Știri
Știri din categoria Agricultură
Comisia Europeană pune pe masă un pachet de 540 milioane euro pentru a compensa fermierii afectați de scumpirea îngrășămintelor și pentru a le îmbunătăți lichiditatea, inclusiv prin posibilitatea de a primi mai devreme avansuri din plățile directe, potrivit Agrointel. Miza economică este reducerea presiunii pe costurile de producție și evitarea unui recul al recoltelor, într-un context de tensiuni geopolitice și probleme de aprovizionare care au împins prețurile în sus la nivel european.
Pachetul anunțat vineri, 12 iunie, face parte din Planul de acțiune privind îngrășămintele și urmărește, pe termen scurt, să asigure accesul fermierilor la inputuri (îngrășăminte) pentru următoarele campanii agricole.
Comisia propune două direcții principale:
Pe lângă banii din rezerva agricolă, Comisia propune ajustări punctuale ale Politicii Agricole Comune (PAC) pentru ca statele membre să poată interveni mai rapid:
Modificările legislative privind PAC vor fi transmise Parlamentului European și Consiliului, pentru aprobare. Separat, propunerea privind rezerva agricolă (cu impactul financiar total de 540 milioane euro) urmează să fie votată de statele membre în cadrul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor; dacă există acord, adoptarea finală este programată până la finalul lunii iulie 2026, potrivit informațiilor din comunicatul citat.
Recomandate
Interdicția totală la exportul de ovine și caprine din România riscă să blocheze venituri și să distorsioneze piața , în condițiile în care, în alte state membre cu mult mai multe focare, restricțiile au fost aplicate doar local, potrivit Agrointel . Măsura ar urma să intre în vigoare de săptămâna viitoare și vizează atât exporturile în UE, cât și către țări terțe. România a raportat pe 8 iunie un focar de pestă a micilor rumegătoare, după mai bine de un an fără cazuri (ultimul fiind pe 5 martie anul trecut), iar decizia de la Bruxelles a venit sub forma unei interdicții la nivel național. Publicația notează că, în Grecia și Bulgaria, unde au fost raportate „sute de focare”, iar în cazul Greciei peste 1.500 de focare de variolă ovină, restricțiile nu au fost generalizate la nivel de țară. În Croația, care a avut 12 focare de pestă a micilor rumegătoare, interdicțiile au fost locale, conform deciziei UE indicată în articol. Ce înseamnă economic: presiune pe prețuri și risc de faliment în ferme În lipsa exportului de animale vii, crescătorii rămân cu animalele „blocate” în perioade de vârf, iar costurile cu furajele cresc, ceea ce poate împinge fermele spre insolvență, potrivit reacțiilor citate. În același timp, exportul de carcase ar rămâne permis, însă interdicția la animale vii afectează direct livrările către Orientul Mijlociu, unde cererea este concentrată pe acest tip de marfă. Europarlamentarul Rareș Bogdan susține că măsura „perturbă” piața unică și poate produce efecte în lanț: scăderea artificială a prețurilor la poarta fermei, avantaj pentru abatoare mari (prin putere de negociere sporită) și preluarea rapidă a cotei de piață de către competitori din alte state membre. De ce e contestată măsura: proporționalitate și „regionalizare” aplicată diferit În articol se arată că, în alte crize sanitare din UE, Comisia Europeană a aplicat „regionalizarea” – adică izolarea administrativă a zonelor afectate, nu sancționarea întregii țări. Ca exemple de decizii și cazuri, sunt indicate documente UE, inclusiv decizia privind Croația și un exemplu de „cascadă” de focare în Plovdiv, Bulgaria: Decizie UE – Croația (CELEX:32026D0317) Exemplu Plovdiv – Bulgaria (CELEX:32026D0289) Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei de agricultură din Parlamentul European, califică blocarea exporturilor către țări terțe drept „disproporționată” și cere activarea fondurilor europene de criză pentru compensarea pierderilor de venit. „Comisia Europeană trebuie să mobilizeze de urgență bani din fondul de criză pentru sprijinirea fermierilor români.” (Daniel Buda) Rareș Bogdan afirmă că a cerut explicații Comisiei Europene și invocă explicit principiul proporționalității, cerând și măsuri împotriva posibilelor abuzuri de piață asupra fermierilor. Ce urmează: discuții la Bruxelles și presiune pentru compensații La nivel guvernamental, Agrointel scrie că ministrul Agriculturii, Tanczos Barna, împreună cu președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, s-au mobilizat și că ministrul a discutat cu comisarul european Olivér Várhelyi (Sănătate și Bunăstarea Animalelor). Potrivit aceleiași surse, Várhelyi i-ar fi transmis ministrului că decizia nu mai poate fi întoarsă, dar ar putea exista o întâlnire pe subiect în zilele următoare, când vicepremierul României ajunge la Bruxelles pentru reuniunea AgriFish. În paralel, europarlamentarii români anunță demersuri pentru compensarea pierderilor și pentru clarificarea motivelor pentru care, în cazul României, restricțiile au fost aplicate la nivel național, nu local, ca în alte state membre. [...]
