Știri
Știri din categoria Agricultură

Accesul la piața chineză deschide o nouă rută de export pentru lactatele românești, dar doar pentru producătorii care pot îndeplini cerințe stricte de siguranță alimentară. China a aprobat importurile de produse lactate din România, potrivit Economedia, care citează un comunicat preluat de Bloomberg și menționat de G4Food.
Decizia permite producătorilor români eligibili să exporte o gamă largă de produse, de la brânzeturi și lapte praf până la produse din zer și formule pentru sugari. Produsele trebuie să fie realizate din lapte de vacă, oaie sau capră.
Aprobarea nu echivalează automat cu exporturi imediate pentru întreg sectorul, deoarece accesul este condiționat de respectarea standardelor chineze de siguranță alimentară, conform comunicatului citat.
Pe lista produselor care pot intra pe piața chineză intră, potrivit informațiilor publicate:
G4Food amintește că, în urmă cu două săptămâni, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a efectuat o vizită oficială în China pentru a semna un memorandum de înțelegere cu omologul său chinez. În materialul Economedia nu sunt oferite detalii despre calendarul aplicării sau despre lista companiilor care ar urma să exporte efectiv.
Recomandate

Producția de carne de pasăre din România a urcat cu 13,4% în primele opt luni din 2026 , un ritm de aproape trei ori peste media UE, ceea ce poate schimba echilibrul de ofertă pe piața internă și poziționarea producătorilor locali în lanțul de aprovizionare, potrivit Agronet , pe baza tabloului de piață al Comisiei Europene . Datele Comisiei Europene (Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală), actualizate la 11 noiembrie, compară volumele produse în ianuarie–august 2026 cu aceeași perioadă din 2025. La nivelul Uniunii Europene, creșterea producției a fost de 4,6% în același interval, sub dinamica raportată pentru România. Producție în creștere, preț european în scădere Pe lângă indicatorul de volum, tabloul de piață include și o cotație săptămânală la nivel european: în săptămâna 45 din 2026, prețul mediu UE pentru pui de carne (greutate carcasă) a fost de 283,64 euro/100 kg (aprox. 1.418 lei/100 kg). Comisia indică pentru această cotație o scădere de 1,9% față de aceeași săptămână a anului precedent. Publicația atrage însă atenția că cei doi indicatori nu sunt direct comparabili: perioada și produsul diferă, iar cotația europeană săptămânală nu este echivalentă cu prețurile încasate de fermele din România. Cu alte cuvinte, creșterea producției nu poate fi citită automat ca efect al unei evoluții de preț. Ce nu spun datele: marje, costuri și cerere Indicatorul Comisiei surprinde doar evoluția volumelor, nu și profitabilitatea. Pentru fermieri și procesatori, un volum mai mare trebuie pus în contextul costurilor (furaje, energie, procesare), al condițiilor contractuale și al cererii, notează Agronet. Datele nu arată marjele și nu demonstrează că prețurile plătite producătorilor români au urmat aceeași dinamică precum media europeană. Investiții și concurență: efectul depinde de livrările reale Creșterea volumului total include forme diferite de producție. În segmentul ecologic, Agronet amintește investiția anunțată de 8 milioane de euro (aprox. 40 milioane lei) pentru ferma BIO Carmistin de la Săhăteni, a treia unitate de acest tip a grupului, dar precizează că este vorba despre un segment cu cerințe specifice și că nu poate explica, singură, evoluția întregii producții naționale. Pe partea de concurență, piața europeană este influențată și de furnizori din afara UE. Publicația dă ca exemplu reluarea autorizării pentru exporturile argentiniene de carne de pasăre , cu livrări posibile din august 2026, subliniind că impactul depinde de cantitățile efectiv comercializate, de tipurile de produse și de cererea procesatorilor și comercianților. În continuare, relevanța pentru piață va fi dată de menținerea ritmului de creștere în restul anului și de comparații pe perioade similare, care pot confirma dacă avansul din ianuarie–august se consolidează sau se temperează. [...]

