Știri
Știri din categoria Agricultură
Un sezon de cireșe peste media ultimilor ani poate crește oferta internă și presiunea pe prețuri, în condițiile în care Domeniile Ostrov estimează o producție de peste 500 de tone în 2026, pe fondul unor condiții meteo favorabile, potrivit Economedia.
Compania, unul dintre cei mai mari producători de fructe din sud-estul României, are în plină desfășurare campania de recoltare a cireșelor și spune că sezonul curent este „cel mai bun din ultimii trei ani”, atât ca volum, cât și ca nivel de calitate, ceea ce poate conta direct în negocierile cu retailul, unde calibrarea și aspectul comercial influențează prețul.
„Este cel mai bun an din ultimii trei ani atât ca producție, cât și ca calitate. Condițiile meteorologice au fost favorabile, iar rezultatul se vede în uniformitatea fructelor, în aspectul comercial și în dimensiunile pe care le obținem în acest sezon.”
Domeniile Ostrov estimează că producția din acest an va depăși 500 de tone, obținute de pe 50 de hectare cultivate cu mai multe soiuri, între care Van, Stella, Tragana, Regina și Kordia. Soiul Van ocupă aproximativ 10 hectare și este descris de companie ca fiind apreciat pentru dimensiunea fructelor și productivitate.
Datele din acest sezon indică o distribuție a dimensiunilor care poate susține vânzarea pe segmente de preț mai ridicate în retail:
Pentru menținerea standardelor de calitate, recoltarea se face exclusiv manual. În campania din acest an sunt implicate aproximativ 140 de persoane, iar compania indică o medie de 80–100 kg recoltate pe zi pentru un culegător.
Întreaga suprafață cultivată este irigată prin picurare, sistem folosit pentru optimizarea consumului de apă și menținerea calității fructelor.
Recoltarea cireșelor ar urma să se încheie în jurul datei de 5 iulie. Apoi, activitatea se mută pe cele aproximativ 28 de hectare cultivate cu caiși, unde compania estimează, de asemenea, o producție bună. Recoltarea nectarinelor este programată să înceapă la sfârșitul lunii iulie, iar ultimele soiuri de caise ar urma să fie culese până în septembrie.
Recomandate
Agricost SA a ajuns la 729,3 milioane lei cifră de afaceri în 2025, dar profitul net i-a căzut cu 66,7% , pe fondul comprimării marjelor într-o piață cu prețuri în scădere la cereale și costuri în creștere, potrivit unei analize Economica . Compania, care operează cea mai mare fermă din Europa – 57.000 de hectare arendate de la stat în Insula Mare a Brăilei – a raportat o creștere a afacerilor de 11,5% față de anul anterior, peste ritmul din 2024 față de 2023 (când vânzările au urcat cu 6%). Marja s-a comprimat: profitul net, la o treime față de 2024 Deși volumul de business a urcat, rentabilitatea s-a deteriorat puternic: profitul net a coborât de la 78,6 milioane lei în 2024 la 26,1 milioane lei în 2025 (minus 66,7%). În același timp, cheltuielile totale au ajuns la 740,1 milioane lei, nivel care a „sufocat” încasările, pe fondul scumpirii: motorinei; fertilizanților; costurilor logistice de transport. Economica notează că profitabilitatea curentă este la cel mai jos nivel din ultimul deceniu, sub nivelurile din 2013–2014, deși între timp volumul de business s-a dublat. Context de piață: prețuri mai mici la cereale, în ciuda producției bune Declinul profitabilității este pus în legătură cu piața cerealelor: chiar dacă producția la hectar a fost „foarte bună” anul trecut, prețurile de valorificare au ajuns la minime ale ultimilor ani. În Portul Constanța , prețul grâului și al porumbului a urmat o pantă descendentă accentuată în 2025, presat de stocurile globale ridicate și de fluxurile logistice competitive din bazinul Mării Negre. Personal: ușoară scădere a numărului de salariați Pentru 2025, Agricost a raportat un număr mediu de 798 salariați, cu 36 mai puțini decât în anul anterior. [...]
