Știri
Știri din categoria Agricultură
Un program-pilot de 12 luni mută cercetarea agricolă direct în ferme, printr-un model de lucru care colectează sistematic date din teren și le transformă în priorități de cercetare, cu miză operațională pentru gestionarea riscurilor fitosanitare și adaptarea tehnologiilor la presiunea climatică, potrivit AGRO TV.
Inițiativa se numește RADAR (Realitate – Analiză – Decizie – Aplicare – Rezultate) și este lansată de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa (SCDP Băneasa) împreună cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București (ICDPP). Programul este descris ca un proiect pilot care testează un nou model de colaborare între cercetare și fermieri.
Potrivit unui comunicat al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), dat publicității prin AGERPRES, logica programului pornește de la ideea că problemele reale din exploatații trebuie să influențeze direct agenda de cercetare și inovare, pentru ca rezultatele să fie relevante și aplicabile.
Sub sloganul „Fermieri – probleme reale – soluții din cercetare”, echipe mixte (cercetare și suport tehnic) vor merge în exploatații agricole pentru:
În faza pilot, care durează 12 luni, inițiatorii urmăresc să construiască o rețea de fermieri colaboratori și să definească un portofoliu de probleme tehnologice prioritare.
Un obiectiv explicit al programului este stabilirea priorităților în gestionarea riscurilor fitosanitare. În comunicatul citat, ICDPP indică drept context reducerea numărului de substanțe active și, implicit, a produselor de protecția plantelor disponibile pe piață, pe fondul schimbărilor climatice care afectează ciclurile biologice ale plantelor, bolilor și dăunătorilor.
„Prin Programul RADAR ne propunem să înțelegem mai bine problemele întâlnite în ferme și să contribuim la fundamentarea unor direcții de cercetare care să răspundă acestor provocări”, explică în comunicat Mihaela Monica Dinu, reprezentantă a ICDPP București.
Inițiatorii susțin că RADAR nu ar trebui perceput ca activitate de consultanță sau mecanism de control, ci ca un parteneriat „transparent și aplicat” cu mediul academic.
„Obiectivul nostru este să construim un mecanism funcțional și util atât pentru cercetători, cât și pentru fermieri”, a transmis directorul SCDP Băneasa, Viorel Cătălin Oltenacu, citat în comunicat.
Programul va fi finanțat inițial integral din fonduri proprii, folosind infrastructura și resursele interne ale instituțiilor implicate, cu intenția de a construi un mecanism standardizat de documentare și analiză a problemelor din ferme. În perspectivă, modelul este prezentat ca bază pentru parteneriate public-private și pentru atragerea de finanțări dedicate inovării și rezilienței în agricultură.
Recomandate
Guvernul pregătește un plan de ieșire din criza exportului de ovine și o decizie rapidă la ANSVSA , după protestul crescătorilor de oi din București, potrivit Mediafax . Vicepremierul Tánczos Barna , care asigură interimatul la Ministerul Agriculturii, a primit la Palatul Victoria delegația oierilor care au protestat joi și au cerut demiterea președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Întâlnirea a avut loc la solicitarea premierului interimar Ilie Bolojan, care l-a mandatat pe Tánczos să discute cu reprezentanții sectorului. Revendicările fermierilor au vizat, în principal, schimbarea conducerii ANSVSA, pe fondul acuzațiilor privind lipsa de dialog, dar și urgentarea soluțiilor pentru ieșirea din criză și compensarea pierderilor provocate de blocarea exportului de ovine. Ce măsuri sunt anunțate pe termen scurt Conform comunicatului guvernului citat de publicație, Tánczos Barna a cerut ANSVSA să finalizeze un plan de măsuri pentru un sistem „riguros și credibil” de trasabilitate și control al mișcării animalelor, astfel încât România să poată demonstra capacitatea de a gestiona aspectele legate de controlul bolilor. Vicepremierul a spus că, „zilele acestea”, o nouă echipă de experți de la ANSVSA și din mediul academic va prezenta planul de ieșire din criză, care urmează să fie dezbătut săptămâna viitoare cu: Colegiul Medicilor Veterinari; reprezentanții fermierilor; experții Comisiei Europene . Ulterior, planul ar urma să fie înaintat oficial Comisiei Europene. Miza: reluarea exporturilor și costurile pentru fermieri Din perspectiva sectorului, punctul sensibil rămâne blocarea exportului de ovine, care a generat pierderi pentru crescători și a alimentat presiunea pentru măsuri rapide. În acest context, guvernul le-a transmis fermierilor că solicitările vor fi analizate „cu prioritate”, în vederea stabilirii unor soluții urgente. În ceea ce privește conducerea ANSVSA, Tánczos Barna a declarat că o decizie va fi luată la nivelul Guvernului „în cel mai scurt timp posibil”. [...]
