Știri
Știri din categoria Agricultură
Accesul la piața chineză deschide o nouă rută de export pentru lactatele românești, dar doar pentru producătorii care pot îndeplini cerințe stricte de siguranță alimentară. China a aprobat importurile de produse lactate din România, potrivit Economedia, care citează un comunicat preluat de Bloomberg și menționat de G4Food.
Decizia permite producătorilor români eligibili să exporte o gamă largă de produse, de la brânzeturi și lapte praf până la produse din zer și formule pentru sugari. Produsele trebuie să fie realizate din lapte de vacă, oaie sau capră.
Aprobarea nu echivalează automat cu exporturi imediate pentru întreg sectorul, deoarece accesul este condiționat de respectarea standardelor chineze de siguranță alimentară, conform comunicatului citat.
Pe lista produselor care pot intra pe piața chineză intră, potrivit informațiilor publicate:
G4Food amintește că, în urmă cu două săptămâni, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a efectuat o vizită oficială în China pentru a semna un memorandum de înțelegere cu omologul său chinez. În materialul Economedia nu sunt oferite detalii despre calendarul aplicării sau despre lista companiilor care ar urma să exporte efectiv.
Recomandate
România a urcat pe primul loc la exporturile de rapiță către Germania , un semnal important pentru veniturile din agricultură și pentru poziționarea fermierilor români pe o piață-cheie din UE, potrivit Profit . În prima jumătate a sezonului de comercializare 2025/26, România a exportat către Germania 873.400 de tone de rapiță, depășind Ucraina și devenind cel mai mare furnizor al pieței germane. Datele sunt atribuite Oficiului Federal de Statistică al Germaniei și sunt confirmate de Uniunea pentru Promovarea Plantelor Oleaginoase și Proteinice (UFOP). Saltul este puternic față de aceeași perioadă a sezonului anterior, când livrările României către Germania au fost de 229.600 de tone. Publicația notează, citând Agro TV, că exporturile românești către Germania s-au cvadruplat într-un singur sezon. De ce contează: schimbare de lider pe o piață mare din UE Depășirea Ucrainei are relevanță economică directă: Germania este un cumpărător major, iar creșterea volumelor exportate indică o capacitate mai mare a României de a livra constant către un partener comercial important. Ucraina a furnizat Germaniei aproximativ 752.500 de tone în prima jumătate a sezonului 2025/26, în scădere cu 39% față de anul anterior, conform datelor prezentate. Profit amintește că Ucraina a dominat ani la rând piața europeană a rapiței, iar războiul din 2022 a perturbat parțial fluxurile, deși exporturile au continuat prin coridoare maritime, rute terestre și acorduri comerciale europene. Ce se vede în cifrele raportate România: 873.400 de tone exportate către Germania în prima jumătate a sezonului 2025/26 România (aceeași perioadă, sezonul anterior): 229.600 de tone Ucraina: aprox. 752.500 de tone în prima jumătate a sezonului 2025/26 (minus 39% față de anul anterior) Materialul nu oferă detalii despre prețuri, valoarea exporturilor sau factorii interni (producție, randamente, logistică) care au susținut creșterea, astfel că impactul financiar exact nu poate fi estimat pe baza informațiilor disponibile în sursă. [...]
Decontarea subvenției la energia pentru irigații pe 2025 va fi împinsă până la 31 mai 2026 , după ce Ministerul Agriculturii a pus în transparență un proiect de hotărâre de Guvern care permite plata din bugetul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) , în limita sumelor alocate de la MADR, potrivit Agrointel . Miza este una de flux de numerar pentru fermierii care irigă, în condițiile în care sprijinul a întârziat, iar proiectul introduce o derogare pentru a face posibilă decontarea. Ajutorul vizează susținerea „în cotă de până la 50%” a cheltuielilor cu energia electrică necesară funcționării agregatelor sau echipamentelor pentru irigații, conform proiectului citat. Ce se schimbă, concret: termen și mecanism de plată Pentru anul 2025, decontarea cheltuielilor cu energia electrică pentru irigații ar urma să se facă până la 31 mai 2026 , din bugetul ANIF, în limita sumelor alocate din bugetul MADR cu această destinație. Proiectul descrie și pașii administrativi care condiționează plata: hotărârea trebuie aprobată de Guvern și publicată în Monitorul Oficial ; în cinci zile de la intrarea în vigoare a hotărârii, se emite ordinul ministrului agriculturii pentru stabilirea cotei aferente cheltuielilor cu energia, pe baza situației centralizatoare transmise de ANIF; în cinci zile de la aprobarea ordinului, ANIF solicită deschiderea creditelor bugetare către direcția de buget din MADR, pentru efectuarea plăților către beneficiari. De ce a întârziat plata: explicația din proiect În proiectul de act normativ, MADR motivează întârzierea printr-un cumul de factori: măsuri fiscal-bugetare și „reconsiderarea bugetului” alocat ministerului, dar și transmiterea cu întârziere a facturilor de energie electrică de către furnizori , element care ar fi contribuit la imposibilitatea decontării în anul în curs. „Având în vedere faptul că (...) transmiterea cu întârziere a facturilor de energie electrică de către furnizori (...) au condus la imposibilitatea decontării acestor sume în anul în curs, se propune derogarea de la prevederile art. 81 alin. (5) şi ale art. 81^1 alin. (1) din normele de aplicare a Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, pentru asigurarea plății acestor cheltuieli”, se arată în proiectul MADR, citat de Agrointel. Impact pentru fermieri: presiune pe lichiditate și datorii scadente Potrivit materialului, utilizatorii de apă pentru irigații au semnalat că plățile au întârziat „foarte mult”. În justificarea proiectului, ministerul arată că plățile ar urma să sprijine „redresarea economică” a producătorilor agricoli, în contextul lipsei resurselor financiare pentru continuarea activităților și al riscului de neplată la scadență a obligațiilor către furnizori, salarii, credite și utilități. Următorul pas, esențial pentru intrarea efectivă la plată, rămâne aprobarea hotărârii de Guvern și publicarea ei în Monitorul Oficial, urmate de emiterea ordinului de ministru și deschiderea creditelor bugetare, în termenele prevăzute în proiect. [...]
