Știri
Știri din categoria Agricultură

Federația ROMOVIS amenință cu protest dacă nu se schimbă conducerea ANSVSA până pe 19 iunie, pe fondul blocajului la exporturile de ovine vii, despre care organizația susține că produce pierderi economice și cedează piețe tradiționale către competitori din UE, potrivit Agrointel.
Federația Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS, care reunește 35 de asociații profesionale din 34 de județe, cere demisia conducerii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), începând cu președintele Alexandru Bociu, și a celor considerați „responsabili privind siguranța și sănătatea animală”. În material sunt menționați, alături de Bociu, vicepreședinții Ioan Oleleu și Csutak Nagy Laszlo, descriși ca numiți politic.
ROMOVIS afirmă că a avertizat încă din martie 2026, prin adrese către instituții ale statului, asupra riscurilor generate de gestionarea crizei Pestei Micilor Rumegătoare (PMR) și asupra efectelor blocajului la export. În comunicatul citat, federația susține că „exportul de ovine vii din România este practic blocat” după decizii adoptate la nivel european în contextul focarelor de PMR și că operatori din alte state membre ar prelua contracte și piețe ale exportatorilor români.
Oierii dau conducerii ANSVSA termen până la 19 iunie pentru demisie. Dacă acest lucru nu se întâmplă, ROMOVIS anunță organizarea unui protest în fața instituției pe 23 iunie.
Federația consideră că actuala conducere a ANSVSA poartă „responsabilitatea administrativă și managerială” pentru incapacitatea instituției de a restabili încrederea partenerilor europeni și de a implementa, „într-un termen rezonabil”, măsurile necesare pentru ridicarea restricțiilor care afectează sectorul ovin și caprin.
Pe lângă demisii, ROMOVIS solicită intervenția premierului Ilie Bolojan pentru evaluarea activității conducerii ANSVSA și adoptarea de măsuri administrative, precum și implicarea președintelui Nicușor Dan pentru analizarea impactului crizei asupra securității alimentare, exporturilor agroalimentare și economiei rurale.
„Exportul de ovine vii din România este practic blocat, după noile decizii adoptate la nivel european în contextul gestionării focarelor de Pestă a Micilor Rumegătoare.”
„Nu cerem privilegii! Cerem competență, transparență, responsabilitate și respect pentru munca zecilor de mii de familii care trăiesc din creșterea animalelor.”
Recomandate

Refuzul șefului ANSVSA de a demisiona menține tensiunea într-un dosar cu miză de export până la final de 2026 , în condițiile în care crescătorii de ovine cer deblocarea livrărilor către țări terțe și despăgubiri, potrivit AGRO TV . Alexandru Bociu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a declarat joi că nu intenționează să își dea demisia, deși crescătorii de ovine au protestat în fața instituției. El a susținut că mandatul său a adus rezultate pentru zootehnie și că nu are motive să renunțe la funcție. „Nu am niciun motiv să-mi dau demisia.” Contextul: interdicție de export prelungită până la 31 decembrie 2026 Declarațiile vin pe fondul nemulțumirilor legate de prelungirea interdicției privind exportul de ovine și caprine către țările terțe până la 31 decembrie 2026. Fermierii reclamă pierderi și cer măsuri care să reducă impactul economic al blocajului. Ce cer crescătorii de ovine Protestatarii solicită, conform sursei: deblocarea exporturilor de ovine și caprine către țări terțe; despăgubiri integrale pentru pierderile suferite; vaccinarea împotriva antraxului pe cheltuiala statului; demiterea persoanelor considerate responsabile pentru gestionarea crizei generate de pesta micilor rumegătoare . Poziția ANSVSA: decizie „disproporționată”, apel la colaborare Bociu a calificat decizia Comisiei Europene de blocare a exporturilor drept „disproporționată”, dar a făcut apel la colaborare între autorități și fermieri pentru depășirea situației. În apărarea mandatului său, șeful ANSVSA a invocat faptul că România ar fi redevenit lider european la exportul de ovine și caprine și că au fost deschise sau redeschise piețe externe precum SUA, China, Vietnam, Arabia Saudită, Algeria, Tunisia și Kuweit. Totodată, a menționat reducerea semnificativă a focarelor de pestă porcină africană în perioada mandatului său. [...]