Negocierile pentru bugetul agricol al UE 2028–2034 intră sub presiune, iar miza este menținerea plăților directe din PAC , într-un moment în care apărarea și competitivitatea industrială cer o felie mai mare din banii europeni, potrivit Agronet . Irlanda, care conduce Consiliul UE, va trebui să arbitreze între statele contributoare nete ce cer economii și țările cu agricultură puternică, care încearcă să protejeze subvențiile fermierilor. Discuția vizează viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 și, implicit, arhitectura Politicii Agricole Comune (PAC) . Pentru ferme, rezultatul contează direct: negocierile pot influența subvențiile pe hectar și pe animal, sprijinul pentru investiții, gestionarea riscurilor, instalarea tinerilor fermieri și finanțarea procesării. De ce se complică bugetul PAC: competiție cu apărarea și industria Bugetul european trebuie împărțit între priorități devenite mai costisitoare, de la apărare și sprijin pentru Ucraina până la energie, infrastructură, cercetare, migrație și competitivitate industrială. În acest context, agricultura riscă să primească o pondere mai mică, chiar dacă bugetul total rămâne ridicat. Comisia Europeană a propus aproape 2.000 de miliarde de euro (aprox. 10.000 de miliarde de lei), la prețuri curente, pentru 2028–2034. Din această sumă, aproximativ 300 de miliarde de euro (aprox. 1.500 de miliarde de lei) ar urma să fie protejate pentru susținerea veniturilor fermierilor, însă suma nu include toate investițiile și măsurile de dezvoltare rurală. O altă linie de conflict este organizarea fondurilor: mai multe state se tem că integrarea agriculturii într-un cadru comun cu alte politici ar permite mutarea banilor între domenii, slăbind protecția pe care o oferă în prezent un buget agricol distinct. Taberele: Germania cere reduceri, Franța și statele agricole apără plățile Germania este prezentată drept una dintre vocile cele mai ferme în favoarea reducerilor: cancelarul Friedrich Merz a cerut economii în toate domeniile, inclusiv în agricultură, și un acord politic până la sfârșitul anului 2026. În aceeași logică se află și alte state contributoare nete, precum Țările de Jos, Suedia și Danemarca, care cer un buget mai restrâns și o orientare mai puternică spre competitivitate și securitate. De cealaltă parte, Franța este puțin probabil să accepte reduceri ample ale PAC, pe fondul dimensiunii sectorului agricol și al presiunii politice interne din partea fermierilor. Interesul de a păstra plățile directe și finanțarea pentru dezvoltare rurală este împărtășit și de state din Europa Centrală, de Est și de Sud. Irlanda are, la rândul ei, un interes agricol propriu: un compromis perceput drept nefavorabil fermierilor ar fi dificil de susținut politic într-o țară în care agricultura și exporturile agroalimentare au o greutate importantă. Analiza citată de Agronet face trimitere la o evaluare publicată de Western People . Ce înseamnă pentru România: trei decizii care pot schimba rezultatul final Negocierea nu stabilește încă nivelul viitoarelor plăți, iar efectul pentru România depinde, potrivit sursei, de trei decizii separate: dimensiunea bugetului general al UE; suma rezervată agriculturii și regulile viitoarei PAC; modul în care Guvernul va distribui alocarea prin planul național. Un buget european mai mic nu indică automat cât ar pierde România, după cum nici păstrarea unei sume mari pentru agricultură nu garantează actualul cuantum al subvențiilor. Distribuirea depinde de criteriile dintre state, de prioritățile naționale și de împărțirea banilor între plăți directe, investiții și măsuri de mediu. În esență, semnalul pentru fermieri este că negocierile din timpul președinției irlandeze pot fixa direcția pentru perioada de după 2027, într-o competiție mai dură pentru resurse între agricultură, apărare, industrie și energie. [...]
