Știri
Știri din categoria Agricultură
România a urcat pe primul loc la exporturile de rapiță către Germania, un semnal important pentru veniturile din agricultură și pentru poziționarea fermierilor români pe o piață-cheie din UE, potrivit Profit.
În prima jumătate a sezonului de comercializare 2025/26, România a exportat către Germania 873.400 de tone de rapiță, depășind Ucraina și devenind cel mai mare furnizor al pieței germane. Datele sunt atribuite Oficiului Federal de Statistică al Germaniei și sunt confirmate de Uniunea pentru Promovarea Plantelor Oleaginoase și Proteinice (UFOP).
Saltul este puternic față de aceeași perioadă a sezonului anterior, când livrările României către Germania au fost de 229.600 de tone. Publicația notează, citând Agro TV, că exporturile românești către Germania s-au cvadruplat într-un singur sezon.
Depășirea Ucrainei are relevanță economică directă: Germania este un cumpărător major, iar creșterea volumelor exportate indică o capacitate mai mare a României de a livra constant către un partener comercial important.
Ucraina a furnizat Germaniei aproximativ 752.500 de tone în prima jumătate a sezonului 2025/26, în scădere cu 39% față de anul anterior, conform datelor prezentate. Profit amintește că Ucraina a dominat ani la rând piața europeană a rapiței, iar războiul din 2022 a perturbat parțial fluxurile, deși exporturile au continuat prin coridoare maritime, rute terestre și acorduri comerciale europene.
Materialul nu oferă detalii despre prețuri, valoarea exporturilor sau factorii interni (producție, randamente, logistică) care au susținut creșterea, astfel că impactul financiar exact nu poate fi estimat pe baza informațiilor disponibile în sursă.
Recomandate
Cotațiile cerealelor intră în iunie cu semne de revenire, dar prețurile la poarta fermei rămân sub nivelurile din porturi. Potrivit Agrointel , după o scădere accentuată la final de mai, trasă în jos de ieftinirea petrolului, începutul verii aduce o ușoară schimbare de direcție, pe fondul scumpirii țițeiului și al unei deschideri „ușor pe plus” a grâului pe piețele americane. Europa: grâul își caută un prag, porumbul rămâne mai scump La Euronext , contractul futures pe grâu pentru septembrie 2026 (noua recoltă) a coborât cu 2,75 euro/tonă, până la 207,50 euro/tonă, cel mai redus nivel din 8 mai. În același timp, la portul Hamburg, grâul din noua recoltă este indicat la 216 euro/tonă, față de 208 euro/tonă la sfârșitul lunii mai. Pentru noua recoltă 2026, publicația indică următoarele repere orientative în piața europeană: Grâu: 216 euro/tonă Orz furajer: 197,50–199 euro/tonă (față de 196 euro/tonă la finele lui mai) Secară: 180,50–182 euro/tonă (față de 179 euro/tonă la finele lui mai) La porumb, diferența de preț față de grâu se menține: futures august 2026 la Euronext a rămas la 227 euro/tonă, iar noua recoltă (noiembrie 2026) a fost cotată la 211,75 euro/tonă, peste grâu. România: ofertele pentru recolta 2026, sub echivalentul din export În România, prețurile „la poarta fermei” pentru recolta 2026 sunt descrise ca fiind mai scăzute, în condițiile în care marfa acumulează ulterior costuri logistice și de transport până la procesare și export. Ca reper, Agrointel citează cotațiile indicative afișate de Fermele Iliuță (cumpărător din județul Călărași): Orz (recolta 2026): 845 lei/tonă Grâu de panificație (recolta 2026): 935 lei/tonă Grâu furajer (recolta 2026): 895 lei/tonă Rapiță (recolta 2026): 2.590 lei/tonă Colectarea se face prin bazele companiei din Călărași: Drăgalina, Ivănești și Floroaica. La un curs indicat de aproximativ 5,00 lei/euro, prețul grâului de panificație de 935 lei/tonă este echivalent cu circa 187 euro/tonă, sub nivelul menționat pentru portul Hamburg. Presiuni și sprijin din prognoze: UE taie din cereale, Rusia