Știri
Știri din categoria Transport și logistică
USR București propune un program-pilot de transport public gratuit în fiecare vineri, sub denumirea „Green Friday”, potrivit G4Media. Inițiativa este prezentată ca o măsură pentru creșterea atractivității transportului public și reducerea utilizării mașinilor personale, pe fondul prețului ridicat al carburantului.
Propunerea este inclusă într-un pachet de șase direcții strategice pentru modernizarea mobilității urbane în Capitală, anunțat într-un comunicat transmis sâmbătă, 28 martie 2026. USR spune că, în ultimele luni, consilierii generali ai partidului au discutat cu specialiști din transportul public, operatori și utilizatori și au analizat datele disponibile despre disfuncționalitățile sistemului.
Programul „Green Friday” ar presupune gratuitate la transportul public în fiecare vineri. USR susține că măsura ar putea funcționa ca un stimulent pentru schimbarea obiceiurilor de deplasare și pentru mutarea unei părți din trafic către transportul în comun.
Impactul bugetar este estimat de USR la 25–30 de milioane de lei anual, conform comunicatului citat de G4Media. În material nu sunt prezentate detalii despre mecanismul de compensare a veniturilor pierdute sau despre modul de implementare (de exemplu, dacă gratuitatea ar viza toate tipurile de titluri de călătorie ori toate liniile).
„Aceste măsuri sunt realiste și vizează soluții clare pentru îmbunătățirea transportului public, iar gratuitatea transportului public în zilele de vineri este acel impuls simplu care poate schimba obiceiurile de deplasare”, a declarat Dragoș Radu, consilier general USR.
A doua direcție din pachet vizează infrastructura prioritară pentru transportul public. USR propune extinderea benzilor dedicate, reabilitarea liniilor de tramvai, dezvoltarea rețelei în cartierele noi și reorganizarea traseelor existente.
În argumentația partidului, fără investiții în infrastructură, viteza comercială scăzută (sub 15 km/h pe multe linii) nu poate fi îmbunătățită, indiferent de investițiile în vehicule. Mesajul pune accent pe faptul că performanța operațională depinde de condițiile de circulație, nu doar de calitatea flotei.
USR propune și reorganizarea TPBI și STB, astfel încât TPBI să devină autoritatea unică de planificare, reglementare și ticketing (sistemul de taxare și emitere a biletelor), iar STB să funcționeze exclusiv ca operator.
Obiectivul invocat este eliminarea suprapunerilor instituționale și eficientizarea managementului sistemului. În textul sursă nu sunt incluse detalii despre pașii administrativi necesari sau despre un calendar de implementare.
O altă măsură din pachet este eliminarea autobuzelor diesel până în 2035, printr-un calendar de tranziție către un transport public nepoluant, cu obiectivul eliminării complete a autobuzelor diesel din flota STB până în acel an.
Separat, USR solicită digitalizare și utilizarea datelor reale, prin implementarea unui sistem modern de monitorizare bazat pe date în timp real despre fluxul de călători, costuri și respectarea programului, precum și deschiderea datelor către public. În articol nu sunt menționate soluții tehnice sau costuri pentru aceste componente.
Ultima direcție menționată este modernizarea liniei turistice „București City Tour”, prin relansare și digitalizare, cu integrarea biletelor digitale și corelarea lor cu acces extins la transportul de suprafață și la obiective culturale din administrarea municipalității.
În comunicat este inclus și un mesaj al lui Lucian Judele, administratorul public al Capitalei, care leagă proiectul-pilot de o posibilă creștere a utilizării transportului public și în restul săptămânii. „Sper ca, după implementarea proiectului pilot, tot mai mulți bucureșteni să aleagă transportul în comun nu doar vinerea, ci în fiecare zi”, a declarat acesta, potrivit G4Media.
