Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Biletele de avion se scumpesc în vara lui 2026, pe fondul creșterii accelerate a costurilor cu combustibilul și al perturbărilor operaționale generate de conflictul din Iran, potrivit Mediafax, care citează publicația italiană Il Messaggero.
În mod obișnuit, combustibilul reprezintă aproximativ o treime din costurile operaționale ale unei companii aeriene, însă în contextul actual ponderea a crescut semnificativ. Articolul indică faptul că prețul combustibilului pentru avioane s-a dublat în câteva săptămâni, pe fondul tensiunilor care au afectat rutele energetice globale și au amplificat riscul de disponibilitate limitată pe termen scurt.
Pe partea operațională, închiderea unor porțiuni de spațiu aerian obligă operatorii să ocolească zonele de risc, ceea ce prelungește durata zborurilor și crește consumul de combustibil. În paralel, unele companii au redus capacitatea, au anulat rute mai puțin rentabile și au diminuat frecvențele, în special pe direcția Asia, ceea ce pune presiune pe disponibilitatea locurilor și pe punctualitate.
„Combustibilul reprezintă, în condiții normale, aproximativ o treime din costurile operaționale ale unei companii aeriene.”
Transferul costurilor către pasageri se face treptat, iar majorările sunt deja vizibile, urmând să se accentueze în lunile de vară, conform materialului. Companiile încearcă să-și protejeze marjele, însă riscă să frâneze cererea, mai ales pe rutele lungi, unde costurile sunt mai ridicate.
Miza este cu atât mai mare cu cât vara este sezonul esențial pentru veniturile transportului aerian. Fără o stabilizare geopolitică, perioada de vârf din 2026 ar putea aduce tarife mai mari, capacitate redusă și incertitudine operațională, cu efecte care s-ar putea prelungi și după sezonul turistic, potrivit analiștilor citați în articol.
Recomandate
Prețurile biletelor de avion cresc rapid la nivel global , după ce conflictul din Orientul Mijlociu a împins costurile combustibilului pentru avioane la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, potrivit CNBC . Companiile aeriene avertizează că majorările tarifelor ar putea apărea în curând, pe măsură ce costurile operaționale cresc accelerat. Combustibilul pentru avioane s-a scumpit cu 58% De la începutul operațiunilor militare ale Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului, pe 28 februarie 2026 , prețul combustibilului pentru avioane a crescut cu 58% , ajungând la aproximativ 3,95 dolari pe galon . Directorul general al United Airlines, Scott Kirby , a declarat că majorarea prețurilor la combustibil va avea un impact „semnificativ” asupra rezultatelor financiare ale companiei în primul trimestru din 2026 și că scumpirea biletelor este probabilă într-un termen foarte scurt . Totuși, cererea pentru călătorii aeriene rămâne ridicată: veniturile din rezervări sunt cu aproximativ 20% mai mari decât anul trecut . Strâmtoarea Hormuz afectează piața petrolului Creșterea costurilor este legată direct de tensiunile din Strâmtoarea Hormuz , o rută prin care tranzitează aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol . Perturbarea traficului petrolier a împins prețul țițeiului peste 100 de dolari pe baril la începutul lunii martie. Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA) avertizează că actualul conflict scoate la iveală vulnerabilitățile lanțului global de aprovizionare cu combustibil pentru aviație , în condițiile în care primele de risc de război și ocolirea spațiilor aeriene cresc suplimentar costurile. Zboruri mai lungi și anulări masive Companiile aeriene sunt nevoite să modifice rutele pentru a evita zonele de conflict , ceea ce poate adăuga între 90 și 120 de minute la zborurile pe distanțe lungi și poate crește costurile cu mii de dolari pentru fiecare cursă. Consecințele sunt deja vizibile: peste 25.000 de zboruri au fost anulate de la începutul conflictului; mai mult de un milion de pasageri au fost afectați sau blocați în aeroporturi; costurile suplimentare ale combustibilului cresc constant. Scumpiri majore așteptate în vară Analiștii din industria aviatică avertizează că efectele reale asupra tarifelor vor deveni mai evidente în lunile următoare. Potrivit estimărilor citate de presa internațională, prețurile biletelor ar putea fi cu 30–40% mai mari în sezonul de vară , în special pe rutele către Asia și Orientul Mijlociu, dar și pe alte destinații, din cauza efectului de domino asupra întregului sistem de transport aerian. [...]
