COST$947.55-1.05%

Falimentul CFR Marfă mută transportul feroviar de marfă al statului pe un operator nou, Carpatica Feroviar, într-un mecanism gândit să păstreze capacitatea strategică, dar să separe activitatea viabilă de datoriile istorice, potrivit G4Media. Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că societatea a depus oficial cererea de intrare în faliment și a descris evoluția drept finalul unui proces îndelungat, nu o „prăbușire” bruscă.

Transferul activității către Carpatica Feroviar este prezentat ca soluția prin care statul încearcă să evite dispariția peste noapte a transportului feroviar de marfă „al statului”, în timp ce vechea entitate rămâne în faliment cu datoriile și activele neesențiale. Gheorghiu susține că noul operator ar urma să funcționeze cu „reguli comerciale și financiare mai clare”.

De ce s-a ajuns aici: pierdere de piață, active îmbătrânite, datorii în creștere

În analiza citată, vicepremierul afirmă că CFR Marfă a fost construită pentru o economie centralizată (industrie grea, fluxuri previzibile, „clienți captivi”), dar nu s-a adaptat la condițiile de piață în care transportul feroviar de marfă a devenit competitiv și orientat către cost și client.

Printre problemele invocate:

• pierderea cotei de piață;
• personal supradimensionat;
• active îmbătrânite;
• datorii tot mai mari;
• amânarea repetată a unei restructurări, inclusiv prin neîncasări, reeșalonări și anulări de datorii către alte companii de stat.

Miza de reglementare: ajutorul de stat și presiunea Comisiei Europene

Un punct central în explicația Oanei Gheorghiu este investigația Comisiei Europene începută în 2017, care a dus la decizia din februarie 2020 privind ajutorul de stat: aproximativ 570 milioane euro (aprox. 2,85 miliarde lei) acordate CFR Marfă ar fi fost incompatibile și trebuiau recuperate; în lei, cu dobânzi, suma este indicată la „peste 2,6 miliarde lei”.

În această logică, statul ar fi fost constrâns să ia o decizie structurală, după ani în care privatizarea (încercată în 2013) a eșuat, iar alte soluții de fond nu au mai fost aplicate.

Ce se întâmplă cu angajații

CFR Marfă mai are „în jur de 1.500 de angajați”, potrivit informațiilor prezentate. O parte ar urma să iasă la pensie, alții ar fi ales salarii compensatorii, iar o parte ar urma să fie preluați de Carpatica Feroviar.

Cum este descris mecanismul: concordat preventiv și separarea activităților

Gheorghiu reamintește că în martie 2020 s-a deschis concordatul preventiv, descris ca un mecanism în două etape, sub control judiciar și cu acordul Comisiei Europene:

1. o procedură de prevenire a insolvenței care suspendă executările și creează timp pentru separarea activităților viabile de cele neviabile;
2. transferul activității viabile către Carpatica Feroviar, iar vechea persoană juridică rămâne cu datoriile istorice și activele neesențiale, către faliment.

În interpretarea vicepremierului, obiectivul a fost „salvarea funcției economice” (capacitatea de transport), nu salvarea companiei în forma ei veche. Rămâne de văzut în ce măsură Carpatica Feroviar va opera efectiv cu disciplina financiară și mandatul strategic invocate, în condițiile în care detaliile operaționale ale transferului nu sunt dezvoltate în materialul citat.