Protestul oierilor pune presiune pe Guvern pentru deblocarea exporturilor , după ce manifestația din fața ANSVSA s-a mutat în Piața Victoriei, pe fondul unei crize care, potrivit fermierilor, împinge fermele spre faliment și blochează vânzarea animalelor vii, arată Digi24 . Protestatarii cer reluarea exporturilor, despăgubiri și demiterea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu. Manifestația a escaladat dimineață în fața sediului ANSVSA, unde, potrivit Jandarmeriei, o parte dintre participanți au forțat dispozitivul de ordine și gardurile metalice și ar fi aruncat cu obiecte contondente, iar jandarmii au folosit substanță iritant-lacrimogenă. Ulterior, protestul a continuat printr-un marș către Guvern. Trafic blocat în Piața Victoriei, potrivit Jandarmeriei Jandarmeria București susține că participanții au blocat aproximativ 30 de minute traficul rutier pe Șoseaua Kiseleff și au refuzat să ocupe spațiul aprobat pentru adunarea publică, ceea ce ar fi afectat circulația din zonă, inclusiv rutele autospecialelor cu regim prioritar. „Timp de 30 de minute, participanții au blocat traficul rutier pe Șoseaua Kiseleff și refuză să ocupe locul de desfășurare a adunării publice (...) afectând inclusiv rutele de deplasare ale autospecialelor cu regim prioritar”, a transmis Jandarmeria. Instituția a făcut apel la respectarea traseului și a condițiilor stabilite pentru desfășurarea protestului și la cooperare cu forțele de ordine. Miza economică: exporturi blocate și despăgubiri cerute de fermieri Protestul are ca punct central blocarea exporturilor de ovine și caprine către țări terțe, pe care fermierii o leagă de criza sanitar-veterinară generată de pesta micilor rumegătoare. Organizatorii susțin că restricțiile au produs pierderi economice și că numeroase ferme sunt în pragul falimentului. Potrivit Digi24, la protest participă aproximativ 5.000 de oieri, conform organizatorilor, în timp ce Asociația Moldoovis Botoșani estimează circa 6.500 de participanți. Principalele solicitări prezentate în material includ: deblocarea exportului de ovine „acolo unde este posibil”; compensarea integrală a pierderilor economice și plata urgentă a despăgubirilor pentru pesta micilor rumegătoare; demiterea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu; vaccinarea împotriva antraxului pe cheltuiala statului; protejarea fermelor de atacurile faunei sălbatice; acordarea despăgubirilor în cel mult 30 de zile; măsuri pentru creșterea competitivității sectorului și stabilirea responsabilităților pentru gestionarea crizei. Președinta Asociației Oierilor „Țara Loviștei”, Constanța Ștefan, a declarat la Digi24 că protestatarii nu vor pleca de la Guvern până când o delegație nu va fi primită de premier și a avertizat că, în lipsa deblocării exporturilor și a despăgubirilor, „peste 100.000 de familii de ciobani” ar putea ajunge „cazuri sociale”. Ce spune ANSVSA despre restricții și ce urmează Președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, a afirmat că instituția continuă discuțiile cu Comisia Europeană pentru a identifica o soluție care să permită reluarea exporturilor și a calificat decizia de suspendare drept „disproporționată”. El a spus că experții tehnici ai ANSVSA sunt „în dialog” cu experții Comisiei Europene. Pe termen scurt, din informațiile disponibile în material, presiunea rămâne pe dialogul dintre autoritățile române și Comisia Europeană și pe eventuale decizii guvernamentale privind despăgubirile și măsurile cerute de fermieri. Pentru context suplimentar despre blocarea exporturilor, Digi24 trimite la analiza sa dedicată subiectului: Digi24 . [...]