28 de zboruri spre și dinspre Orientul Mijlociu au fost anulate marți , potrivit Euronews România , în contextul escaladării conflictului dintre Israel, Statele Unite și Iran. Măsura vizează curse operate pe Aeroportul Henri Coandă București și are legătură directă cu deteriorarea situației de securitate din regiune. Conform Companiei Naționale Aeroporturi București, este vorba despre 15 decolări și 13 aterizări anulate, pe rute către sau dinspre Israel, Dubai, Bahrain, Qatar și Iordania. Printre operatorii afectați se numără Anima Wings, El Al Israel Airlines, Fly One Romania, Flydubai, HiSky Europe, Qatar Airways, Ryanair, TAROM și Wizz Air Malta. Decizia vine după ce, sâmbătă dimineață, Israelul și Statele Unite au lansat atacuri asupra unor ținte din Iran, fiind raportate explozii la Teheran, Tabriz și Isfahan. Iranul a răspuns cu rachete și drone îndreptate către baze militare americane din Bahrain, Qatar și Emiratele Arabe Unite, precum și către obiective din Israel. Escaladarea rapidă a conflictului a determinat restricții de trafic aerian și suspendarea unor curse comerciale. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii recomandă cetățenilor români care au planificate deplasări în Israel sau în statele direct afectate să își anuleze ori reprogrameze călătoriile. Autoritățile invocă riscurile de securitate și posibile noi perturbări ale traficului aerian. Anulările de marți se adaugă altor zboruri suspendate în ultimele zile și afectează sute de pasageri, în condițiile în care mii de români se află încă în regiune. Evoluția conflictului va influența reluarea curselor, iar companiile aeriene actualizează constant informațiile privind programul de zbor. [...]
Companiile aeriene și aeroporturile europene cer Comisiei Europene suspendarea temporară a controlului electronic al pașapoartelor (EES) până în octombrie , avertizând că sistemul actual riscă să provoace cozi de până la 4 ore în perioada de vârf din sezonul estival. Solicitarea a fost transmisă printr-o scrisoare oficială adresată comisarului european pentru afaceri interne, Magnus Brunner , relatează TVR Info . Ce nemulțumește operatorii aerieni: Cele două mari organizații – ACI Europe (asociația aeroporturilor) și Airlines for Europe (care reprezintă companiile aeriene majore) – semnalează: Lipsa cronică de personal la controalele de frontieră aeroportuare Probleme tehnologice persistente ale sistemului EES (Entry/Exit System), introdus anul trecut Întârzieri frecvente pentru pasagerii din afara UE care intră sau ies din spațiul Schengen Potrivit acestora, există o ruptură clară între percepția Bruxelles-ului și realitatea din teren . În timp ce instituțiile UE consideră că sistemul funcționează corect, operatorii aerieni constată zilnic inconveniente majore pentru călători. „Trebuie să fim realiști în ceea ce privește ceea ce se va întâmpla în lunile de vară, când traficul pe aeroporturile europene se dublează”, a declarat Olivier Jankove , directorul general al ACI Europe. Ce este EES și de ce a fost introdus Sistemul de intrare/ieșire (EES) a fost creat pentru a: Monitoriza respectarea limitelor de ședere în UE (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile) Detecta cazurile de fraudă cu documente și identitate Teoretic, EES ar trebui să înlocuiască ștampilarea pașapoartelor și să eficientizeze controalele. În practică, însă, problemele tehnice nerezolvate și deficitul de personal au dus la congestii și timpi de așteptare crescuți . Ce se cere concret Cele două asociații propun suspendarea aplicării EES până în luna octombrie 2026 , când presiunea traficului de vară va scădea. Ele solicită revenirea temporară la controlul clasic al pașapoartelor, pentru a evita o criză logistică și imagine negativă pentru transportul aerian european. Dacă cererea nu este acceptată, aeroporturile europene riscă să se confrunte cu blocaje severe, iar pasagerii cu experiențe frustrante exact în perioada concediilor. [...]