Fermele zootehnice ar putea fi scoase de sub Directiva UE a emisiilor industriale , după ce europarlamentarul Daniel Buda a depus în Parlamentul European un amendament care cere eliminarea completă a acestor exploatații din sfera de aplicare a Directivei privind Emisiile Industriale (IED), potrivit G4Media . Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra obligațiilor de mediu și a costurilor de conformare pentru fermele de creștere a animalelor. Amendamentul vizează IED, descrisă în material drept una dintre cele mai importante reglementări europene în domeniul protecției mediului. În logica propunerii, fermele zootehnice ar urma să nu mai fie tratate în același cadru cu operatorii industriali. „Un fermier care produce hrană pentru Europa nu trebuie tratat ca un operator industrial” În acest stadiu, informațiile disponibile din sursă se limitează la depunerea amendamentului și la intenția explicită de excludere a fermelor zootehnice din directivă; nu sunt prezentate detalii despre calendarul dezbaterilor, forma exactă a textului sau impactul estimat pe categorii de ferme. [...]
Federația ROMOVIS amenință cu protest dacă nu se schimbă conducerea ANSVSA până pe 19 iunie , pe fondul blocajului la exporturile de ovine vii, despre care organizația susține că produce pierderi economice și cedează piețe tradiționale către competitori din UE, potrivit Agrointel . Federația Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS, care reunește 35 de asociații profesionale din 34 de județe, cere demisia conducerii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) , începând cu președintele Alexandru Bociu, și a celor considerați „responsabili privind siguranța și sănătatea animală”. În material sunt menționați, alături de Bociu, vicepreședinții Ioan Oleleu și Csutak Nagy Laszlo, descriși ca numiți politic. ROMOVIS afirmă că a avertizat încă din martie 2026, prin adrese către instituții ale statului, asupra riscurilor generate de gestionarea crizei Pestei Micilor Rumegătoare (PMR) și asupra efectelor blocajului la export. În comunicatul citat, federația susține că „exportul de ovine vii din România este practic blocat” după decizii adoptate la nivel european în contextul focarelor de PMR și că operatori din alte state membre ar prelua contracte și piețe ale exportatorilor români. Ultimatum până pe 19 iunie, protest anunțat pe 23 iunie Oierii dau conducerii ANSVSA termen până la 19 iunie pentru demisie. Dacă acest lucru nu se întâmplă, ROMOVIS anunță organizarea unui protest în fața instituției pe 23 iunie. Miza: ridicarea restricțiilor și recâștigarea încrederii partenerilor Federația consideră că actuala conducere a ANSVSA poartă „responsabilitatea administrativă și managerială” pentru incapacitatea instituției de a restabili încrederea partenerilor europeni și de a implementa, „într-un termen rezonabil”, măsurile necesare pentru ridicarea restricțiilor care afectează sectorul ovin și caprin. Pe lângă demisii, ROMOVIS solicită intervenția premierului Ilie Bolojan pentru evaluarea activității conducerii ANSVSA și adoptarea de măsuri administrative, precum și implicarea președintelui Nicușor Dan pentru analizarea impactului crizei asupra securității alimentare, exporturilor agroalimentare și economiei rurale. „Exportul de ovine vii din România este practic blocat, după noile decizii adoptate la nivel european în contextul gestionării focarelor de Pestă a Micilor Rumegătoare.” „Nu cerem privilegii! Cerem competență, transparență, responsabilitate și respect pentru munca zecilor de mii de familii care trăiesc din creșterea animalelor.” [...]
