Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Falimentul CFR Marfă mută transportul feroviar de marfă al statului pe un operator nou, Carpatica Feroviar, într-un mecanism gândit să păstreze capacitatea strategică, dar să separe activitatea viabilă de datoriile istorice, potrivit G4Media. Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că societatea a depus oficial cererea de intrare în faliment și a descris evoluția drept finalul unui proces îndelungat, nu o „prăbușire” bruscă.
Transferul activității către Carpatica Feroviar este prezentat ca soluția prin care statul încearcă să evite dispariția peste noapte a transportului feroviar de marfă „al statului”, în timp ce vechea entitate rămâne în faliment cu datoriile și activele neesențiale. Gheorghiu susține că noul operator ar urma să funcționeze cu „reguli comerciale și financiare mai clare”.
În analiza citată, vicepremierul afirmă că CFR Marfă a fost construită pentru o economie centralizată (industrie grea, fluxuri previzibile, „clienți captivi”), dar nu s-a adaptat la condițiile de piață în care transportul feroviar de marfă a devenit competitiv și orientat către cost și client.
Printre problemele invocate:
Un punct central în explicația Oanei Gheorghiu este investigația Comisiei Europene începută în 2017, care a dus la decizia din februarie 2020 privind ajutorul de stat: aproximativ 570 milioane euro (aprox. 2,85 miliarde lei) acordate CFR Marfă ar fi fost incompatibile și trebuiau recuperate; în lei, cu dobânzi, suma este indicată la „peste 2,6 miliarde lei”.
În această logică, statul ar fi fost constrâns să ia o decizie structurală, după ani în care privatizarea (încercată în 2013) a eșuat, iar alte soluții de fond nu au mai fost aplicate.
CFR Marfă mai are „în jur de 1.500 de angajați”, potrivit informațiilor prezentate. O parte ar urma să iasă la pensie, alții ar fi ales salarii compensatorii, iar o parte ar urma să fie preluați de Carpatica Feroviar.
Gheorghiu reamintește că în martie 2020 s-a deschis concordatul preventiv, descris ca un mecanism în două etape, sub control judiciar și cu acordul Comisiei Europene:
În interpretarea vicepremierului, obiectivul a fost „salvarea funcției economice” (capacitatea de transport), nu salvarea companiei în forma ei veche. Rămâne de văzut în ce măsură Carpatica Feroviar va opera efectiv cu disciplina financiară și mandatul strategic invocate, în condițiile în care detaliile operaționale ale transferului nu sunt dezvoltate în materialul citat.
Recomandate
Comisia Europeană le transmite companiilor aeriene că despăgubirile către pasageri rămân obligatorii , chiar dacă anulările sunt legate de tensiunile din Orientul Mijlociu și de perturbări în aprovizionarea cu combustibil, potrivit Adevărul . Mesajul are miză de reglementare: Bruxelles-ul limitează explicit situațiile în care operatorii pot invoca „criza combustibilului” ca scuză pentru a evita compensațiile. Comisia Europeană a publicat orientări noi pentru transporturi și turism, subliniind că drepturile pasagerilor din UE se aplică în continuare atunci când zborurile (sau rutele maritime) sunt anulate. Pentru pasageri, asta înseamnă că, în funcție de caz, rămân valabile rambursarea, redirecționarea și asistența. Când pot fi evitate compensațiile și ce nu mai este acceptat Executivul european arată că operatorii aerieni pot fi exonerați de plata compensațiilor doar dacă demonstrează existența unor „circumstanțe extraordinare”, cum ar fi un deficit local grav de combustibil care face imposibilă operarea zborurilor. În schimb, Comisia precizează explicit că simpla creștere a prețului combustibilului nu este un motiv acceptat pentru evitarea despăgubirilor către pasageri. Interdicție pentru suprataxe introduse după cumpărarea biletului Bruxelles-ul atrage atenția și asupra modului de afișare a prețurilor: companiile aeriene trebuie să prezinte de la început prețul final al biletului, astfel încât pasagerii să nu fie confruntați ulterior cu costuri ascunse. În consecință, operatorii nu pot introduce retroactiv suprataxe de combustibil după achiziționarea biletelor. Pentru pachetele turistice, organizatorii pot modifica prețurile doar în condiții „foarte stricte” și numai dacă această posibilitate este prevăzută clar în contractul semnat cu clientul. Măsuri temporare ca să nu se blocheze operarea zborurilor Comisia Europeană analizează soluții temporare pentru menținerea rutelor afectate de lipsa combustibilului, inclusiv posibilitatea ca unele companii să primească derogări de la regulile ReFuelEU Aviation , care impun alimentarea aeronavelor cu minimum 90% din necesarul de combustibil în aeroporturile europene. Scopul este evitarea situațiilor în care transportatorii ar fi obligați să transporte combustibil suplimentar de la aeroportul de plecare, cu efecte în lanț asupra curselor următoare. Separat, Comisia anunță flexibilitate privind sloturile de aterizare și decolare: în mod normal, companiile riscă să le piardă dacă nu le folosesc într-un anumit procent, însă în contextul problemelor de aprovizionare ar putea exista excepții, astfel încât operatorii să nu fie penalizați pentru cursele anulate. Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) a emis, la rândul ei, un buletin informativ privind utilizarea în siguranță a combustibilului de aviație Jet A în Europa, pe fondul presiunii crescute asupra lanțurilor de aprovizionare. Context: anulări și reducerea capacității de zbor În paralel cu aceste clarificări, sunt semnalate deja tăieri de capacitate. Conform datelor firmei de analiză a aviației Cirium, companiile aeriene au anulat 13.000 de zboruri și au eliminat două milioane de locuri pentru luna mai, iar totalul locurilor disponibile la nivel global ar fi scăzut de la 132 de milioane la 130 de milioane în ultimele două săptămâni din aprilie. Printre operatorii europeni menționați ca anulând zboruri se numără Turkish Airlines, Lufthansa, British Airways și KLM, iar Lufthansa este indicată ca fiind printre cele mai afectate, reducând aproximativ 20.000 de rute pe distanțe scurte din programul său de vară. [...]
Comisia Europeană transmite că anulările de zbor motivate de scumpirea kerosenului nu scapă companiile aeriene de plata despăgubirilor către pasageri , potrivit Adevărul . Mesajul vine în contextul în care mai mulți operatori au început să taie capacitate din programul de zbor, invocând presiunea costurilor cu energia. Comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a declarat pentru Financial Times că prețul combustibilului nu poate fi încadrat la „circumstanțe extraordinare”, categorie care, în regulile UE, poate limita obligațiile de compensare. În interpretarea sa, scumpirea kerosenului ține de riscurile și costurile normale ale industriei. „Prețul combustibilului de aviație este motivul pentru care avem anulări de zboruri, iar dacă acestea sunt anulate fără circumstanțe extraordinare — iar prețul kerosenului nu este o circumstanță extraordinară — atunci companiile trebuie să despăgubească pasagerii.” Tăieri de capacitate și semnale de stres în piață În ultimele două săptămâni, mai multe companii aeriene au redus aproximativ 2 milioane de locuri din programul de zbor pentru luna mai, pe fondul dublării prețurilor, potrivit informațiilor citate. Tzitzikostas a spus că unele zboruri au fost anulate pentru că „nu aveau sens din punct de vedere financiar”. În paralel, există evaluări divergente privind riscul unei crize de aprovizionare: directorul Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, a avertizat luna trecută că Europa ar avea rezerve pentru doar șase săptămâni, iar comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a ridicat și el problema unei posibile crize. Tzitzikostas respinge însă ideea unei penurii iminente și susține că Europa poate susține aprovizionarea cu combustibil de aviație „pentru o perioadă lungă”. Ce pregătește Bruxelles-ul: ghiduri, fără excepții noi Comisia Europeană urmează să publice în această săptămână noi ghiduri pentru companiile aeriene și pasageri, în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Un proiect consultat de Financial Times ar clarifica regulile existente, fără să introducă excepții noi care să reducă obligațiile operatorilor. Documentul citat arată că „gestionarea riscului legat de prețurile ridicate ale combustibilului” este o parte normală a activității unei companii aeriene, deși textul poate suferi modificări. Sloturile rămân un risc operațional pentru operatori Regulile privind utilizarea sloturilor de decolare și aterizare rămân în vigoare, ceea ce înseamnă că operatorii care anulează zboruri din cauza prețurilor riscă să își piardă sloturile. Comisarul a mai spus că UE are rezerve de urgență și mecanisme pentru monitorizarea mai strictă a aprovizionării și pentru coordonarea între statele membre, astfel încât rezervele să poată fi eliberate „în mod ordonat” dacă va fi necesar. Totodată, companiile aeriene vor fi informate că pot folosi Jet A, un tip de combustibil utilizat în principal în SUA, pentru a reduce dependența de aprovizionarea din zona Golfului. În privința efectelor economice, Tzitzikostas se așteaptă la un impact limitat asupra turismului european, argumentând că scăderea călătoriilor din Orientul Mijlociu sau a tranzitului prin regiune ar putea fi compensată de turismul intra-european, cu unele țări din sudul Europei potențial mai puțin afectate. [...]