Un tren interregional PESA a rulat în teste cu aproape 160 km/h pe ruta București–Constanța , potrivit Economica.net , care publică și imagini cu noua ramă electrică de culoare roșie destinată României. În material este menționat că vehiculele sunt livrate pentru Căile Ferate Române, iar în secvențe se vede viteza atinsă în timpul probelor. „Ultimele noastre vehicule pentru Căile Ferate Române pe ruta București – Constanța”, spun polonezii de la PESA. În paralel, pasionați de trenuri au distribuit în această săptămână o fotografie cu rama de lung parcurs produsă de PESA pentru România. Contextul este contractul derulat de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF): instituția a anunțat că, în 3–4 septembrie 2025, o delegație ARF a mers la fabrica PESA din Bydgoszcz, Polonia, pentru recepția preliminară a primei rame electrice interregionale (RE-IR2), în cadrul proiectului de achiziție a 20 de rame electrice interregionale de lung parcurs, aferent contractului RUIC nr. 51/19.12.2023. Valoarea totală a proiectului este de 919.003.274,03 lei, din care finanțarea europeană prin PNRR ar urma să fie de 558.724.754,33 lei, cofinanțarea națională de 213.546.904,50 lei, iar TVA aferent de 146.731.615,20 lei, consemnează Economica.net. Ramele RE-IR2 sunt prevăzute să fie folosite în contracte de servicii publice atribuite în baza HG 1453/2022, pe mai multe rute din țară, inclusiv legături care ating Constanța și București. Rutele menționate pentru utilizarea ramelor electrice RE-IR2 includ: Cluj Napoca – Sighișoara – Brașov; Cluj Napoca – Alba Iulia – Simeria – Târgu Jiu – Craiova; Brașov – Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani – Iași/Suceava; Galați – Mărășești – Bacău – Pașcani – Iași/Suceava; Galați – Brăila – Făurei – Fetești – Constanța (Mangalia); (Mangalia) – Constanța – Fetești – Brăila – Mărășești – Bacău – Pașcani – Iași/Suceava; (Giurgiu) București – Ciulnița – Călărași. Pe partea de achiziții, contractul pentru cele 20 de rame a fost semnat în decembrie 2023, după ce ARF a desemnat PESA câștigătoare a licitației în septembrie 2023, inclusiv cu servicii de mentenanță pe 15 ani. În mai 2025, ARF a anunțat semnarea unui act adițional pentru încă nouă rame electrice de lung parcurs, astfel că totalul ajunge la 29 de trenuri PESA ; fiecare tren are trei vagoane și viteză maximă de 160 km/h, iar finanțarea ar urma să fie asigurată pentru primele 20 prin PNRR și pentru cele nouă suplimentare prin Fondul pentru Modernizare. [...]