APIA deschide din 20 aprilie fereastra de depunere a cererilor de plată pentru 2026 la schema de ajutor de stat pentru prima împădurire, cu termen-limită 15 iulie, ceea ce fixează calendarul de lucru pentru beneficiarii cu angajamente deja asumate, potrivit AgroInfo . Perioada 20 aprilie – 15 iulie vizează beneficiarii care au depus cereri de sprijin în cadrul Schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” în sesiunile 1/2016, 2/2017, 3/2018, 4/2019, 5/2020 și/sau 6/2021 și care au angajamente în baza schemei. În același interval pot fi depuse și formularele de modificare a cererilor de plată, până la 15 iulie 2026, inclusiv. Unde și în ce bază legală se depun cererile Conform Ordinului MADR nr. 102/30.03.2026 , cererile de plată pentru anul 2026 se depun la Centrele Județene APIA sau la Centrul Municipiului București, în funcție de încadrarea solicitantului. Ce tipuri de sprijin pot fi cerute și ce documente sunt necesare Prin cererile de plată se poate solicita sprijin: pentru lucrări de întreținere/îngrijire; și/sau pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi terenurilor agricole. În funcție de costurile solicitate, dosarul trebuie să includă documente doveditoare privind efectuarea lucrărilor de întreținere/îngrijire, menționate în capitolul V („Documente atașate cererii de plată”) din formularul-tip pentru 2026. Pentru detalii despre schemă, APIA indică informații publicate pe site-ul instituției, la secțiunea dedicată măsurilor de sprijin. [...]
APIA avertizează că circulă SMS-uri false care pot duce la furt de date și bani din conturile fermierilor și crescătorilor de animale, potrivit AgroInfo . Mesajele sunt trimise în numele agenției și includ linkuri către un site neoficial, „plata-apia.ro”, care nu aparține APIA. Publicația arată că mesajele frauduloase le cer beneficiarilor plăților APIA „actualizarea datelor bancare”, prin accesarea unui link. APIA precizează că aceste solicitări nu sunt ale instituției. Ce li se cere fermierilor să facă (și să nu facă) APIA recomandă explicit beneficiarilor: să nu acceseze linkurile primite prin SMS; să nu introducă date personale sau bancare ; să nu efectueze plăți . Dacă ați accesat linkul sau ați introdus date În cazul în care cineva a urmat instrucțiunile din SMS, APIA indică pași de urgență: contactarea imediată a băncii; anunțarea instituției (în contextul mesajului, instituția relevantă pentru beneficiar); ignorarea și ștergerea mesajului. APIA mai transmite că autoritățile competente au fost notificate. Cum se fac, de fapt, actualizările de cont la APIA Instituția subliniază că nu solicită actualizarea datelor bancare prin linkuri . Actualizarea se face „doar prin comunicare cu responsabilul de dosar”, prin furnizarea unui extras de cont, conform informațiilor publicate. [...]