Portul Constanța are proiecte de peste 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei) în implementare , mizând pe extinderea capacităților logistice și pe rolul de nod regional pentru transport de mărfuri și energie, potrivit Antena 3 . Miza economică este creșterea fluxurilor printr-o infrastructură mai robustă, într-un context în care războiul din Ucraina a schimbat rutele comerciale din regiunea Mării Negre. În cadrul unei conferințe dedicate rolului portului, Mihai Teodorescu, director general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, a spus că investițiile aflate acum în derulare depășesc 500 de milioane de euro și a indicat și o direcție de consolidare regională prin colaborări și achiziții. Investiții și parteneriate: portul își extinde rolul regional Teodorescu a menționat semnarea unui protocol „foarte important” legat de un memorandum de colaborare între Portul Constanța și „PORTUl lIEC” (denumirea apare astfel în textul sursei, fără alte detalii). Tot el a plasat strategia în contextul unei proceduri de licitație internațională la care a participat Guvernul României, prin compania portuară, pentru achiziționarea Portului Giurgiulești. Energie: Oil Terminal își adaptează infrastructura la cererea din regiune Oil Terminal, operator cu șapte dane în Portul Constanța, a detaliat investiții făcute după izbucnirea războiului din Ucraina. CEO-ul Sorin Viorel Ciutureanu a spus că: Dana 79, o dană de mare adâncime, a fost adaptată astfel încât să poată descărca și motorină, nu doar țiței; anul trecut, pentru prima dată în Portul Constanța, au fost descărcate nave cu 110.000 de tone de motorină; a fost finalizat un rezervor de 10.000 de metri cubi destinat metanolului; compania se află într-o procedură de licitație pentru construcția unui terminal de bitum. Calea ferată: miza este capacitatea și electrificarea liniilor din port Pe componenta de transport feroviar, Daniel Apostolache, director general Carpatica Feroviar, a declarat că a fost semnat un memorandum de cooperare cu Administrația Căilor Ferate din Azerbaidjan, vizând preluarea containerelor prin România și Portul Constanța pentru tranzit către Europa. El a mai spus că sunt pregătiri pentru aderarea Carpatica Feroviar la Middle Corridor și că estimează un spor de aproximativ 300% (sursa nu precizează baza de raportare a acestei creșteri). Din partea CFR SA, Radu Urziceanu (Direcția Strategie, Reglementări și Reprezentare Externă) a afirmat că există în plan investiții de circa 1 miliard de euro în infrastructura feroviară din port, cu obiective precum creșterea capacității de primire și expediere a trenurilor și electrificarea liniilor, în patru etape. [...]