Cele mai mari companii aeriene europene avertizează că scumpirea combustibilului va urca tarifele , potrivit The Guardian , pe fondul creșterii accelerate a prețului kerosenului după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Transportatorii le recomandă pasagerilor să își facă rezervările din timp, pe măsură ce mecanismele de protecție la preț (acoperirea riscului prin contracte financiare) încep să expire. Creșterea costurilor cu combustibilul este prezentată drept principalul factor care va împinge în sus prețurile biletelor, chiar dacă unele companii au acoperit parțial riscul de scumpire. Directorii spun că, pe termen mai lung, costurile suplimentare nu pot fi absorbite fără a fi transferate către clienți. Combustibilul, principalul motor al scumpirii biletelor Conform monitorului de combustibil pentru aviație al IATA, prețul kerosenului era deja cu 94% peste media anuală la finalul săptămânii trecute, iar prețul țițeiului a crescut din nou joi, pe fondul intensificării ostilităților. Pentru companiile aeriene, combustibilul este una dintre cele mai mari componente de cost, iar o astfel de creștere se reflectă, de regulă, în tarife, mai ales când protecțiile la preț se reduc. EasyJet a respins temerile privind o penurie iminentă de combustibil care să afecteze zborurile în Europa, deși există îngrijorări legate de aprovizionare în unele părți ale Asiei, după ce companii aeriene vietnameze au avertizat că ar putea reduce programul de zbor. În același timp, conducerea EasyJet a legat direct recomandarea de rezervare timpurie de perspectiva unor tarife mai mari, pe măsură ce acoperirile la preț „se desfac”. „Nu vedem nicio problemă” cu aprovizionarea cu combustibil, însă pasagerii ar trebui să rezerve cât mai devreme posibil, deoarece acoperirile la preț încep să se încheie, ceea ce înseamnă tarife mai mari, a spus Kenton Jarvis, directorul general al EasyJet. Efecte operaționale: rute ocolitoare și capacitate mutată spre Asia Companiile de cursă lungă, precum Air France-KLM și Lufthansa, au spus că vor adăuga mai multe zboruri către Asia, în condițiile în care nodurile de conexiune ale transportatorilor din Golf sunt închise sau funcționează la capacitate redusă după atacul SUA-Israel asupra Iranului. Lufthansa a anunțat că a adăugat 40 de zboruri către Asia pentru a compensa perturbările din Golf, iar Air France-KLM a indicat că își crește, la rândul său, capacitatea, pe fondul unei cereri „foarte sănătoase” pe rutele către Asia și Africa. British Airways a anunțat zboruri directe către Melbourne (Australia), prin extinderea unor zboruri via Kuala Lumpur (Malaysia) din Londra Heathrow, și a spus că adaugă servicii către destinații precum Caraibele, care evită traversarea spațiului aerian aglomerat și perturbat din Orientul Mijlociu. Din perspectiva costurilor, astfel de ajustări pot însemna rute mai lungi, consum mai mare și presiune suplimentară asupra bugetelor de combustibil, într-un moment în care kerosenul este deja scump. Presiune pe cerere și dispută cu UE pe combustibilii „verzi” Pe partea de cerere, consultanța Oxford Economics a avertizat că turismul către Europa ar putea fi afectat, cu aproape 28 de milioane de călătorii din Orientul Mijlociu aflate „la risc”; Turcia, Franța și Regatul Unit ar fi printre cele mai expuse, în timp ce Spania, Portugalia și Grecia ar putea beneficia ca alternative pentru cei care ar fi ales destinații din Golf. În paralel, șefii Airlines for Europe (A4E), organizație care reunește 16 grupuri aeriene (inclusiv IAG, Air France-KLM și Lufthansa), au cerut liderilor europeni să reducă „taxele verzi” și au solicitat modificarea mandatelor UE privind combustibilii mai puțin poluanți, care prevăd un amestec minim de 6% combustibil sustenabil pentru aviație până în 2030, inclusiv 0,7% eSAF (combustibil sintetic produs din energie regenerabilă). Comisarul european pentru transport, Apostolos Tzitzikostas, a indicat însă, într-o declarație pentru Reuters, că industria ar trebui să investească în acești combustibili, în timp ce organizația Transport & Environment a criticat apelul companiilor aeriene, susținând că acesta alimentează incertitudinea care blochează investițiile. [...]