Recomandate
Tarifele STB urmează să crească , potrivit HotNews.ro , care citează un proiect de hotărâre ce va fi dezbătut în ședința de joi, 29 ianuarie, a Consiliului General al Municipiului București. Documentul prevede, între altele, o scumpire de 66% a biletului pentru o călătorie și o majorare de 75% a abonamentului de 24 de ore. Un bilet pentru o călătorie metropolitană ar urma să crească de la 3 lei la 5 lei, notează Agerpres , citată de HotNews.ro. Proiectul include și o listă extinsă de tarife pentru pachete de călătorii și abonamente, precum și pentru titluri integrate cu metroul. Principalele tarife propuse pentru transportul metropolitan (STB și operatorii regionali) sunt: o călătorie metropolitană: 5 lei (de la 3 lei) două călătorii metropolitane/90 de minute: 10 lei 10 călătorii metropolitane/90 de minute: 40 de lei abonament metropolitan/24 ore: 14 lei abonament metropolitan/72 ore: 30 de lei abonament metropolitan/7 zile: 45 de lei abonament metropolitan/1 lună: 100 de lei abonament metropolitan redus 50%/1 lună: 50 de lei abonament metropolitan/6 luni: 500 de lei abonament metropolitan/12 luni: 900 de lei călătorie la tarif special (suprataxă): 200 de lei Pentru titlurile de călătorie metropolitană integrată cu metroul, proiectul prevede, între altele, 9 lei pentru „o călătorie metropolitană și metrou/120 minute”, 22 de lei pentru abonamentul de 24 de ore și 180 de lei pentru abonamentul lunar. Totodată, proiectul prevede acordarea unui mandat special Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov pentru modificarea contractelor de delegare a gestiunii serviciului de transport public local, încheiate cu STB SA și alți operatori regionali. În referatul de aprobare se arată că ultima modificare a politicii tarifare a fost în 2021, iar majorarea propusă este justificată prin nevoia de sustenabilitate financiară și menținerea calității, siguranței și continuității serviciului. Documentul invocă scumpiri „semnificative” ale costurilor de operare (energie, combustibil, utilități, piese, mentenanță), creșteri salariale și inflația. „Tarifele actuale ale titlurilor de călătorie nu au mai fost ajustate corespunzător evoluției costurilor reale de exploatare, ceea ce a condus la accentuarea dezechilibrului financiar dintre veniturile proprii ale operatorului și cheltuielile necesare desfășurării activității.” [...]
Biletele de avion se scumpesc în vara lui 2026 , pe fondul creșterii accelerate a costurilor cu combustibilul și al perturbărilor operaționale generate de conflictul din Iran, potrivit Mediafax , care citează publicația italiană Il Messaggero. În mod obișnuit, combustibilul reprezintă aproximativ o treime din costurile operaționale ale unei companii aeriene, însă în contextul actual ponderea a crescut semnificativ. Articolul indică faptul că prețul combustibilului pentru avioane s-a dublat în câteva săptămâni, pe fondul tensiunilor care au afectat rutele energetice globale și au amplificat riscul de disponibilitate limitată pe termen scurt. Pe partea operațională, închiderea unor porțiuni de spațiu aerian obligă operatorii să ocolească zonele de risc, ceea ce prelungește durata zborurilor și crește consumul de combustibil. În paralel, unele companii au redus capacitatea, au anulat rute mai puțin rentabile și au diminuat frecvențele, în special pe direcția Asia, ceea ce pune presiune pe disponibilitatea locurilor și pe punctualitate. „Combustibilul reprezintă, în condiții normale, aproximativ o treime din costurile operaționale ale unei companii aeriene.” Transferul costurilor către pasageri se face treptat, iar majorările sunt deja vizibile, urmând să se accentueze în lunile de vară, conform materialului. Companiile încearcă să-și protejeze marjele, însă riscă să frâneze cererea, mai ales pe rutele lungi, unde costurile sunt mai ridicate. Miza este cu atât mai mare cu cât vara este sezonul esențial pentru veniturile transportului aerian. Fără o stabilizare geopolitică, perioada de vârf din 2026 ar putea aduce tarife mai mari, capacitate redusă și incertitudine operațională, cu efecte care s-ar putea prelungi și după sezonul turistic, potrivit analiștilor citați în articol. [...]