Bruxelles-ul avertizează că sprijinul financiar nu ajunge dacă UE nu își reduce dependența de importurile de îngrășăminte , în condițiile în care scumpirile pot tăia din randamente și pot împinge agricultura spre o criză de ofertă, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen , care a declarat pentru Euronews că, fără soluții pe termen lung pentru aprovizionarea cu îngrășăminte, Uniunea Europeană riscă penurii alimentare. În contextul creșterii costurilor, comisarul spune că mulți fermieri iau în calcul să nu mai cultive, pentru că producția a devenit prea scumpă și costurile nu pot fi transferate ușor în prețuri, din cauza concurenței. De ce contează: îngrășămintele sunt un risc de securitate economică, nu doar un cost în fermă Potrivit comisarului, actuala presiune pe prețuri este alimentată de tensiunile geopolitice recente din Orientul Mijlociu, dar se suprapune peste o criză mai veche. Hansen a indicat că prețurile îngrășămintelor au crescut cu 60% între 2020 și 2024, pe fondul crizei energetice declanșate de invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce face ca șocurile să se repete dacă UE nu își stabilizează producția și disponibilitatea. În centrul problemei este dependența de energie și de importuri: producția de îngrășăminte (mai ales cele azotate) se bazează în mare măsură pe gaz natural, iar Europa rămâne puternic dependentă de energia importată. În plus, între 40% și 45% din îngrășămintele folosite în statele membre sunt importate din țări terțe, ceea ce expune agricultura la perturbări ale pieței globale și la șocuri geopolitice. Ce măsuri sunt pe masă și ce bugete sunt discutate Comisia Europeană a introdus un „ Plan de acțiune privind îngrășămintele ”, care include sprijin financiar pentru a limita efectele imediate ale scumpirilor asupra fermierilor și, implicit, asupra producției de alimente. Hansen a spus că urmează să fie propusă „o sumă de peste jumătate de miliard de euro” pentru ajutor imediat, cu următoarea structură: 200 de milioane de euro din rezerva de criză a Politicii Agricole Comune (PAC); 300 de milioane de euro sprijin suplimentar. Comisarul a adăugat că statele membre ar putea suplimenta aceste sume cu 200%, ceea ce ar putea ridica bugetul total la 1,5 miliarde de euro. Direcția de fond: producție internă, eficiență și parteneriate „fiabile” Dincolo de bani, comisarul insistă că UE trebuie să corecteze „deficiențele structurale” din lanțul de aprovizionare, astfel încât îngrășămintele să fie nu doar disponibile, ci și accesibile. Printre direcțiile menționate se află: utilizarea mai mare a îngrășămintelor organice; îmbunătățirea reciclării nutrienților; încurajarea agriculturii de precizie (tehnici care optimizează dozele și momentul aplicării, pentru a reduce consumul); consolidarea producției interne, pentru a reduce dependența de importuri; parteneriate internaționale „fiabile”, deoarece unele materii prime nu sunt disponibile în Europa. Hansen a avertizat că aceste măsuri pot avea costuri inițiale, dar ar fi mai ieftine pe termen mediu și lung decât menținerea unei dependențe ridicate, într-un context în care „diplomația îngrășămintelor” și șocurile de aprovizionare pot deveni instrumente de presiune. [...]