Transportul feroviar de marfă pierde teren în fața celui rutier , avertizează Organizația Patronală a Societăților Feroviare Private din România (OPSFPR), potrivit Bursa , care citează un comunicat remis redacției. Organizația susține că politicile publice actuale accentuează dezechilibrul dintre cele două moduri de transport, cu efecte economice, asupra infrastructurii și asupra locurilor de muncă. Diferența de volum este mare: în 2024, transportul feroviar a asigurat aproximativ 43 de milioane de tone de marfă, în timp ce transportul rutier a ajuns la circa 323 de milioane de tone. În primele nouă luni din 2025, calea ferată a transportat aproximativ 30 de milioane de tone, comparativ cu aproximativ 246 de milioane de tone pe șosea, potrivit datelor prezentate de OPSFPR. Decalajul rutier–feroviar și cauzele invocate de operatori OPSFPR leagă pierderea de cotă a feroviarului de probleme structurale: degradarea infrastructurii, costuri operaționale în creștere, întârzieri frecvente și pierderea treptată a traficului de marfă. În această lectură, competitivitatea feroviarului se erodează tocmai în zonele care contează pentru clienți – predictibilitate, timp de tranzit și cost total. Organizația mai susține că dezechilibrul este amplificat de politici publice care ar favoriza transportul rutier, în timp ce sectorul feroviar ar rămâne cu costuri ridicate și dificultăți operaționale fără măsuri de sprijin comparabile. Mesajul central este că piața nu se repoziționează doar din motive comerciale, ci și pe fondul unor condiții de concurență pe care operatorii feroviari le consideră inegale. Efectul asupra drumurilor: trafic greu, uzură și congestie Transferul unei părți mai mari a mărfurilor pe șosele se vede, potrivit OPSFPR, în presiunea pusă pe infrastructura rutieră și în costuri publice mai mari. Organizația indică uzura accelerată a drumurilor și aglomerarea unor coridoare deja intens utilizate, precum Valea Oltului, Valea Prahovei sau ruta spre portul Constanța. „Fiecare tonă de marfă mutată de pe calea ferată pe şosea înseamnă mai multe camioane pe drumuri, deteriorarea accelerată a infrastructurii rutiere, costuri mai mari de întreţinere şi creşterea congestiei pe principalele coridoare de transport.” În sprijinul argumentului, OPSFPR estimează că o creștere cu 10% a volumului transportului feroviar de marfă față de nivelul din 2024 ar însemna circa 4,3 milioane de tone suplimentare pe calea ferată, echivalentul a aproximativ 215.000 de curse de camion de 20 de tone care nu ar mai circula pe drumurile din România. Chiar și o creștere de 5% ar însemna peste 2 milioane de tone în plus pe feroviar și peste 100.000 de curse de camion în minus, potrivit organizației. Miza economică, de mediu și de ocupare, plus pașii anunțați OPSFPR amintește că, la nivel european, transportul feroviar de marfă este considerat un instrument pentru competitivitate și reducerea emisiilor, susținând că feroviarul produce emisii de CO₂ pe tonă transportată de aproximativ opt ori mai mici decât transportul rutier de marfă. În același timp, organizația afirmă că sectorul susține aproximativ 100.000 de locuri de muncă direct și indirect la nivel național, iar reducerea traficului ar putea afecta companii și lanțuri logistice. Un alt punct invocat este „cercul vicios” al finanțării infrastructurii feroviare: scăderea volumelor transportate reduce veniturile generate pentru infrastructură, ceea ce afectează întreținerea rețelei și, implicit, calitatea serviciilor, cu riscul de pierderi suplimentare de trafic. În acest context, OPSFPR cere Consiliului Concurenței să analizeze efectele politicilor publice asupra concurenței intermodale și spune că ar putea sesiza instituțiile europene, inclusiv Comisia Europeană, pentru verificarea compatibilității unor măsuri cu normele privind ajutorul de stat și concurența. Organizația solicită Guvernului, Ministerului Finanțelor, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și Consiliului Concurenței măsuri care să restabilească echilibrul între modurile de transport și să trateze transportul feroviar de marfă ca sector strategic. [...]