Fermierii români cer menținerea finanțării PAC și o alocare de minimum 23 mld. euro pentru 2028–2034 , pe fondul discuțiilor despre viitorul buget european, potrivit Economica . Miza este direct economică: nivelul subvențiilor și al banilor pentru investiții care susțin veniturile fermierilor și capacitatea de producție în agricultură. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) anunță că se alătură campaniei europene „NO CAP CUTS – FĂRĂ TĂIERI DIN PAC”, inițiată de fermierii irlandezi și susținută de organizațiile europene Copa-Cogeca, prin acțiuni organizate „direct în ferme”, pentru a transmite un mesaj către decidenții de la București și Bruxelles. De ce contează: subvenții și investiții, în același pachet AAC avertizează că propunerile privind viitorul buget european pot afecta competitivitatea fermelor, securitatea alimentară și dezvoltarea comunităților rurale. Organizația susține că o reducere a finanțării agricole, în contextul creșterii costurilor de producție, al schimbărilor climatice și al presiunii asupra producătorilor, ar putea diminua capacitatea fermierilor europeni de a continua producția. În poziția AAC, Politica Agricolă Comună (PAC) ar trebui să rămână o politică europeană distinctă, cu buget propriu și predictibil, păstrând cei doi piloni de finanțare: Pilonul I – plăți directe (subvenții); Pilonul II – investiții și dezvoltare rurală. Organizația insistă că cele două componente „nu trebuie puse în competiție una cu cealaltă” și afirmă că România ar trebui să obțină pentru 2028–2034 o alocare de minimum 23 miliarde euro (aprox. 115 miliarde lei) pentru agricultură, în cadrul celor doi piloni. Cum ar urma să se desfășoare mobilizarea AAC invită fermierii și cooperativele din toate județele, indiferent de dimensiunea exploatației sau sector, să participe la campania #NOCAPCUTS #FARATAIERIDINPAC prin acțiuni pașnice și mesaje publice transmise din ferme. Exemplele indicate includ afișarea mesajelor pe tractoare și utilaje, pe câmpuri, în ferme zootehnice, sere, solarii, livezi sau spații de depozitare, precum și distribuirea de fotografii și videoclipuri pe rețelele sociale cu mesaje precum „FĂRĂ TĂIERI DIN PAC!”, „NO CAP CUTS!” sau „AGRICULTURA ARE NEVOIE DE UN BUGET PUTERNIC!”. Ce solicită AAC autorităților AAC cere autorităților române să susțină în negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 menținerea unui buget PAC „puternic, distinct și adaptat” provocărilor din agricultură. În același timp, organizația solicită instituțiilor europene să țină cont de pozițiile organizațiilor reprezentative ale fermierilor și cooperativelor și să nu transforme agricultura într-un sector care suportă reduceri bugetare în timp ce obligațiile și costurile cresc. AAC reunește Federația Națională PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și Asociația Forța Fermierilor. [...]

Bugetul de despăgubiri pentru secetă nu acoperă cererile, iar plata pe hectar va fi tăiată pentru toți beneficiarii , deși statul vrea să vireze banii până la finalul anului, potrivit Digi24 . Ministerul Agriculturii anunță că aproape 54.000 de fermieri afectați de seceta din 2025 la porumb și floarea-soarelui intră la plată, însă cuantumul pe hectar va fi redus proporțional, deoarece solicitările depășesc bugetul disponibil. Schema de sprijin este una de urgență și are un buget total de 155.361.520 de lei, în timp ce valoarea totală a sprijinului solicitat „se apropie de 248 de milioane de lei”. Plățile trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026. La nivel național au fost înregistrate 53.930 de cereri, pentru o suprafață calamitată de 716.894,72 hectare. Suprafața determinată, conform cererilor de plată aferente anului 2025, este de 865.991,52 hectare. De ce scade ajutorul pe hectar Ajutorul fusese stabilit inițial la maximum 333 de lei pe hectar pentru culturile afectate în proporție de 90%–100%, iar pentru grade de afectare între 30% și 90% suma urma să fie redusă proporțional. În practică, pentru că totalul cererilor depășește bugetul aprobat, reducerea se va aplica „liniar” tuturor beneficiarilor. Ministerul Agriculturii precizează că va calcula și va comunica APIA „coeficientul de reducere liniară” imediat după finalizarea centralizării și a verificărilor de eligibilitate. Cine poate primi banii și ce urmează Sprijinul se acordă producătorilor agricoli ale căror culturi de porumb și floarea-soarelui au fost afectate între minimum 30% și maximum 100%, în baza HG nr. 751/2026, modificată prin HG nr. 950/2026. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu , spune că autoritățile au schimbat modul de calcul pentru a elimina prevederi care „îi dezavantajau pe fermieri”, iar echipele MADR și APIA sunt în etapa de verificări administrative, astfel încât sumele să ajungă în conturi până la 31 decembrie 2026. [...]