Noi cuantumuri pentru eco-schemele la bovine intră în fluxul de plată APIA , după ce Ministerul Agriculturii a publicat un proiect de Ordin MADR care stabilește sumele unitare aferente anului 2025, potrivit AgroInfo . Miza pentru ferme este una direct economică: cuantumurile fixează nivelul subvențiilor suplimentare care se achită acum prin APIA. Proiectul de ordin vizează eco-scheme pentru fermele de creștere a vacilor și include atât plăți calculate pe UVM (unitate vită mare – indicator standard folosit pentru a echivala efectivele de animale), cât și plăți pe cap de animal, în funcție de intervenție. Cuantumuri pentru vaci de lapte (PD-07) – euro/UVM Pentru intervenția PD-07 „Creșterea nivelului de bunăstare a vacilor de lapte”, proiectul indică următoarele cuantumuri unitare: Evitarea mulsului traumatic și bunăstarea ugerului: 70,2400 euro/UVM (aprox. 350 lei/UVM) Sănătatea ongloanelor: 38,4600 euro/UVM (aprox. 190 lei/UVM) Îmbunătățirea zonei de odihnă: 22,1300 euro/UVM (aprox. 110 lei/UVM) Asigurarea unor rații furajere optimizate pentru creșterea bunăstării și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: 66,6400 euro/UVM (aprox. 330 lei/UVM) Cuantumuri pentru tineret bovin la îngrășat (PD-08) – euro/cap Pentru PD-08 „Măsură pentru bunăstarea tineretului bovin la îngrășat”, cuantumurile sunt exprimate pe cap de animal: Creșterea cu cel puțin 15% a spațiului disponibil alocat fiecărui animal (sistem semiintensiv și intensiv, în stabulație): 175,4100 euro/cap (aprox. 870 lei/cap) Asigurarea condițiilor de confort sporite în zona de odihnă: 18,2200 euro/cap (aprox. 90 lei/cap) Asigurarea unor rații furajere optimizate pentru creșterea bunăstării și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: 55,5300 euro/cap (aprox. 280 lei/cap) Cuantumuri pentru pășunat extensiv (PD-27) – euro/UVM Pentru PD-27 „Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate”, proiectul prevede: 02 – zona montană, 60 zile: 72,7500 euro/UVM (aprox. 360 lei/UVM) 03 – zona montană, 90 zile: 122,4200 euro/UVM (aprox. 610 lei/UVM) 04 – zona deal: 168,6600 euro/UVM (aprox. 840 lei/UVM) 05 – zona câmpie: 135,2500 euro/UVM (aprox. 670 lei/UVM) Ce înseamnă pentru ferme Publicația notează că aceste subvenții suplimentare (eco-scheme) sunt „acum pe fluxul plăților” derulate de APIA, iar proiectul de ordin fixează cuantumul unitar aferent anului 2025. Documentul este, însă, prezentat ca proiect , ceea ce înseamnă că forma finală urmează să fie confirmată prin ordinul MADR adoptat. [...]
Diferențele mari de preț au început să scoată îngrășăminte din SUA spre export , chiar în sezonul de plantare, pe fondul scumpirilor globale generate de războiul cu Iranul, potrivit news.ro . Mișcarea indică o presiune suplimentară pe lanțul de aprovizionare și un risc de volatilitate pentru fermieri, într-o piață în care traderii și retailerii controlează o parte importantă din fluxuri. Un analist din sector, Josh Linville (vicepreședinte pentru îngrășăminte la StoneX ), spune că barje cu uree importată în SUA au fost cumpărate în această săptămână în Portul New Orleans pentru a fi exportate către alte regiuni. Potrivit lui, unele transporturi ar putea fi achiziționate pe fluviul Mississippi, reîncărcate pe nave maritime și trimise în străinătate. De ce apare stimulentul de export De la începutul războiului cu Iranul, pe 28 februarie, prețurile îngrășămintelor pe bază de azot au crescut puternic, iar peste 30% din exporturile globale au fost afectate de aproape închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran. SUA și Israel au anunțat vineri că ruta maritimă a fost complet redeschisă după armistițiul dintre Israel și Liban, ceea ce a dus la o scădere abruptă a prețurilor petrolului. Chiar și așa, diferența de preț rămâne un factor cheie: la New Orleans, ureea este cu aproximativ 170 de dolari pe tonă scurtă mai ieftină decât pe piețele externe, ceea ce creează oportunitatea de a profita de arbitraj (cumpărare ieftin într-o piață și revânzare mai scump în alta). Cine controlează fluxurile și ce se știe (și nu se știe) În contextul începerii sezonului de plantare de primăvară în SUA, unele organizații ale fermierilor și senatorul republican Josh Hawley din Missouri au acuzat companiile de îngrășăminte de majorări excesive de prețuri. Linville susține însă că prețurile interne sunt suficient de joase față de cele externe încât îngrășămintele destinate pieței americane sunt cumpărate în porturi și revândute în afara SUA. Totuși, în piața „relativ opacă” a îngrășămintelor din SUA nu este clar cine revinde aceste importuri. Materialul notează și o diferență de roluri în lanțul comercial: producătorii controlează producția și vânzarea până la distribuitori, în timp ce retailerii și traderii ajung să controleze o mare parte din fluxurile de aprovizionare către fermieri. Context: presiune globală pe costuri, scăderi puțin probabile Producătorul CF Industries a anunțat la finalul lunii martie că renunță temporar la unele comenzi de export cu prețuri mai mari în timpul sezonului de plantare, pentru a se asigura că fermierii americani au acces la suficiente cantități. La nivel global, costul îngrășămintelor a devenit o problemă majoră pentru agricultori, în condițiile în care prețurile culturilor sunt mult mai mici decât în 2022, când îngrășămintele s-au scumpit după invazia Rusiei în Ucraina. Rabobank a transmis luni că îngrășămintele pe bază de azot și fosfați au intrat deja într-o zonă de preț „inaccesibilă”, iar o scădere semnificativă este puțin probabilă în următoarele luni. „Această situaţie ar putea avea efecte de durată”, a spus Stephen Nicholson, director pentru cereale şi oleaginoase în America de Nord la Rabobank. [...]
