două săptămâni, ministrul Agriculturii, Florin Barbu , a efectuat o vizită oficială în China pentru a semna un memorandum de înțelegere cu omologul său chinez. În materialul Economedia nu sunt oferite detalii despre calendarul aplicării sau despre lista companiilor care ar urma să exporte efectiv. [...]
România a urcat pe primul loc la exporturile de rapiță către Germania , un semnal important pentru veniturile din agricultură și pentru poziționarea fermierilor români pe o piață-cheie din UE, potrivit Profit . În prima jumătate a sezonului de comercializare 2025/26, România a exportat către Germania 873.400 de tone de rapiță, depășind Ucraina și devenind cel mai mare furnizor al pieței germane. Datele sunt atribuite Oficiului Federal de Statistică al Germaniei și sunt confirmate de Uniunea pentru Promovarea Plantelor Oleaginoase și Proteinice (UFOP). Saltul este puternic față de aceeași perioadă a sezonului anterior, când livrările României către Germania au fost de 229.600 de tone. Publicația notează, citând Agro TV, că exporturile românești către Germania s-au cvadruplat într-un singur sezon. De ce contează: schimbare de lider pe o piață mare din UE Depășirea Ucrainei are relevanță economică directă: Germania este un cumpărător major, iar creșterea volumelor exportate indică o capacitate mai mare a României de a livra constant către un partener comercial important. Ucraina a furnizat Germaniei aproximativ 752.500 de tone în prima jumătate a sezonului 2025/26, în scădere cu 39% față de anul anterior, conform datelor prezentate. Profit amintește că Ucraina a dominat ani la rând piața europeană a rapiței, iar războiul din 2022 a perturbat parțial fluxurile, deși exporturile au continuat prin coridoare maritime, rute terestre și acorduri comerciale europene. Ce se vede în cifrele raportate România: 873.400 de tone exportate către Germania în prima jumătate a sezonului 2025/26 România (aceeași perioadă, sezonul anterior): 229.600 de tone Ucraina: aprox. 752.500 de tone în prima jumătate a sezonului 2025/26 (minus 39% față de anul anterior) Materialul nu oferă detalii despre prețuri, valoarea exporturilor sau factorii interni (producție, randamente, logistică) care au susținut creșterea, astfel că impactul financiar exact nu poate fi estimat pe baza informațiilor disponibile în sursă. [...]
MADR deschide, între 23 și 25 aprilie, curtea ministerului pentru un târg de produse locale, mizând pe vânzarea directă producător–consumator. Potrivit AgroInfo , Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale organizează Târgul de Sfântul Gheorghe cu sprijinul Cooperativei Agricole Caprirom Sud Muntenia, într-un format care aduce la un loc producători din mai multe județe și publicul din București. Evenimentul se desfășoară timp de trei zile, iar organizatorii îl poziționează ca un spațiu de întâlnire între producători și consumatori, cu accent pe „gusturi autentice” și produse locale. La târg sunt anunțați producători din județele Alba, Argeș, Botoșani, Brașov, Brăila, Cluj, Dâmbovița, Giurgiu, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava, Vâlcea și Vrancea. Ce produse sunt anunțate și cine vine Oferta include, conform informațiilor publicate, o gamă largă de produse agroalimentare și artizanale, între care: fructe și legume proaspete, conservate și uscate; lactate și brânzeturi tradiționale; preparate din carne după rețete „autentice”; pește și produse din pește; produse apicole; articole artizanale din lavandă; dulciuri și produse de patiserie. Separat, sunt menționați producători suceveni din Piața Volantă „Din Drag de Bucovina”, cu o selecție care include lactate, preparate din carne, produse apicole, conserve din legume și fructe, dar și cosmetice și uleiuri din lavandă. De ce contează pentru piața produselor locale Din perspectivă economică, un astfel de târg funcționează ca un canal de vânzare directă, care poate crește vizibilitatea micilor producători și poate scurta lanțul dintre fermier și consumator, într-o perioadă în care competiția pentru acces la piață rămâne ridicată pentru producția locală. În plus, ediția include și produse cu recunoaștere europeană prin Indicație Geografică Protejată (IGP) – un sistem de certificare care leagă produsul de o zonă și de un set de reguli de producție. Sunt menționate Magiunul de prune Topoloveni (Argeș) și Telemeaua de Sibiu (Sibiu). Totodată, sunt anunțate produse din agricultura ecologică (de exemplu, miere și produse ale stupului, făină și ulei bio sub brandul „Mamaiana”), precum și produse „atestate tradițional”, înscrise în Registrul Național al Produselor Tradiționale, inclusiv produse pescărești, prune afumate sau uscate la lojniță și produse lactate și din carne de la o fermă din Fundata (Brașov), alături de „Cozonac Domnesc” din Tocileni (Botoșani). La târg sunt menționate și flori de sezon aduse de o producătoare din județul Giurgiu, ca element complementar ofertei. [...]
Blocarea strâmtorii Ormuz poate împinge prețurile alimentelor în sus și, în scenarii extreme, spre raționalizare , pe fondul riscului de întrerupere a transporturilor de îngrășăminte, avertizează șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde , potrivit Antena 3 . Lagarde leagă direct riscul pentru piața alimentară de tensiunile din regiune și de închiderea strâmtorii Ormuz, descrisă drept „cel mai critic punct energetic din lume”, care a produs „unde de șoc” într-o economie globală deja fragilă. În acest context, ea spune că perturbările din aprovizionarea cu îngrășăminte pot deveni un canal rapid de transmitere către costurile din agricultură și, ulterior, către prețurile la raft. De ce contează pentru agricultură și lanțul alimentar Miza, în logica avertismentului, este că îngrășămintele sunt un input esențial în producția agricolă, iar blocajele logistice pot reduce disponibilitatea și pot crește costurile, cu efecte în cascadă asupra producției și prețurilor alimentare. Lagarde a punctat că „o treime din îngrășăminte sunt transportate prin strâmtoarea Ormuz ”, iar acest flux este „în pericol”, ceea ce ar urma să afecteze „în special statele din emisfera sudică”. Articolul nu detaliază o listă de țări. Suprapunerea cu șocul energetic și riscul de inflație Șefa BCE susține că riscurile de scumpire a alimentelor se suprapun peste criza carburanților, ceea ce poate amplifica presiunile asupra economiei globale. Potrivit agenției Anadolu, citată de Antena 3, Lagarde a descris perspectivele economice drept „profund incerte”, invocând caracterul „intermitent” al conflictului (război, încercări de încetare a focului, discuții de pace, blocade și schimbări de situație), care complică estimările privind durata și impactul. În același cadru, Lagarde a îndemnat guvernele să evite sprijinul fiscal generalizat care ar putea alimenta inflația sau ar pune presiune pe finanțele publice și a recomandat măsuri temporare și țintite, care să păstreze „semnalele de preț” necesare reducerii consumului de energie. „Lecția anului 2022 este clară. Un sprijin temporar, direcționat și care păstrează semnalul de preț poate proteja persoanele cele mai vulnerabile fără a agrava inflația sau a face finanțele publice mai puțin stabile.” Lagarde a mai avertizat, potrivit materialului, că impactul economic al războiului din Iran va persista, deoarece este nevoie de timp pentru restabilirea producției de energie în Golful Persic și pentru reducerea presiunilor globale asupra ofertei. Ea a adăugat că BCE „nu va ezita să acționeze” pentru ca inflația să revină la ținta de 2% a băncii centrale. [...]