Canicula din vest comprimă fereastra de lucru la primele ore ale dimineții , iar fermierii din Crișana și Banat sunt împinși să-și mute recoltarea, transportul și eventualele tratamente înainte de prânz, pe fondul evapotranspirației ridicate și al avertizărilor portocalii, potrivit Agronet . La 31 iulie 2026, ora 05:00, buletinul meteo agricol indică cer senin și 0 mm precipitații estimate în toate regiunile (echivalent cu 0 l/m²), cu probabilități maxime de ploaie între 2% și 6%. Limitarea majoră până la prânz este încălzirea rapidă, care crește riscul de stres termic pentru oameni și culturi și reduce intervalul sigur pentru lucrări expuse. Vestul țării: temperaturi maxime la prânz și presiune pe apa din sol În Banat (media pentru Timiș și Caraș-Severin), intervalul de dimineață rămâne favorabil pentru intrarea în câmp și transport, însă temperatura urcă de la 19,5°C (minim la 05:00) la 34,5°C (maxim la 12:00). Evapotranspirația este indicată la 7,12 mm, iar regiunea apare cu avertizare portocalie de caniculă și disconfort termic. În Crișana (media pentru Arad și Bihor), buletinul arată cea mai ridicată maximă regională: 35°C la 12:00 (de la 20,5°C la 05:00), cu evapotranspirație de 7,32 mm și aceeași avertizare portocalie. În aceste condiții, verificarea rezervei de apă din sol devine prioritară înaintea deciziilor de irigare. Restul regiunilor: uscat dimineața, dar cu avertizări extinse de caniculă Deși nu sunt ploi estimate dimineața, avertizarea portocalie figurează în rapoartele regionale pentru Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Oltenia și zona montană. În Maramureș (Maramureș și Satu Mare), maxima calculată pentru 12:00 este 29,5°C, iar în Transilvania 30,2°C, după o pornire mai răcoroasă. În Moldova, Dobrogea, Muntenia și București-Ilfov, raportul regional nu indică avertizări, iar fereastra de dimineață este descrisă ca stabilă pentru lucrări și transport, cu condiția verificărilor locale (vânt, starea frunzei, accesul pe parcelă). În București-Ilfov, Agronet notează totuși menținerea evapotranspirației peste 5 mm (5,65 mm), ceea ce păstrează în prim-plan monitorizarea umidității solului. Ce lucrări merită mutate în prima parte a zilei Buletinul recomandă prioritizarea activităților care depind de acces uscat și de temperaturi mai suportabile, în special înainte de apropierea orelor calde: Recoltare și transport , cu verificarea umidității produsului, a drumurilor de exploatare și a capacității de depozitare. Tratamente , mai ales în ferestrele scurte de dimineață; condiții mai bune sunt indicate pentru Moldova, Dobrogea, Muntenia și București-Ilfov, iar în zonele caniculare intervențiile trebuie limitate. Irigare și managementul stresului hidric , cu accent pe Banat și Crișana (evapotranspirație peste 7 mm), dar decizia rămâne condiționată de controlul efectiv al apei din sol. Zootehnie și piscicultură , prin asigurarea apei și umbrei și urmărirea temperaturii apei în zonele afectate de caniculă. Până la buletinul de la prânz, Agronet indică drept puncte de urmărit ritmul local de creștere a temperaturii, vântul în parcelă și starea culturilor expuse la deficit de apă, în contextul în care rapoartele regionale menționează în continuare 0 mm precipitații estimate în următoarele 24 de ore . [...]
Interdicția UE la exportul de ovine și caprine până la 31 decembrie 2026 riscă să lovească direct în încasările din export ale sectorului , după ce România a adus în țară 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) din exporturi de ovine în primele cinci luni din 2026, potrivit Economedia . Șeful ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu , acuză Comisia Europeană că a luat „o decizie disproporționată” prin blocarea exporturilor către piețele terțe. Declarațiile au fost făcute joi, în contextul protestului oierilor din București, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile impuse comerțului cu animale vii. Ce a decis Comisia Europeană și de ce contează La începutul lunii iulie, Comisia Europeană a decis prelungirea interdicției privind exporturile de animale vii până la 31 decembrie 2026. Măsura vizează atât livrările către statele membre ale Uniunii Europene, cât și exporturile către țările terțe, fiind justificată de riscul de răspândire a pestei micilor rumegătoare . Potrivit ministrului interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, decizia a fost motivată de apariția unui focar în județul Mureș și de evaluarea conform căreia există un risc ridicat de răspândire a bolii. În paralel, rămâne în vigoare interdicția privind livrările de ovine și caprine către celelalte state membre UE. Reacția ANSVSA: negocieri și plan de criză, fără vaccinare în masă Alexandru Nicolae Bociu spune că, după decizia Comisiei, ANSVSA și vicepremierul Tanczos Barna au avut vizite și discuții la nivelul Comisiei Europene, inclusiv cu comisarul european, pentru identificarea unei soluții de ieșire din „criză”. În același timp, autoritatea a organizat ședințe cu crescătorii de ovine la nivel central și teritorial, prin directorii DSVSA, și a convocat grupuri de lucru cu experți. În ziua declarațiilor, șeful ANSVSA a indicat un calendar de consultări tehnice: dialog între experții ANSVSA și cei ai Comisiei Europene, o ședință cu Consiliul Științific al ANSVSA (epidemiologi) și o întâlnire a „celulei de criză”. Pe tema vaccinării, Bociu a afirmat că ANSVSA nu susține vaccinarea în masă la nivel național a efectivelor de ovine, argumentând că o astfel de măsură ar putea bloca piața europeană pentru carne, lapte și produse lactate. Miza economică invocată de autoritate În declarația sa, șeful ANSVSA a legat direct restricțiile de performanța exporturilor din 2026: „Reușim împreună în 2026, în primele cinci luni ale anului, să aducem în România 500 de milioane de euro din exportul de ovine. (…) Devenim numărul 1 în Europa, devenim pe podium, devenim cei mai buni și primim o decizie disproporționată din partea Comisiei Europene de a nu mai exporta către țările terțe.” În lipsa unei modificări a deciziei europene, sectorul rămâne cu acces restricționat atât la piețele din UE, cât și la cele din afara Uniunii, iar discuțiile tehnice și întâlnirile de criză anunțate de ANSVSA devin esențiale pentru a stabili dacă și în ce condiții pot fi relaxate restricțiile. [...]