Deschiderea pieței chineze pentru lactate nu garantează exporturi , iar exemplul Bulgariei arată că autorizațiile și protocoalele pot rămâne fără efect comercial, potrivit Agrointel . La un deceniu după ce Beijingul a aprobat 14 fabrici bulgare pentru export, industria din țara vecină spune că nu există contracte directe și că, în practică, brânza bulgărească nu a ajuns pe piața chineză. În Bulgaria, după semnarea unui protocol bilateral și inspecțiile serviciilor veterinare chineze, 14 companii au primit undă verde pentru export. Totuși, Ministerul Agriculturii și Alimentației de la Sofia a indicat că datele Institutului Național de Statistică (INS) din Bulgaria arată doar exporturi de cantități mici de unt către China, fără livrări semnificative de brânzeturi. De ce s-au blocat contractele, deși există autorizații Asociația Națională a Producătorilor de Lactate (NAM) din Bulgaria susține că parteneriatele independente cu firme chineze sunt greu de pus în practică fără acorduri relevante la nivel de stat, pe fondul unor „reguli diferite” ale pieței chineze. Președintele NAM, Vladislav Mihaylov, a declarat pentru Sinor.bg: „14 fabrici de lactate care au primit până acum autorizații de la autoritățile veterinare pentru a comercializa pe această piață vastă. Din păcate, nu s-au încheiat încă contracte directe.” Context comercial: China cumpără, dar dezechilibrul rămâne Bulgaria exportă totuși produse agricole către China, în special din zona vegetală. Conform statisticilor citate pentru 2025, exporturile interne de bunuri agricole către China au totalizat 114.633,6 tone, cu volume mari la floarea-soarelui (turte, semințe și ulei). Lista produselor exportate include și miere, vinuri, băuturi răcoritoare, sucuri, produse de panificație și cofetărie, conserve și alte produse. La nivel valoric, comerțul agricol bilateral este însă negativ pentru Bulgaria în 2025: exporturi de 45 milioane euro (aprox. 225 milioane lei) versus importuri agricole de 154,7 milioane euro (aprox. 774 milioane lei), ceea ce înseamnă un deficit de 109,7 milioane euro (aprox. 549 milioane lei), cu importurile peste exporturi cu 64,7 milioane euro (aprox. 323 milioane lei), conform datelor prezentate. Ce ar trebui să urmărească producătorii români În România, Florin Barbu a semnat la Beijing, pe 17 martie, un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea în domeniul agriculturii, iar în martie acordul era prezentat ca o deschidere a pieței pentru producători, în special la lactate și carne. Ulterior, pe 27 aprilie, Barbu a spus, la bilanțul activității sale la MADR , că „în maxim două luni” România va începe exportul de cereale către China. Mesajul de fond al exemplului bulgar, așa cum este prezentat în analiză, este că acordurile și aprobările administrative pot crea așteptări în piață, dar nu țin loc de contracte comerciale și de acces efectiv la canale de vânzare. Pentru companiile românești, miza devine verificarea rapidă a pașilor concreți care duc de la memorandumuri și autorizări la contracte și livrări. [...]
ANSVSA cere Comisiei Europene revizuirea restricțiilor la exportul de ovine , mizând pe argumente epidemiologice și pe nevoia de a evita blocaje comerciale generalizate, potrivit Agro Business . Autoritatea spune că pregătește un „set complet de demersuri tehnice și epidemiologice” care urmează să fie transmis Comisiei Europene, inclusiv către Direcția Generală SANTE (DG SANTE). Obiectivul este stabilirea „unui cadru de reglementare echilibrat”, adaptat situației sanitare din teren, astfel încât exporturile să poată fi reluate fără restricții aplicate la nivel general. Miza economică: contracte externe și continuitatea exporturilor În argumentația anunțată, ANSVSA invocă și relevanța economică a sectorului, inclusiv prin parteneriate comerciale majore. Este menționat exemplul Algeriei, unde ar exista un parteneriat ce prevede livrarea a peste 1 milion de animale, ca indicator al capacității de export și al importanței economice a pieței. Alexandru Nicolae Bociu, citat de instituție, afirmă că ANSVSA va prezenta „toate datele științifice și epidemiologice necesare” pentru a demonstra siguranța produselor și pentru „o revizuire rapidă a restricțiilor actuale”, cu scopul de a facilita reluarea exporturilor. „Suntem pe deplin angajați în sprijinirea crescătorilor noștri de ovine și în protejarea sectorului zootehnic românesc. Vom prezenta partenerilor de la Bruxelles toate datele științifice și epidemiologice necesare pentru a demonstra siguranța produselor noastre și pentru a obține o revizuire rapidă a restricțiilor