Trenurile de marfă transfrontaliere ale Chinei au accelerat în ianuarie–mai, cu 15.506 curse, pe fondul creșterii comerțului și al extinderii coridoarelor logistice, potrivit datelor citate de Global Times. Operatorul național China State Railway Group indică un avans anual de 12,6% al numărului de curse, semnalând o consolidare a transportului feroviar ca infrastructură-cheie pentru exporturi și lanțuri de aprovizionare.

Unde s-a văzut creșterea: Europa și Asia Centrală

În primele cinci luni din 2026, două fluxuri au concentrat cea mai mare parte a traficului:

• China–Europa (China-Europe Railway Express): 9.331 curse, în creștere cu 21% față de aceeași perioadă din 2025.
• China–Asia Centrală: 6.175 curse, în creștere cu 2,1%.

Publicația notează și „creștere constantă” pe Calea ferată China–Laos, precum și pe transportul mare–cale ferată (multimodal) din cadrul New International Land-Sea Trade Corridor, rută care conectează vestul Chinei la piețele globale.

China–Laos: volum record și capacitate mai mare pe tren

Pe coridorul China–Laos, China Railway Kunming Group afirmă că, până sâmbătă, linia a transportat peste 10 milioane de tone de marfă în acest an, cu un volum mediu zilnic de peste 67.000 de tone. Marfa transfrontalieră cumulată a depășit 2,5 milioane de tone.

Compania mai indică o creștere rapidă a capacității operaționale:

• numărul zilnic de trenuri transfrontaliere a urcat de la 2 la un maxim de 23;
• tonajul tractat pe tren a crescut de la 2.000 la 2.800 de tone, ceea ce înseamnă +40% la capacitatea per tren.

Un element operațional cu impact direct asupra fluxurilor este digitalizarea și coordonarea mai strânsă cu autoritatea vamală din Laos, care ar fi crescut eficiența formalităților și ar fi redus timpii de staționare la punctele de frontieră, facilitând inclusiv comerțul cu fructe și alte produse agricole.

De ce contează: costuri logistice și diversificarea comerțului

Un profesor de la Universitatea Xiamen, citat de publicație, leagă dinamica trenurilor de marfă de reziliența comerțului exterior și de investițiile în canale logistice transfrontaliere în cadrul inițiativei Belt and Road. În această logică, operarea la scară mare ar contribui la reducerea costurilor logistice și la stabilizarea lanțurilor de aprovizionare, inclusiv prin diminuarea dependenței de o singură piață.

În paralel, Ministerul Comerțului din China a indicat că, în ianuarie–mai, comerțul cu piețele Belt and Road a crescut cu 13,6% și a depășit 51% din comerțul total, iar schimburile cu ASEAN, UE, Africa și America Latină au avut creșteri de două cifre. Tot în context, ministerul a arătat că în 2025 China a devenit cel mai mare partener comercial al tuturor statelor din Asia Centrală, iar comerțul bilateral cu regiunea a depășit 100 miliarde dolari (aprox. 460 miliarde lei).

Context: transportul feroviar intern de marfă, în ușoară creștere

La nivelul rețelei naționale, China State Railway Group raportează că în ianuarie–mai au fost transportate aprox. 1,67 miliarde de tone de bunuri, în creștere cu 1,8% față de anul anterior, sugerând că avansul mai puternic vine în special din segmentul transfrontalier și din coridoarele internaționale.