Un tren interregional PESA a rulat în teste cu aproape 160 km/h pe ruta București–Constanța , potrivit Economica.net , care publică și imagini cu noua ramă electrică de culoare roșie destinată României. În material este menționat că vehiculele sunt livrate pentru Căile Ferate Române, iar în secvențe se vede viteza atinsă în timpul probelor. „Ultimele noastre vehicule pentru Căile Ferate Române pe ruta București – Constanța”, spun polonezii de la PESA. În paralel, pasionați de trenuri au distribuit în această săptămână o fotografie cu rama de lung parcurs produsă de PESA pentru România. Contextul este contractul derulat de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF): instituția a anunțat că, în 3–4 septembrie 2025, o delegație ARF a mers la fabrica PESA din Bydgoszcz, Polonia, pentru recepția preliminară a primei rame electrice interregionale (RE-IR2), în cadrul proiectului de achiziție a 20 de rame electrice interregionale de lung parcurs, aferent contractului RUIC nr. 51/19.12.2023. Valoarea totală a proiectului este de 919.003.274,03 lei, din care finanțarea europeană prin PNRR ar urma să fie de 558.724.754,33 lei, cofinanțarea națională de 213.546.904,50 lei, iar TVA aferent de 146.731.615,20 lei, consemnează Economica.net. Ramele RE-IR2 sunt prevăzute să fie folosite în contracte de servicii publice atribuite în baza HG 1453/2022, pe mai multe rute din țară, inclusiv legături care ating Constanța și București. Rutele menționate pentru utilizarea ramelor electrice RE-IR2 includ: Cluj Napoca – Sighișoara – Brașov; Cluj Napoca – Alba Iulia – Simeria – Târgu Jiu – Craiova; Brașov – Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani – Iași/Suceava; Galați – Mărășești – Bacău – Pașcani – Iași/Suceava; Galați – Brăila – Făurei – Fetești – Constanța (Mangalia); (Mangalia) – Constanța – Fetești – Brăila – Mărășești – Bacău – Pașcani – Iași/Suceava; (Giurgiu) București – Ciulnița – Călărași. Pe partea de achiziții, contractul pentru cele 20 de rame a fost semnat în decembrie 2023, după ce ARF a desemnat PESA câștigătoare a licitației în septembrie 2023, inclusiv cu servicii de mentenanță pe 15 ani. În mai 2025, ARF a anunțat semnarea unui act adițional pentru încă nouă rame electrice de lung parcurs, astfel că totalul ajunge la 29 de trenuri PESA ; fiecare tren are trei vagoane și viteză maximă de 160 km/h, iar finanțarea ar urma să fie asigurată pentru primele 20 prin PNRR și pentru cele nouă suplimentare prin Fondul pentru Modernizare. [...]
Cele mai mari companii aeriene europene avertizează că scumpirea combustibilului va urca tarifele , potrivit The Guardian , pe fondul creșterii accelerate a prețului kerosenului după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Transportatorii le recomandă pasagerilor să își facă rezervările din timp, pe măsură ce mecanismele de protecție la preț (acoperirea riscului prin contracte financiare) încep să expire. Creșterea costurilor cu combustibilul este prezentată drept principalul factor care va împinge în sus prețurile biletelor, chiar dacă unele companii au acoperit parțial riscul de scumpire. Directorii spun că, pe termen mai lung, costurile suplimentare nu pot fi absorbite fără a fi transferate către clienți. Combustibilul, principalul motor al scumpirii biletelor Conform monitorului de combustibil pentru aviație al IATA, prețul kerosenului era deja cu 94% peste media anuală la finalul săptămânii trecute, iar prețul țițeiului a crescut din nou joi, pe fondul intensificării ostilităților. Pentru companiile aeriene, combustibilul este una dintre cele mai mari componente de cost, iar o astfel de creștere se reflectă, de regulă, în tarife, mai ales când protecțiile la preț se reduc. EasyJet a respins temerile privind o penurie iminentă de combustibil care să afecteze zborurile în Europa, deși există îngrijorări legate de aprovizionare în unele părți ale Asiei, după ce companii aeriene vietnameze au avertizat că ar putea reduce programul de zbor. În același timp, conducerea EasyJet a legat direct recomandarea de rezervare timpurie de perspectiva unor tarife mai mari, pe măsură ce acoperirile la preț „se desfac”. „Nu vedem nicio problemă” cu aprovizionarea cu combustibil, însă pasagerii ar trebui să rezerve cât mai devreme posibil, deoarece acoperirile la preț încep să se încheie, ceea ce înseamnă tarife mai mari, a spus Kenton Jarvis, directorul general al EasyJet. Efecte operaționale: rute ocolitoare și capacitate mutată spre Asia Companiile de cursă lungă, precum Air France-KLM și Lufthansa, au spus că vor adăuga mai multe zboruri către Asia, în condițiile în care