Refuzul șefului ANSVSA de a demisiona menține tensiunea într-un dosar cu miză de export până la final de 2026 , în condițiile în care crescătorii de ovine cer deblocarea livrărilor către țări terțe și despăgubiri, potrivit AGRO TV . Alexandru Bociu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a declarat joi că nu intenționează să își dea demisia, deși crescătorii de ovine au protestat în fața instituției. El a susținut că mandatul său a adus rezultate pentru zootehnie și că nu are motive să renunțe la funcție. „Nu am niciun motiv să-mi dau demisia.” Contextul: interdicție de export prelungită până la 31 decembrie 2026 Declarațiile vin pe fondul nemulțumirilor legate de prelungirea interdicției privind exportul de ovine și caprine către țările terțe până la 31 decembrie 2026. Fermierii reclamă pierderi și cer măsuri care să reducă impactul economic al blocajului. Ce cer crescătorii de ovine Protestatarii solicită, conform sursei: deblocarea exporturilor de ovine și caprine către țări terțe; despăgubiri integrale pentru pierderile suferite; vaccinarea împotriva antraxului pe cheltuiala statului; demiterea persoanelor considerate responsabile pentru gestionarea crizei generate de pesta micilor rumegătoare . Poziția ANSVSA: decizie „disproporționată”, apel la colaborare Bociu a calificat decizia Comisiei Europene de blocare a exporturilor drept „disproporționată”, dar a făcut apel la colaborare între autorități și fermieri pentru depășirea situației. În apărarea mandatului său, șeful ANSVSA a invocat faptul că România ar fi redevenit lider european la exportul de ovine și caprine și că au fost deschise sau redeschise piețe externe precum SUA, China, Vietnam, Arabia Saudită, Algeria, Tunisia și Kuweit. Totodată, a menționat reducerea semnificativă a focarelor de pestă porcină africană în perioada mandatului său. [...]
Un focar de Cyclospora lovește simultan cererea și oferta de salată iceberg în SUA, împingând costurile în sus și tăind vânzări în restaurante , potrivit Mediafax . Autoritățile sanitare investighează o posibilă legătură între îmbolnăviri și salata iceberg mărunțită servită în restaurante, iar consumatorii evită tot mai des preparatele care o conțin. Efect economic imediat: vânzări mai mici în lanțurile de restaurante Lanțul Taco Bell este indicat ca fiind printre cele mai afectate, după ce ancheta ar fi arătat salata iceberg mărunțită ca posibilă sursă. Compania a retras produsul din toate restaurantele, iar furnizorul a rechemat loturile suspecte de contaminare. Impactul se vede și în rezultate: compania-mamă Yum Brands a anunțat că vânzările au scăzut cu 2% în perioada iulie–septembrie, după ce în trimestrul precedent crescuseră cu 7%. Efectele se extind și dincolo de companiile vizate direct de investigație. Chipotle Mexican Grill a transmis că se așteaptă la vânzări mai mici decât estimase inițial, pe fondul evitării de către clienți a preparatelor cu salată. Presiune pe preț: salata era deja mai scumpă din cauza vremii Focarul vine într-un an dificil pentru cultivatorii de salată din SUA. Temperaturile neobișnuit de ridicate din Arizona, unul dintre principalele state producătoare, au afectat recoltele și au redus oferta. Pe acest fond, americanii au plătit în medie cu 33% mai mult pentru salata proaspătă decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor oficiale. La scumpiri au contribuit și costurile mai mari de transport și refrigerare. Context: ce este Cyclospora și de ce contează pentru lanțul alimentar Cyclospora cayetanensis este un parazit microscopic care provoacă ciclosporiază, o infecție intestinală transmisă prin alimente sau apă contaminate. În material se menționează că focarul a îmbolnăvit mii de persoane, iar autoritățile sanitare continuă investigația privind sursa exactă. Pentru industrie, combinația dintre retrageri/rechemări, schimbarea comportamentului de consum și scăderea producției din motive meteo amplifică volatilitatea pe un produs de bază, cu efecte directe în costurile și vânzările din segmentul de restaurante. [...]