mizează pe exporturi mari Comisia Europeană a revizuit în scădere estimările de producție pentru 2026: Grâu comun: 126,9 milioane tone Orz: 51,75 milioane tone Porumb: 60,35 milioane tone În schimb, estimările pentru oleaginoase au fost revizuite în sus, la 20,85 milioane tone rapiță și 8,9 milioane tone floarea-soarelui, aspect prezentat ca favorabil pentru fermierii români cu astfel de culturi. Pe partea de ofertă globală, Rusia intenționează să exporte în 2025/2026 circa 60 milioane tone de cereale, dintre care 50 milioane tone grâu, peste estimările anterioare de 43–44 milioane tone, ceea ce menține presiunea pe prețuri la nivel mondial. Rapița: scădere pe contract, posibil sprijin din soia și petrol La rapiță, contractul futures august 2026 la Euronext a scăzut cu 2,50 euro/tonă, până la 524,50 euro/tonă. Totuși, Agrointel notează că o creștere a prețurilor la soia și petrol ar putea susține cotațiile rapiței la început de săptămână. În acest context, publicația amintește estimări USDA privind o cerere mondială robustă de soia și stocuri americane mai strânse decât se așteptau piețele, alături de prognoze de producție ridicate la nivel global și importuri în creștere ale Chinei în 2026/27. De ce contează pentru fermieri și traderi Diferența dintre reperele din porturi/burse și ofertele la poarta fermei rămâne un punct sensibil în negocierile pentru recolta 2026, mai ales într-o piață în care energia (prin petrol) influențează rapid sentimentul și costurile. În paralel, perspectivele de producție din UE și planurile de export ale Rusiei pot continua să țină prețurile sub presiune, chiar dacă pe termen scurt apar semne de revenire pe fondul scumpirii țițeiului. [...]
Sectorul agricol și-a erodat masiv profitabilitatea, pe fondul unui șoc combinat de prețuri și costuri , iar multe firme au ajuns să funcționeze cu lichiditate insuficientă: între 2022 și 2025, cifra de afaceri a producătorilor a scăzut cu 28,6% (de la 43,2 la 30,9 miliarde lei), iar profitul net s-a prăbușit cu 70%, potrivit Economedia , care citează o analiză sectorială realizată de Infinexa . Problema nu este doar una de rezultate contabile: la finalul lui 2024, 66% dintre companiile agricole funcționau cu capital de lucru negativ, ceea ce indică presiune directă pe plăți curente și pe finanțarea activității (stocuri, inputuri, salarii). Ce a împins sectorul în criză: prețuri în cădere, costuri în urcare Analiza indică o deteriorare rapidă a raportului dintre prețurile de vânzare și costurile de producție. Prețul grâului a coborât de la un vârf de 435 euro/tonă în 2022 la sub 210 euro/tonă în 2025, în timp ce inputurile au devenit semnificativ mai scumpe. În paralel: îngrășămintele s-au scumpit cu 344% în doi ani; costul per hectar la porumb s-a dublat. Presiune suplimentară: importuri și secetă prelungită Peste șocul economic s-au suprapus doi factori care au redus și mai mult puterea de negociere și capacitatea de producție. Importurile de cereale ucrainene au crescut de 20 de ori în 2022, ceea ce, potrivit analizei, a slăbit poziția fermierilor locali în piață. Pe partea climatică, România a avut 41 de luni consecutive de secetă în perioada 2022–2025, descrisă drept cea mai lungă din istoria recentă, cu efecte severe asupra producției. Efecte în lanț: nici traderii nu au fost ocoliți Dificultățile nu s-au limitat la producători. Traderii au înregistrat o contracție a veniturilor de peste 41%, iar marjele brute au coborât sub 1%, semn că presiunea pe prețuri și volatilitatea au afectat întregul lanț comercial. Un element structural suplimentar menționat în analiză este că, din 2025, România nu mai are producție internă de îngrășăminte, după închiderea Azomureș , ceea ce crește dependența de importuri într-un moment de costuri ridicate. [...]