nodurile de conexiune ale transportatorilor din Golf sunt închise sau funcționează la capacitate redusă după atacul SUA-Israel asupra Iranului. Lufthansa a anunțat că a adăugat 40 de zboruri către Asia pentru a compensa perturbările din Golf, iar Air France-KLM a indicat că își crește, la rândul său, capacitatea, pe fondul unei cereri „foarte sănătoase” pe rutele către Asia și Africa. British Airways a anunțat zboruri directe către Melbourne (Australia), prin extinderea unor zboruri via Kuala Lumpur (Malaysia) din Londra Heathrow, și a spus că adaugă servicii către destinații precum Caraibele, care evită traversarea spațiului aerian aglomerat și perturbat din Orientul Mijlociu. Din perspectiva costurilor, astfel de ajustări pot însemna rute mai lungi, consum mai mare și presiune suplimentară asupra bugetelor de combustibil, într-un moment în care kerosenul este deja scump. Presiune pe cerere și dispută cu UE pe combustibilii „verzi” Pe partea de cerere, consultanța Oxford Economics a avertizat că turismul către Europa ar putea fi afectat, cu aproape 28 de milioane de călătorii din Orientul Mijlociu aflate „la risc”; Turcia, Franța și Regatul Unit ar fi printre cele mai expuse, în timp ce Spania, Portugalia și Grecia ar putea beneficia ca alternative pentru cei care ar fi ales destinații din Golf. În paralel, șefii Airlines for Europe (A4E), organizație care reunește 16 grupuri aeriene (inclusiv IAG, Air France-KLM și Lufthansa), au cerut liderilor europeni să reducă „taxele verzi” și au solicitat modificarea mandatelor UE privind combustibilii mai puțin poluanți, care prevăd un amestec minim de 6% combustibil sustenabil pentru aviație până în 2030, inclusiv 0,7% eSAF (combustibil sintetic produs din energie regenerabilă). Comisarul european pentru transport, Apostolos Tzitzikostas, a indicat însă, într-o declarație pentru Reuters, că industria ar trebui să investească în acești combustibili, în timp ce organizația Transport & Environment a criticat apelul companiilor aeriene, susținând că acesta alimentează incertitudinea care blochează investițiile. [...]
Transportul feroviar de marfă pierde teren în fața celui rutier , avertizează Organizația Patronală a Societăților Feroviare Private din România (OPSFPR), potrivit Bursa , care citează un comunicat remis redacției. Organizația susține că politicile publice actuale accentuează dezechilibrul dintre cele două moduri de transport, cu efecte economice, asupra infrastructurii și asupra locurilor de muncă. Diferența de volum este mare: în 2024, transportul feroviar a asigurat aproximativ 43 de milioane de tone de marfă, în timp ce transportul rutier a ajuns la circa 323 de milioane de tone. În primele nouă luni din 2025, calea ferată a transportat aproximativ 30 de milioane de tone, comparativ cu aproximativ 246 de milioane de tone pe șosea, potrivit datelor prezentate de OPSFPR. Decalajul rutier–feroviar și cauzele invocate de operatori OPSFPR leagă pierderea de cotă a feroviarului de probleme structurale: degradarea infrastructurii, costuri operaționale în creștere, întârzieri frecvente și pierderea treptată a traficului de marfă. În această lectură, competitivitatea feroviarului se erodează tocmai în zonele care contează pentru clienți – predictibilitate, timp de tranzit și cost total. Organizația mai susține că dezechilibrul este amplificat de politici publice care ar favoriza transportul rutier, în timp ce sectorul feroviar ar rămâne cu costuri ridicate și dificultăți operaționale fără măsuri de sprijin comparabile. Mesajul central este că piața nu se repoziționează doar din motive comerciale, ci și pe fondul unor condiții de concurență pe care operatorii feroviari le consideră inegale. Efectul asupra drumurilor: trafic greu, uzură și congestie Transferul unei părți mai mari a mărfurilor pe șosele se vede, potrivit OPSFPR, în presiunea pusă pe infrastructura rutieră și în costuri publice mai mari. Organizația indică uzura accelerată a drumurilor și aglomerarea unor coridoare deja intens utilizate, precum Valea Oltului, Valea Prahovei sau ruta spre portul Constanța. „Fiecare tonă de marfă mutată de pe calea ferată pe şosea înseamnă mai multe camioane pe drumuri, deteriorarea accelerată a infrastructurii rutiere, costuri mai mari de întreţinere şi creşterea congestiei pe principalele coridoare de transport.” În sprijinul argumentului, OPSFPR estimează că o creștere cu 10% a volumului transportului feroviar de marfă față de nivelul din 2024 ar însemna circa 4,3 milioane de tone suplimentare pe calea ferată, echivalentul a aproximativ 215.000 de curse de camion de 20 de