Plățile pentru secetă la porumb și floarea-soarelui vor fi reduse proporțional , după ce valoarea totală a sprijinului solicitat a depășit bugetul schemei, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . MADR arată că peste 53.900 de fermieri au depus cereri, iar autorizarea și efectuarea plăților ar urma să se încheie până la 31 decembrie 2026, prin APIA . Cereri peste plafon: buget de 155,36 mil. lei, solicitări de 248,02 mil. lei La finalul sesiunii de depunere (încheiată vineri, 6 noiembrie 2026), datele centralizate la nivel național prin centrele APIA indică: Beneficiari : 53.930 de fermieri au depus cereri de sprijin; Suprafață determinată (conform cererilor de plată aferente anului 2025): 865.991,52 hectare; Suprafață calamitată (afectată de secetă): 716.894,72 hectare; Buget total alocat : 155.361.520 lei; Valoare totală a sprijinului solicitat : 248.018.125,04 lei. Diferența dintre solicitări și buget înseamnă că, „în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, ajutorul va fi diminuat printr-o reducere liniară aplicată tuturor beneficiarilor . Cum se calculează sprijinul și cine este eligibil Sprijinul financiar de urgență vizează compensarea pierderilor la culturile de porumb și floarea-soarelui afectate de secetă și este implementat în baza HG nr. 751/2026 , cu modificările și completările ulterioare (HG nr. 950/2026). Schema se aplică producătorilor agricoli ale căror culturi au avut un grad de afectare între minimum 30% și 100% (inclusiv) . Cuantumul maxim stabilit este de 333 lei/hectar , pentru un grad de afectare de 90%–100% , iar pentru intervalul 30%–90% suma se diminuează proporțional . Ce urmează: coeficient de reducere și verificări administrative MADR precizează că va calcula și va comunica APIA coeficientul de reducere liniară „imediat după finalizarea centralizării și verificărilor de eligibilitate”. În perioada următoare, structurile teritoriale ale APIA vor încheia verificările administrative, astfel încât procesul de autorizare și efectuare a plăților să fie finalizat până la 31 decembrie 2026 . În comunicat, ministrul Florin Barbu afirmă că instituția a schimbat „modul de calcul care îi dezavantaja” pe fermieri și că se intră „în linie dreaptă” cu plata sumelor, după ultimele verificări administrative: „Fermierii afectați de secetă au nevoie de sprijin concret și rapid, motiv pentru care am intervenit și am deblocat actul normativ prin schimbarea modului de calcul care îi dezavantaja.” [...]