România pierde din estimarea de producție la grâu, iar corecția de randament apasă pe oferta internă din 2026 , potrivit unei analize Economica , care citează cea mai recentă prognoză din mai a JRC (Serviciul Științific al Comisiei Europene) . JRC estimează pentru România un randament mediu de 4,98 tone/ha, după o revizuire în minus cu 1% față de prognoza din aprilie. Comparativ cu anul trecut, fermierii ar urma să obțină cu 9% mai puțin la hectar, după un 2025 cu randament record (5,5 tone/ha). În același timp, randamentul ar rămâne cu 10% peste media ultimilor cinci ani. Pe partea de suprafețe, grâul comun acoperă în acest an agricol 2,2 milioane de hectare, cu 9,8% mai mult decât anul anterior, când producția totală a fost „record”, de aproximativ 13–14 milioane de tone. La grâul dur, suprafața cultivată a crescut cu 76%, însă de la un nivel „aproape insignifiant”, astfel că impactul în volum rămâne limitat. În total, în toamna lui 2025 au fost însămânțate 2,23 milioane de hectare cu grâu, iar producția ar putea ajunge la 11,1 milioane de tone, conform ultimei prognoze. În aprilie, când randamentul preconizat era de 5,02 tone/ha, producția totală era estimată la 11,2 milioane de tone — diferența înseamnă o tăiere de aproape 90.000 de tone. Context european: randamente mai slabe în majoritatea UE Prognoza indică o scădere a randamentelor la nivel european: media UE ar urma să fie de 5,80 tone/ha, cu 5% sub nivelul de anul trecut, după o reducere cu 1% față de aprilie. Cele mai mari scăderi sunt anticipate în Estonia (minus 16%) și Finlanda (minus 14%). [...]
Fermierii care cultivă usturoi mai au timp până pe 5 iunie să ceară sprijinul de 3.000 euro/ha (aprox. 15.000 lei/ha), în cadrul Programului de susținere a producției de usturoi , potrivit AGRO TV . Cererile se depun la Direcțiile Agricole Județene , iar fereastra de depunere este limitată la 10 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Schema este reglementată prin HG nr. 402/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 444 din 26 mai 2026, și are forma unui „ajutor de minimis” (sprijin de stat de valoare mică, acordat în condiții simplificate). Condiții-cheie și plafon pe beneficiar Ajutorul este de 3.000 euro/ha și se acordă pentru o suprafață cumulată de maximum 6 hectare pe beneficiar. Conform informațiilor din articol, pragurile de eligibilitate includ: suprafață minimă eligibilă: 3.000 metri pătrați; producție minimă: 3,5 tone/ha. Cine poate solicita și când se plătește Pot aplica persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice care desfășoară activitate în producția agricolă. Plata subvenției urmează să fie făcută într-o singură tranșă, până cel târziu la 22 decembrie 2026. Program extins la unele direcții agricole Pentru a prelua dosarele în termen, unele direcții agricole au anunțat program special. În județul Botoșani, de exemplu, cererile au putut fi depuse și sâmbătă (30 mai), duminică (31 mai) și luni (1 iunie), mai notează publicația. [...]
Fragmentarea fermelor rămâne o frână pentru productivitate , iar România ar putea câștiga operațional dacă preia din modelul argentinian de comasare și tehnologii agricole, potrivit AgroInfo , care relatează despre o întâlnire între conducerea Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) și o delegație din Argentina. În discuțiile cu delegația condusă de ambasadorul Argentinei în România, Carlos Alejandro Poffo, președintele CCIR, Mihai Daraban, a indicat că România asigură aproximativ 3,2% din producția agricolă a Uniunii Europene, dar că acest procent ar putea crește „semnificativ” dacă fragmentarea producătorilor agricoli nu ar mai funcționa ca o frână. Ce presupune „modelul din Argentina”, în versiunea prezentată la întâlnire Daraban a invocat câteva elemente pe care Argentina le-ar fi folosit pentru a depăși provocări similare, cu accent pe scară și eficiență: dimensiunea minimă a exploatațiilor: aproximativ 150 de hectare, comparativ cu 1–5 hectare în România, conform declarațiilor citate; utilizarea tehnologiilor de precizie și a unor soluții eficiente inclusiv pentru gestionarea stocurilor; sisteme de lucrare a solului fără arătură convențională (no-till, adică lucrări minime ale solului, cu impact mai redus asupra structurii acestuia). În același context, Daraban a menționat și o concentrare a suprafețelor în Argentina, indicând „40 de milioane de hectare gestionate de doar 300 de fermieri argentinieni”, ca exemplu de agricultură la scară mare. Miza pentru România: schimb de know-how și acces la piețe Potrivit președintelui CCIR, schimbul de experiență cu comunitatea agricolă argentiniană ar avea „valoare practică imediată” pentru fermierii români. El a indicat și târgul INDAGRA drept platformă regională relevantă, unde partenerii argentinieni ar putea găsi „cel mai eficient punct de acces” către piețele din sud-estul Europei. Ambasadorul Argentinei a adus în discuție și componenta logistică, afirmând că Portul Constanța este privit ca un „activ strategic”, inclusiv prin conexiunea cu Dunărea și infrastructura specializată pentru produse agricole, ceea ce l-ar face un partener natural pentru operatorii argentinieni din logistica cerealieră. Ce urmează Materialul nu indică un acord concret sau un calendar de implementare, ci doar intenția de cooperare și direcțiile de interes (mecanizare avansată, lucrări conservative ale solului, logistică). În lipsa unor detalii suplimentare, rămâne de văzut dacă discuțiile se vor traduce în proiecte aplicate pentru reducerea fragmentării și creșterea eficienței în fermele din România. [...]