STB pregătește o nouă rundă de investiții în transportul electric, cu achiziția a 46 de tramvaie și 100 de troleibuze articulate, în paralel cu alocarea a 170 de milioane de euro (aprox. 850 milioane lei) pentru reabilitarea infrastructurii de tramvai , potrivit G4Media . Miza operațională este dublă: creșterea capacității de transport prin vehicule mai încăpătoare și reducerea blocajelor generate de o infrastructură uzată. Directorul general al STB, Andrei Dinculescu Bighea, a declarat la conferința FOCUS București (organizată de Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București ) că există „bani alocați” pentru aceste achiziții și pentru reabilitarea infrastructurii de tramvai, informație transmisă de Agerpres. Ce înseamnă concret pentru capacitatea STB Planul anunțat include: 46 de tramvaie noi ; 100 de troleibuze articulate , descrise ca vehicule „lungi”, menite să transporte mai mulți călători; 170 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii de tramvai . În prezent, STB are 1.700 de vehicule în parc, dintre care 1.276 circulă zilnic , potrivit directorului general. Presiunea din trafic: aproape un milion de validări pe zi STB raportează „aproape un milion de validări zilnice” în mijloacele de transport din Capitală, un indicator care sugerează o utilizare intensă a rețelei și explică nevoia de capacitate suplimentară. În același context, conducerea STB a arătat că flota a fost modernizată în ultimii ani, iar în circulație sunt deja: 100 de tramvaie noi Astra (românești), 100 de troleibuze , 100 de autobuze electrice , 130 de autobuze hibrid , dar „nu este suficient”, potrivit declarațiilor citate. Digitalizare: STB vizează o aplicație proprie, inclusiv pentru turiști Pe lângă investițiile în flotă și infrastructură, directorul general a spus că își dorește dezvoltarea unei aplicații STB prin care turiștii să poată cumpăra inclusiv bilete la muzee sau alte instituții culturale, cu acces din aplicație. În același timp, el a menționat creșterea plăților online în ultimii ani. Deocamdată, în informațiile prezentate nu apar calendarul achizițiilor, sursa exactă a finanțării sau etapele de implementare pentru reabilitarea infrastructurii. [...]
Șoferii care cumpără rovinieta de pe două portaluri neautorizate pot plăti cu circa 30% în plus , după ce CNAIR a identificat în online site-uri care încasează tariful de utilizare la un preț mai mare, potrivit Antena 3 . Miza este una de cost direct pentru utilizatori: pe lângă tariful reglementat, apare o „taxă de înregistrare” care ridică nota de plată. CNAIR spune că portalurile vizate sunt www.rovinietadigitala.ro și www.tollvignettes.com , care aparțin Roadwise Group B.V. (Țările de Jos) . Compania de drumuri precizează că aceste site-uri nu sunt autorizate pentru încasarea tarifului de utilizare (rovinieta). Diferența de preț: exemplu pentru rovinieta pe 12 luni În comunicatul citat, CNAIR compară costul unei roviniete cu valabilitate de 12 luni pentru un autoturism, cumpărată în mai 2026: 254,02 lei prin portalurile web autorizate de CNAIR (tariful reglementat) 330 lei prin cele două portaluri neautorizate, din cauza unui cost suplimentar de circa 30%, descris ca „taxă de înregistrare” Ce recomandă CNAIR și cine își asumă responsabilitatea CNAIR avertizează că nu își asumă nicio responsabilitate pentru accesarea și achiziția rovinietelor de pe portaluri neautorizate și le cere utilizatorilor să cumpere rovinieta doar de pe portalul oficial ( www.erovinieta.ro ) sau de la distribuitorii autorizați, listați pe site-ul CNAIR ( http://www.cnadnr.ro/ro/puncte-de-distributie ). „CNAIR nu îşi asumă nicio responsabilitate cu privire la accesarea şi achiziţia de către utilizatori a rovinietelor de pe portaluri neautorizate de CNAIR.” [...]
România începe să primească trenuri de la Alstom , care urmează să fie introduse în circulație pe rute stabilite de operatorul feroviar, potrivit Profit . Ce se livrează și cine este furnizorul Informația vizează livrări de material rulant nou de la Alstom către România, într-un context în care reînnoirea flotei este una dintre mizele principale pentru creșterea calității serviciilor feroviare de călători. Pe ce rute ar urma să circule Potrivit sursei, trenurile vor circula pe rute care urmează să fie utilizate de operatorul feroviar, în funcție de programul de introducere în exploatare și de alocarea materialului rulant. „Pe ce rute vor circula” (formularea din titlul publicat de Profit) indică faptul că distribuirea trenurilor pe linii este un element central al informației.” În practică, alocarea pe rute contează direct pentru pasageri și pentru performanța operațională: trenurile noi sunt, de regulă, direcționate către relații cu cerere ridicată sau unde se urmărește îmbunătățirea punctualității și a confortului, însă detaliile concrete depind de decizia operatorului și de condițiile de exploatare. [...]