APIA a virat până la 5 noiembrie 102,6 milioane euro avans către zootehnie , bani care intră direct în lichiditatea fermelor înainte de finalul anului, potrivit AgroInfo . Sumele reprezintă avans la subvențiile APIA din zootehnie pentru anul de cerere 2026 și au fost plătite către crescătorii eligibili la sprijinul cuplat. Conform Ministerului Agriculturii , banii au fost deja virați în conturile beneficiarilor, în cadrul avansului din sprijinul cuplat zootehnic pentru venit (SCVZ). APIA a anunțat un procent de 75% pentru plata avansului, demarată la 16 octombrie 2026. Cum se împarte suma totală pe specii Defalcarea plăților autorizate până la 5 noiembrie 2026, conform datelor prezentate, este: PD-21 Sprijin cuplat pentru venit – Vaci de lapte: 49.128.425,97 euro (aprox. 259.319.000 lei) PD-22 Sprijin cuplat pentru venit – Carne vită: 8.856.971,11 euro (aprox. 46.745.000 lei) PD-23 Sprijin cuplat pentru venit – Bivolițe de lapte: 919.589,37 euro (aprox. 4.855.000 lei) PD-24 Sprijin cuplat pentru venit – Caprine: 4.945.903,00 euro (aprox. 26.106.000 lei) PD-24 Sprijin cuplat pentru venit – Ovine: 38.750.468,42 euro (aprox. 204.542.000 lei) Cuantumul avansului pe cap de animal Pentru avansul aferent sprijinului cuplat, cuantumurile pe cap de animal menționate sunt: Vaci de lapte (PD-21): 260,8575 euro/cap (aprox. 1.377,0145 lei/cap) Carne de vită (PD-22): 183,5325 euro/cap (aprox. 968,8313 lei/cap) Bivolițe de lapte (PD-23): 128,025 euro/cap (aprox. 675,8183 lei/cap) Ovine-caprine (PD-24): 9,49 euro/cap (echivalent în lei neprecizat în sursă) În practică, aceste avansuri contează prin faptul că reduc presiunea de numerar în ferme (furaje, utilități, servicii), într-o perioadă în care costurile operaționale sunt ridicate, iar încasările din piață pot fi întârziate. [...]

Un taur testat genomic din rasa Brună de Maramureș este scos la vânzare la circa 15 lei/kg , într-o tranzacție țintită către fermele care lucrează în Controlul Oficial al Performanțelor (COP), ceea ce poate influența direct programele de ameliorare din zootehnie, potrivit Agrointel . Mold este unul dintre cei 18 tauri prezentați la ediția din acest an a Paradei Taurilor Românești , eveniment organizat la Semtest Craiova pe 6 noiembrie, unde animalul a deschis prezentările. Asociația Crescătorilor de Taurine „Bruna-Schwyz” – Maramureș a anunțat că tăurașul este disponibil pentru vânzare și că există deja interes din partea fermierilor. Ce se vinde și de ce contează pentru ferme Tăurașul Mold are 19 luni și se află în prezent la Semtest Craiova. Este testat genomic (evaluare genetică pe baza ADN-ului, folosită pentru a estima potențialul de producție și reproducție) și are „valori de ameliorare notabile”, conform declarațiilor lui Dorel Codrea, președintele asociației. În articol sunt menționate câteva repere tehnice folosite în selecția pentru reproducție: indice global: 111; valoare de ameliorare: +231 kg la lapte (transmis la fiice față de media populației, în lactație); producția mamei: 6.594 kg lapte, cu 3,40% proteină. Condiții și preț: acces limitat la fermele din COP Vânzarea este adresată fermierilor care au animale în COP, iar prețul pornește de la circa 15 lei/kilogram, cu posibilitatea de variație în funcție de ofertele primite. În material se precizează că Mold are aproximativ 530 kg, ceea ce duce la un preț estimat de circa 8.000 lei. Dorel Codrea afirmă că există deja doi fermieri interesați și că, „cel mai probabil”, tăurașul va ajunge într-o fermă înscrisă în asociație. „Avem deja doi fermieri interesați de MOLD iar acesta se va vinde la un preț care pornește de la 15 lei/kilogram, el având circa 530 de kilograme (circa 8.000 lei n.r). Noi vindem în pierdere, dar crescătorii trebuie încurajați și susținuți pentru a duce mai departe această rasă.” Context: utilizare în ameliorare și adaptarea rasei Potrivit explicațiilor din articol, Mold este propus ca taur de reproducție pentru ameliorarea efectivelor, iar rasa Brună este descrisă ca fiind bine adaptată atât pentru sisteme intensive, cât și extensive. Totodată, este subliniată importanța componentelor laptelui pentru preparate lactate și brânzeturi, ca argument economic pentru selecția genetică orientată spre calitate. [...]