tone care nu ar mai circula pe drumurile din România. Chiar și o creștere de 5% ar însemna peste 2 milioane de tone în plus pe feroviar și peste 100.000 de curse de camion în minus, potrivit organizației. Miza economică, de mediu și de ocupare, plus pașii anunțați OPSFPR amintește că, la nivel european, transportul feroviar de marfă este considerat un instrument pentru competitivitate și reducerea emisiilor, susținând că feroviarul produce emisii de CO₂ pe tonă transportată de aproximativ opt ori mai mici decât transportul rutier de marfă. În același timp, organizația afirmă că sectorul susține aproximativ 100.000 de locuri de muncă direct și indirect la nivel național, iar reducerea traficului ar putea afecta companii și lanțuri logistice. Un alt punct invocat este „cercul vicios” al finanțării infrastructurii feroviare: scăderea volumelor transportate reduce veniturile generate pentru infrastructură, ceea ce afectează întreținerea rețelei și, implicit, calitatea serviciilor, cu riscul de pierderi suplimentare de trafic. În acest context, OPSFPR cere Consiliului Concurenței să analizeze efectele politicilor publice asupra concurenței intermodale și spune că ar putea sesiza instituțiile europene, inclusiv Comisia Europeană, pentru verificarea compatibilității unor măsuri cu normele privind ajutorul de stat și concurența. Organizația solicită Guvernului, Ministerului Finanțelor, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și Consiliului Concurenței măsuri care să restabilească echilibrul între modurile de transport și să trateze transportul feroviar de marfă ca sector strategic. [...]
Guvernul pregătește prelungirea schemei de compensare a motorinei pentru transportatori până în 2027 , o măsură menită să limiteze creșterea costurilor din transport și să evite scumpirile în lanț din economie, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor, informează HotNews . Inițiativa vine pe fondul volatilității prețului petrolului și al tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, care au influențat puternic piețele energetice. În acest context, autoritățile consideră că fără intervenție costurile transportatorilor ar crește rapid, ceea ce ar duce la majorări de prețuri în lanț pentru bunuri și servicii. Cum ar urma să funcționeze schema Proiectul propune extinderea perioadei de acordare a ajutorului de stat până la 30 aprilie 2027 , pentru motorina achiziționată până la 31 decembrie 2026 . Sprijinul este acordat sub formă de grant pentru motorina utilizată de operatorii de transport rutier. În prezent, schema este aplicată pentru facturile emise până la 31 martie 2026 , iar programul este valabil până la 31 iulie 2026 . Noua măsură ar prelungi atât perioada de eligibilitate, cât și bugetul total al schemei. De ce intervine Guvernul Ministerul Finanțelor arată că fluctuațiile pieței petrolului au crescut semnificativ costurile transportatorilor, sector puternic dependent de prețul combustibililor. În lipsa unei intervenții, există riscul ca operatorii români să alimenteze în alte state unde există scheme de sprijin mai generoase, ceea ce ar afecta competitivitatea companiilor din România. Autoritățile avertizează că majorarea costurilor de transport poate avea efecte extinse asupra economiei, deoarece transportul influențează direct lanțurile de aprovizionare și prețurile finale ale produselor. Nivelul compensării Schema actuală acordă transportatorilor o compensare de aproximativ 0,85 lei pe litru de motorină . Această sumă depășește creșterea accizei introdusă în două etape prin Legea nr. 141/2025: 1 august 2025 1 ianuarie 2026 În total, acciza la motorină a crescut cu 0,487 lei pe litru , mai puțin decât valoarea ajutorului acordat transportatorilor. Din acest motiv, proiectul modifică și formularea schemei, astfel încât aceasta să fie definită ca „compensarea creșterii prețului la motorină” , nu doar a majorării accizei. Monitorizarea pieței Actul normativ introduce și un mecanism de analiză periodică a pieței. Ministerul Finanțelor și Ministerul Transporturilor vor realiza analize trimestriale privind evoluția prețului petrolului și impactul asupra sectorului transporturilor. În funcție de rezultate, valoarea ajutorului ar putea fi ajustată pentru a reflecta mai bine evoluțiile reale din piața energetică. Contextul este unul tensionat pe piețele petroliere. Potrivit unor analize din sectorul energetic, prețul motorinei în România ar putea ajunge în perioada următoare chiar la 9,78 lei pe litru , apropiindu-se de pragul psihologic de 10 lei, dacă evoluțiile internaționale continuă pe același trend. [...]