Guvernul pregătește un plan de ieșire din criza exportului de ovine și o decizie rapidă la ANSVSA , după protestul crescătorilor de oi din București, potrivit Mediafax . Vicepremierul Tánczos Barna , care asigură interimatul la Ministerul Agriculturii, a primit la Palatul Victoria delegația oierilor care au protestat joi și au cerut demiterea președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Întâlnirea a avut loc la solicitarea premierului interimar Ilie Bolojan, care l-a mandatat pe Tánczos să discute cu reprezentanții sectorului. Revendicările fermierilor au vizat, în principal, schimbarea conducerii ANSVSA, pe fondul acuzațiilor privind lipsa de dialog, dar și urgentarea soluțiilor pentru ieșirea din criză și compensarea pierderilor provocate de blocarea exportului de ovine. Ce măsuri sunt anunțate pe termen scurt Conform comunicatului guvernului citat de publicație, Tánczos Barna a cerut ANSVSA să finalizeze un plan de măsuri pentru un sistem „riguros și credibil” de trasabilitate și control al mișcării animalelor, astfel încât România să poată demonstra capacitatea de a gestiona aspectele legate de controlul bolilor. Vicepremierul a spus că, „zilele acestea”, o nouă echipă de experți de la ANSVSA și din mediul academic va prezenta planul de ieșire din criză, care urmează să fie dezbătut săptămâna viitoare cu: Colegiul Medicilor Veterinari; reprezentanții fermierilor; experții Comisiei Europene . Ulterior, planul ar urma să fie înaintat oficial Comisiei Europene. Miza: reluarea exporturilor și costurile pentru fermieri Din perspectiva sectorului, punctul sensibil rămâne blocarea exportului de ovine, care a generat pierderi pentru crescători și a alimentat presiunea pentru măsuri rapide. În acest context, guvernul le-a transmis fermierilor că solicitările vor fi analizate „cu prioritate”, în vederea stabilirii unor soluții urgente. În ceea ce privește conducerea ANSVSA, Tánczos Barna a declarat că o decizie va fi luată la nivelul Guvernului „în cel mai scurt timp posibil”. [...]

Interdicția UE la exportul de ovine și caprine până la 31 decembrie 2026 riscă să lovească direct în încasările din export ale sectorului , după ce România a adus în țară 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) din exporturi de ovine în primele cinci luni din 2026, potrivit Economedia . Șeful ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu , acuză Comisia Europeană că a luat „o decizie disproporționată” prin blocarea exporturilor către piețele terțe. Declarațiile au fost făcute joi, în contextul protestului oierilor din București, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile impuse comerțului cu animale vii. Ce a decis Comisia Europeană și de ce contează La începutul lunii iulie, Comisia Europeană a decis prelungirea interdicției privind exporturile de animale vii până la 31 decembrie 2026. Măsura vizează atât livrările către statele membre ale Uniunii Europene, cât și exporturile către țările terțe, fiind justificată de riscul de răspândire a pestei micilor rumegătoare . Potrivit ministrului interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, decizia a fost motivată de apariția unui focar în județul Mureș și de evaluarea conform căreia există un risc ridicat de răspândire a bolii. În paralel, rămâne în vigoare interdicția privind livrările de ovine și caprine către celelalte state membre UE. Reacția ANSVSA: negocieri și plan de criză, fără vaccinare în masă Alexandru Nicolae Bociu spune că, după decizia Comisiei, ANSVSA și vicepremierul Tanczos Barna au avut vizite și discuții la nivelul Comisiei Europene, inclusiv cu comisarul european, pentru identificarea unei soluții de ieșire din „criză”. În același timp, autoritatea a organizat ședințe cu crescătorii de ovine la nivel central și teritorial, prin directorii DSVSA, și a convocat grupuri de lucru cu experți. În ziua declarațiilor, șeful ANSVSA a indicat un calendar de consultări tehnice: dialog între experții ANSVSA și cei ai Comisiei Europene, o ședință cu Consiliul Științific al ANSVSA (epidemiologi) și o întâlnire a „celulei de criză”. Pe tema vaccinării, Bociu a afirmat că ANSVSA nu susține vaccinarea în masă la nivel național a efectivelor de ovine, argumentând că o astfel de măsură ar putea bloca piața europeană pentru carne, lapte și produse lactate. Miza economică invocată de autoritate În declarația sa, șeful ANSVSA a legat direct restricțiile de performanța exporturilor din 2026: „Reușim împreună în 2026, în primele cinci luni ale anului, să aducem în România 500 de milioane de euro din exportul de ovine. (…) Devenim numărul 1 în Europa, devenim pe podium, devenim cei mai buni și primim o decizie disproporționată din partea Comisiei Europene de a nu mai exporta către țările terțe.” În lipsa unei modificări a deciziei europene, sectorul rămâne cu acces restricționat atât la piețele din UE, cât și la cele din afara Uniunii, iar discuțiile tehnice și întâlnirile de criză anunțate de ANSVSA devin esențiale pentru a stabili dacă și în ce condiții pot fi relaxate restricțiile. [...]