actuale, facilitând astfel reluarea exporturilor.” Argumentele tehnice invocate: exporturi, focar PMR și criterii „strict științifice” ANSVSA susține că a transmis Comisiei Europene o serie de clarificări care ar indica un control strict al situației epidemiologice, între care: Absența legăturilor epidemiologice , pe baza datelor oficiale care arată că România nu a exportat ovine către zone unde au fost raportate focare recente, ceea ce ar reduce riscul de propagare externă din sursă românească. Gestionarea focarului intern de Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) : instituția precizează că focarul depistat în județul Mureș la 8 iunie a fost izolat rapid prin carantină și intervenție sanitar-veterinară, iar evoluția ar fi monitorizată permanent. Analiza deciziilor comerciale , cu solicitarea ca eventualele restricții să fie fundamentate exclusiv pe criterii științifice și epidemiologice obiective. Controale în trafic și sancțiuni: componenta operațională a răspunsului Pe plan intern, ANSVSA anunță intensificarea controalelor pentru a elimina „nereguli izolate” care pot afecta credibilitatea sectorului. Instituția face apel la responsabilitate pentru prevenirea transporturilor neconforme și a mișcărilor nedeclarate de animale. În colaborare cu Poliția Română, inspectorii veterinari vor intensifica verificările în trafic la nivel național, iar transporturile ilegale vor fi sancționate conform legislației, inclusiv prin suspendarea activității operatorilor care nu respectă normele. În paralel, ANSVSA spune că menține dialogul cu asociațiile de profil și cu partenerii comerciali externi, inclusiv din Algeria, pentru continuitatea contractelor și păstrarea încrederii în produsele românești. Obiectivul declarat rămâne redeschiderea cât mai rapidă a coridoarelor comerciale pentru exploatațiile libere de boală, cu respectarea standardelor sanitar-veterinare europene. [...]
Comisia Europeană pune pe masă un pachet de 540 milioane euro pentru a compensa fermierii afectați de scumpirea îngrășămintelor și pentru a le îmbunătăți lichiditatea, inclusiv prin posibilitatea de a primi mai devreme avansuri din plățile directe, potrivit Agrointel . Miza economică este reducerea presiunii pe costurile de producție și evitarea unui recul al recoltelor, într-un context de tensiuni geopolitice și probleme de aprovizionare care au împins prețurile în sus la nivel european. Pachetul anunțat vineri, 12 iunie, face parte din Planul de acțiune privind îngrășămintele și urmărește, pe termen scurt, să asigure accesul fermierilor la inputuri (îngrășăminte) pentru următoarele campanii agricole. Ce include sprijinul și cât poate ajunge totalul Comisia propune două direcții principale: Mobilizarea a 540 milioane euro (aprox. 2,7 miliarde lei) pentru sprijin financiar, prin majorarea rezervei agricole. În acest total intră și propunerea de majorare a rezervei agricole cu încă 300 milioane euro din bugetul UE pentru 2026, pe lângă fondurile rămase. Posibilitatea ca statele membre să suplimenteze cu până la 200% din fonduri naționale , ceea ce ar putea ridica sprijinul total disponibil la un potențial de 1,5 miliarde euro (aprox. 7,5 miliarde lei) , conform aceleiași surse. Lichiditate mai rapidă: avansuri mai mari și o schemă nouă în dezvoltare rurală Pe lângă banii din rezerva agricolă, Comisia propune ajustări punctuale ale Politicii Agricole Comune (PAC) pentru ca statele membre să poată interveni mai rapid: o nouă schemă de lichiditate în cadrul dezvoltării rurale, destinată sprijinului în situații de criză; aceasta poate fi cofinanțată până la 65% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și poate include fonduri neutilizate care altfel s-ar putea pierde; statele pot adăuga finanțare națională de până la 200%; plăți directe în avans mai mari , pe care statele membre le pot acorda înainte de 16 octombrie , pentru a îmbunătăți fluxul de numerar al fermierilor; flexibilitate pentru ajustarea alocărilor de plăți directe pentru anul calendaristic 2027 , astfel încât statele să poată răspunde mai bine efectelor prețurilor ridicate la îngrășăminte. Ce urmează: vot și calendar de adoptare Modificările legislative privind PAC vor fi transmise Parlamentului European și Consiliului, pentru aprobare. Separat, propunerea privind rezerva agricolă (cu impactul financiar total de 540 milioane euro) urmează să fie votată de statele membre în cadrul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor; dacă există acord, adoptarea finală este programată până la finalul lunii iulie 2026 , potrivit informațiilor din comunicatul citat. [...]