Atacul de ciori a compromis până la 95% din unele culturi ale unei ferme din Țăndărei (Ialomița), iar blocajul administrativ legat de constatarea pagubelor riscă să împingă fermierul dincolo de fereastra optimă de reînsămânțare, cu efect direct asupra producției și a contractelor comerciale, potrivit AgroIntel . Gheorghe Petișanu , administratorul fermei Mys Ap Agro, care lucrează 810 hectare în județul Ialomița, reclamă distrugeri masive în culturile de porumb și floarea-soarelui, pe fondul înmulțirii necontrolate a păsărilor sălbatice. El spune că, după răsărire, ciorile scot plantele de porumb și le consumă rădăcina, iar la floarea-soarelui „o mănâncă cu totul”, ceea ce face cultura „compromisă”. Dimensiunea pagubelor și diferența față de anii trecuți Fermierul indică afectarea unor suprafețe de: 9 hectare de porumb; 50 de hectare de floarea-soarelui. În 2026, severitatea atacurilor ar fi crescut puternic față de anii anteriori, când pierderile erau, potrivit lui, de 10–15%. Acum, în cazul porumbului, acesta vorbește despre un nivel de 95%: „E ceva masiv anul acesta”. Administratorul fermei precizează că nu a făcut încă o evaluare financiară a pagubelor. Întârzieri la constatare, presiune pe reînsămânțare Petișanu spune că a depus o plângere la Primăria Țăndărei (Registrul Agricol) și așteaptă o comisie de evaluare a pagubelor, dar susține că este întârziat și i s-a cerut să nu intervină în cultură până la inspecția în teren. În același timp, întârzierea îl pune într-o situație operațională dificilă: dacă așteaptă prea mult, poate pierde momentul potrivit pentru a întoarce cultura și a reînsămânța, într-o campanie care este deja „cam târziu”, după cum afirmă. Pentru floarea-soarelui, el estimează pagube de 30–40% și spune că nu este sigur dacă merită să întoarcă terenul: „Unii specialiști spun să o las așa, alții să o întorc. E riscant acum”. Risc comercial: contracte la floarea-soarelui high oleic Miza nu este doar producția fizică, ci și livrările contractate. Ferma are contracte comerciale pentru floarea-soarelui high oleic (cu conținut ridicat de acid oleic), iar neîndeplinirea cantităților asumate ar putea atrage penalități. „Avem contracte și dacă nu ne facem targetul s-ar putea să plătim despăgubiri.” Ce cer fermierii: intervenție și un cadru funcțional de compensare Fermierul afirmă că nu există soluții eficiente de despăgubire sau asigurare pentru astfel de situații și solicită implicarea autorităților de mediu, inclusiv printr-un studiu privind efectivele de ciori și capacitatea mediului de a le susține. El mai arată că, pentru a compensa pierderile anuale, a fost nevoit să mărească densitatea la semănat, ceea ce îi ridică costurile, întrucât sămânța se plătește la număr de boabe. [...]