Trecerea la euro ar reduce riscul valutar în ferme, dar ar expune mai direct problemele de competitivitate. Potrivit Agronet , România reia pregătirea pentru adoptarea monedei unice, iar agricultura ar resimți rapid schimbarea pentru că subvențiile europene, multe investiții și o parte din contractele comerciale sunt deja exprimate în euro, însă nu există încă un an-țintă. Președintele Nicușor Dan a anunțat un acord politic, urmând ca viitorul Guvern și Banca Națională a României să întocmească o foaie de parcurs. În același timp, adoptarea euro rămâne condiționată de îndeplinirea criteriilor de convergență, iar schimbarea nu ar rezolva automat problemele structurale din agricultură și nici nu ar crește subvențiile. România nu îndeplinește criteriile-cheie pentru euro Raportul de convergență al Băncii Centrale Europene , publicat în iunie 2026, indică faptul că România nu îndeplinește principalele condiții economice și juridice necesare. Printre datele menționate: inflație medie de 8,4% față de un prag de maximum 2,7%, deficit bugetar estimat la 6,2% din PIB (prag 3%), datorie publică estimată la 61,6% din PIB (reper 60%) și dobândă pe termen lung de 6,7% (prag 5,1%). România nu participă nici la ERM II (mecanismul care precede intrarea în zona euro), iar leul s-a depreciat cu 5,1% față de nivelul mediu din iunie 2024 în perioada analizată. Unde se vede cel mai repede impactul în agricultură În practică, o parte din agricultură funcționează deja cu repere în euro: regulile Politicii Agricole Comune stabilesc plafoane în euro, iar în prezent plățile sunt convertite în lei la un curs stabilit de Banca Centrală Europeană înainte de 1 octombrie (sau, în anumite situații, pe baza mediei din luna anterioară). După adoptarea euro, etapa de conversie ar dispărea, ceea ce ar aduce predictibilitate, fără să schimbe cuantumul sprijinului. Și investițiile sunt adesea calibrate în euro: publicația dă ca exemplu intervențiile DR-14 și DR-12, cu granturi anunțate de până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) și 200.000 de euro (aprox. 1.000.000 lei). Beneficiul major: predictibilitate, nu bani în plus Pentru ferme, eliminarea cursului de schimb ar reduce comisioanele și incertitudinea pentru achizițiile și contractele facturate în euro (inputuri, utilaje, leasing). Totuși, euro „nu reduce” prețurile îngrășămintelor, utilajelor sau energiei, ci doar elimină variația leu-euro. Agronet punctează explicit că subvențiile ar deveni mai previzibile, nu mai mari: un sprijin de 100 de euro pe hectar nu ar mai produce valori diferite în lei de la un an la altul, însă regulile PAC și bugetele alocate nu se modifică prin schimbarea monedei. Riscul major: dispare „plasa” cursului și crește presiunea pe eficiență Intrarea în zona euro înseamnă fixarea definitivă a cursului și transferarea politicii monetare către Banca Centrală Europeană, deci România nu ar mai putea folosi cursul leului ca instrument de ajustare. În prezent, deprecierea leului scumpește importurile (utilaje, îngrășăminte), dar poate crește valoarea în lei a cerealelor exportate și a subvențiilor calculate în euro; după adoptare, acest balans dispare. În acest context, competitivitatea ar depinde mai mult de factori operaționali: producția la hectar, consumul de inputuri, costurile cu energia și transportul, capacitatea de depozitare și procesare, negocierea contractelor și accesul la finanțare. Creditele: mai puțin risc valutar, dar dobânzi nu neapărat mai mici Reducerea riscului valutar poate ajuta la bugetarea investițiilor pe termen lung, însă efectul asupra dobânzilor „nu este garantat”. Agronet citează o analiză a Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, potrivit căreia adoptarea euro a redus în unele state riscul valutar și costurile de finanțare, dar impactul asupra dobânzilor pe termen lung nu a fost uniform confirmat. Băncile vor continua să evalueze veniturile și fluxul de numerar, gradul de îndatorare, expunerea la secetă și volatilitatea producției, garanțiile și istoricul de plată. Contextul este sensibil, în condițiile în care insolvențele din agricultură au crescut cu aproape 80% în primul semestru din 2026, conform unei alte analize Agronet. Costuri de tranziție: conversii, contracte și risc de rotunjiri Publicația amintește experiența Bulgariei, care a adoptat euro la 1 ianuarie 2026: într-un sondaj al Comisiei Europene, 47% dintre respondenți au spus că rotunjirea prețurilor a fost rareori sau niciodată realizată corect. Impactul estimat asupra inflației în ianuarie 2026 a fost de aproximativ 0,2 puncte procentuale, dar percepția publică a fost mai negativă. În agricultură, tranziția ar însemna costuri administrative și actualizări pentru: contracte de arendă și contracte comerciale (cereale, animale); evidențe contabile și programe de gestiune; etichete, liste de prețuri, automate și case de marcat; proiecte europene aflate în implementare. Fermele mici și procesatorii artizanali ar putea resimți mai puternic aceste costuri, arată analiza. Ce ar trebui să includă foaia de parcurs pentru sector Pentru a evita blocaje, Agronet indică necesitatea unor reguli anunțate din timp, inclusiv pentru conversia contractelor în lei, tratamentul plăților APIA și AFIR aflate în derulare, perioada de afișare simultană a prețurilor, regulile de rotunjire, conversia arendei și a ratelor, termene pentru adaptarea programelor contabile și protejarea cofinanțărilor/ajutoarelor agricole în perioada de reducere a deficitului. Concluzia de fond: euro poate elimina un risc important pentru fermele expuse la euro, dar nu înlocuiește investițiile și creșterea productivității; câștigul principal este predictibilitatea, iar riscul este ca trecerea să fie tratată ca o simplă conversie de prețuri, fără rezolvarea vulnerabilităților financiare și de competitivitate. [...]