Fermierii români vând laptele în pierdere, pe fondul ieftinirii la poarta fermei și al importurilor mari , în timp ce prețurile la raft rămân ridicate, potrivit unei analize publicate de Economica . În luna mai, prețul mediu al laptelui materie primă în România a coborât pentru prima dată din ianuarie 2024 sub 40 de euro/100 kg, ajungând la 39,01 euro/100 kg (aprox. 1,6 lei/litru), cu 5,2% sub luna anterioară și cu 10,5% sub nivelul din perioada similară a anului trecut, arată datele Comisiei Europene analizate în material. În UE, media este de 42,5 euro/100 kg, cu 19,3% sub anul trecut. Problema, pentru ferme, este că prețul de vânzare a ajuns sub costul de producție. Asociația Crescătorilor de Vaci HolsteinRo spune că fermierii ajung să piardă până la 1 leu la fiecare litru vândut, în condițiile în care „niciun fermier nu poate produce sub doi lei litrul”, iar costurile uzuale sunt de 2–2,4 lei/litru. În același timp, prețurile spot sunt menționate la 0,7–1,9 lei/litru, iar cele din contracte la 1,5–1,9 lei/litru. Importurile ieftine și consumul în scădere apasă pe prețul materiei prime Pe lângă trendul european descendent, HolsteinRo indică drept factor major importurile ieftine, în special din Ungaria, estimate la aproximativ 200.000 de tone. Asociația mai susține că fermierii români, în majoritate mici, au o putere redusă de negociere în relația cu procesatorii, iar consumul nu este stimulat de retail prin reduceri de preț. „Toată lumea clamează că avem o reducere a consumului de 17 spre 20% în ultimele 6 luni, dar se păstrează prețurile foarte ridicate la raft.” Date INS: importuri în creștere, exporturi mult mai mici Datele Institutului Național de Statistică (INS) , citate în analiză, arată că în primul trimestru România a importat peste 84.000 de tone de lapte și smântână neconcentrate (fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori), în valoare de 47 milioane euro (aprox. 235 milioane lei), și a exportat de aproape șapte ori mai puțin în volum. Față de perioada similară din 2025, cantitățile importate au fost cu 39,4% mai mari, iar valorile cu 7,5% mai mari, pe fondul scăderii prețurilor. Din Ungaria au venit circa 67.000 de tone, livrări în creștere cu 35% față de anul trecut; valoarea importurilor din această țară a fost de 30,5 milioane euro (aprox. 153 milioane lei), față de 29,3 milioane euro (aprox. 147 milioane lei) anul trecut. România cere sprijin din „rezerva agricolă”, dar invocă probleme de raportare a datelor Ministrul interimar al Agriculturii, Barna Tanczos, afirmă că a trimis o scrisoare comisarului european pentru a semnala „criza pe piața laptelui” și pentru a cere mobilizarea rezervei agricole, însă susține că România are dificultăți în a explica situația la Bruxelles pe baza unor date statistice corecte, din cauza unei transmiteri „deficitare”. În același context, ministrul a indicat scăderi ale prețului la poarta fermei (ianuarie față de ianuarie 2025: -8,5%; februarie: -5,6%; martie: -10%; aprilie: -10%) și a anunțat verificări privind modul de colectare și introducere a datelor în Observatorul Laptelui, inclusiv prin corelarea raportărilor cu facturile. [...]
Presiunea ridicată de boli la grâu, rapiță și orz riscă să se traducă în costuri mai mari și rezultate inegale la recoltare , într-un an în care tratamentele fitosanitare au fost greu de aplicat din cauza vremii, potrivit AGRO TV . Campania de primăvară a fost „extrem de solicitantă” mai ales pe zona de protecție a plantelor, pe fondul unei prime părți a primăverii reci și al ferestrelor scurte de lucru. Cosmin Iancu , fermier din județul Ilfov, spune că intervențiile s-au făcut „printre picături”, ceea ce a îngreunat aplicarea corectă și la timp a tratamentelor. „Din punct de vedere al tratamentelor fitosanitare, a fost o campanie extrem de solicitantă, s-a lucrat printre picături. Prima parte a primăverii a fost una extrem de rece, iar aplicarea tratamentelor fitosanitare s-a realizat destul de defectuos, greoi, însă ne-am mișcat.” Suprapunerea lucrărilor a amplificat presiunea operațională O problemă suplimentară a fost ponderea mare a culturilor de toamnă în multe ferme, pe fondul dificultăților din ultimii ani și al riscurilor asociate culturilor de primăvară. În practică, asta a însemnat suprapunerea lucrărilor la grâu, rapiță și orz exact într-o perioadă în care vremea nu a permis intervenții rapide. „O problemă majoră a fost și faptul că suprafața de toamnă a fost una foarte mare. (...) s-au suprapus lucrările de la grâu, rapiță și orz. Însă una peste alta, am reușit să le facem față.” Diferențele de tehnologie și buget se văd înainte de recoltare Fermierul din Ilfov indică o presiune ridicată de boli la principalele culturi de toamnă, cu un efect direct: acolo unde tratamentele au fost făcute „așa cum trebuie”, culturile arată bine, însă fermele care nu au putut susține investițiile în nutriție și tratamente performante au rămas în urmă. „A fost presiune mare de boli la grâu, rapiță și orz, iar acolo unde tratamentele au fost făcute așa cum trebuie, lucrurile arată bine. Din păcate, foarte mulți fermieri care nu au putut să investească în partea de nutriție, tratamente performante, nu se bucură de rezultate.” Rapița, sub anul trecut în multe zone La rapiță, situația este „ceva mai slabă” față de anul trecut în multe zone, spune Iancu. În ferma sa, producția medie din 2025 a fost de 4.770 kg/hectar, însă pentru 2026 estimările sunt mai prudente, fără a avansa un nivel concret. „Dacă anul trecut am încheiat cu o producție medie de 4.770 kg/hectar, cred că anul acesta nu vom ajunge la acest parametru (...) eu zic că nu este rău.” În ansamblu, sezonul confirmă cât de mult depind producțiile de capacitatea de a interveni rapid și eficient: într-un an cu vreme instabilă, presiune mare de boli și costuri ridicate, diferența dintre „tehnologia completă” și lucrările făcute cu resurse limitate poate deveni decisivă la recoltare. [...]
Amenzile ANPC de 4,7 milioane lei în cinci zile cresc presiunea de conformare în lanțul alimentar , de la platforme en-gros și retail până la unități de alimentație publică, după controale la peste 1.500 de operatori, potrivit Mediafax . Verificările au avut loc în perioada 8–12 iunie 2026 și au vizat respectarea normelor privind siguranța produselor și condițiile de prestare a serviciilor de alimentație publică. Acțiunile s-au concentrat în special pe produse de origine vegetală, produse de panificație și unități de alimentație publică. Dimensiunea sancțiunilor și efectul economic imediat În urma controalelor, ANPC a aplicat 1.061 de amenzi contravenționale, cu o valoare totală de peste 4,7 milioane de lei, și a emis 733 de avertismente. Valoarea totală a produselor verificate a depășit 6,6 milioane de lei. Autoritatea a dispus: oprirea definitivă de la comercializare a unor produse neconforme în valoare de peste 157.000 de lei; oprirea temporară de la vânzare a unor produse în valoare de peste 771.000 de lei; suspendarea activității pentru 11 operatori economici, până la remedierea deficiențelor. Ce nereguli au găsit inspectorii, cu impact direct pe zona de produse agricole Printre cele mai grave abateri menționate se numără: produse de origine vegetală depreciate calitativ, inclusiv cu urme de mucegai; lipsa menționării țării de origine sau a categoriei de calitate; neconcordanțe între documentele de import și informațiile prezentate consumatorilor; nerespectarea temperaturilor recomandate pentru depozitare; lipsa informării privind substanțele cu potențial alergen; produse alimentare expirate și produse din carne cu starea termică modificată. În unitățile de alimentație publică, ANPC a mai constatat, între altele, produse fără elemente de identificare, ambalaje deteriorate, condiții necorespunzătoare de igienă, echipamente și ustensile uzate (cu depuneri de gheață, rugină și impurități), pavimente cu reziduuri și utilizarea uleiului alimentar cu grad avansat de degradare termică. Au existat și cazuri în care mijloacele de măsurare nu aveau verificarea metrologică obligatorie. Ce urmează ANPC spune că acțiunile de control vor continua și în perioada următoare, pentru verificarea respectării drepturilor consumatorilor și a normelor privind siguranța alimentelor . Pentru operatorii din lanțul agroalimentar, mesajul practic este că riscul de sancțiuni nu se limitează la etichetare, ci include depozitarea, trasabilitatea și condițiile de igienă pe întreg fluxul de vânzare și servire. [...]
Costurile cu inputurile agricole au crescut cu 5% în România , una dintre cele mai mari majorări din UE, într-un context în care la nivel european prețurile la inputuri au rămas aproape stabile, potrivit datelor Eurostat citate de AGRO TV . În primul trimestru din 2026, prețurile bunurilor și serviciilor consumate curent în agricultură (inputuri precum energia, îngrășămintele sau furajele) au scăzut ușor la nivelul Uniunii Europene, cu 0,4% față de aceeași perioadă din 2025. România a mers însă în sens invers: Eurostat indică o creștere de 5% a acestor costuri, ceea ce plasează țara „printre statele membre” cu majorări și „una dintre cele mai mari creșteri” din UE. Context: prețuri mai mici la producția agricolă, inputuri aproape stabile în UE Pe partea de venituri potențiale ale fermierilor, Eurostat arată că prețul mediu al producției agricole în UE a fost cu 2,9% mai mic în primul trimestru din 2026 față de primul trimestru din 2025. În același interval, au existat scăderi importante la mai multe categorii, inclusiv: lapte: -15,5%; cereale: -11,7%; scăderi și la ouă, cartofi și unele categorii de animale (fără procente detaliate în material). În același timp, nu toate segmentele au scăzut: legumele proaspete au avut un plus de 16,8%, iar fructele au fost mai scumpe cu 10,7% la nivelul UE, față de aceeași perioadă a anului trecut. Ce s-a întâmplat cu principalele inputuri în UE Datele Eurostat citate indică evoluții diferite pe categorii de inputuri, în primul trimestru din 2026: îngrășăminte și amendamente pentru sol: +6,6%; energie: -5,3%; furaje: -1,8%. Materialul nu detaliază care dintre aceste componente a tras în sus costurile din România, dar concluzia de ansamblu este că, spre deosebire de media UE, fermierii români au intrat în 2026 cu o presiune mai mare pe costurile curente de producție. [...]