Restricțiile la export pe fondul pestei micilor rumegătoare riscă să blocheze cash-flow-ul fermelor de ovine și caprine , iar crescătorii cer reluarea rapidă și predictibilă a comerțului extern, potrivit Agronet . Joi, fermierii protestează la București, acțiunea fiind susținută de Uniunea Oierilor . Organizația spune că prelungirea restricțiilor comerciale a dus la pierderi economice, contracte blocate și costuri suplimentare de întreținere pentru animale care nu mai pot fi valorificate, cu impact direct asupra veniturilor familiilor din mediul rural care depind de creșterea animalelor. „Blocarea exporturilor, pierderile economice acumulate și lipsa unei perspective clare privind reluarea comerțului pun în pericol continuitatea fermelor și veniturile familiilor care depind de creșterea animalelor”, a transmis Uniunea Oierilor. Miza: redeschiderea piețelor externe, tratată ca prioritate economică Principala revendicare este reluarea urgentă, „controlată și predictibilă” a exporturilor de ovine. Uniunea Oierilor cere Guvernului, Ministerului Agriculturii, ANSVSA și Ministerului Afacerilor Externe să trateze redeschiderea piețelor ca pe o prioritate economică națională. În argumentația organizației, restricțiile prelungite: reduc prețurile la animale; blochează contractele comerciale; cresc presiunea financiară asupra fermelor dependente de export. „Fermierii au nevoie de piețe redeschise și de măsuri eficiente, nu de schimbări care riscă să creeze noi întârzieri și noi incertitudini”, a declarat Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor. Reprezentanții crescătorilor cer și consultarea organizațiilor profesionale înainte de decizii care afectează direct activitatea fermelor, precum și un cadru sanitar-veterinar predictibil. Despăgubiri: nu doar pentru animale sacrificate, ci și pentru pierderi comerciale Uniunea Oierilor solicită un mecanism „rapid și transparent” de compensare pentru fermierii afectați de restricțiile sanitar-veterinare. Organizația susține că despăgubirile ar trebui să acopere nu doar animalele sacrificate, ci și pierderile comerciale, inclusiv: imposibilitatea comercializării animalelor; scăderea prețurilor; cheltuielile suplimentare de întreținere; contractele de export blocate; pierderea piețelor externe. La data protestului, potrivit sursei, nu exista o schemă aprobată care să precizeze bugetul, cuantumul sprijinului, beneficiarii și calendarul plăților. Vaccinarea în masă, contestată din perspectiva efectelor comerciale Uniunea Oierilor nu susține introducerea automată a vaccinării în masă împotriva pestei micilor rumegătoare fără o evaluare completă a efectelor comerciale. Organizația cere ca deciziile să țină cont atât de protecția sanitar-veterinară, cât și de condițiile impuse de statele importatoare pentru animalele vaccinate. Totodată, Uniunea Oierilor respinge ideea că schimbarea conducerii ANSVSA ar fi soluția imediată și solicită, în schimb, un plan „tehnic, comercial și diplomatic” care să permită reluarea exporturilor. Organizația a făcut apel la un protest pașnic, cu obiectivul declarat de a redeschide piețele și de a proteja fermele afectate de restricții. [...]