Știri
Știri din categoria Externe
Iranul a început să încaseze bani din taxele impuse pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, un semnal că blocajul asupra uneia dintre cele mai importante rute maritime din lume nu mai este doar o măsură de presiune politică, ci capătă și o componentă financiară, potrivit economica.net.
Vicepreședintele parlamentului iranian, Hamidreza Hajibabaei, a declarat, conform agenției Tasnim, că „primele venituri provenind din taxe de trecere a Strâmtorii Ormuz au fost depuse în contul Băncii Centrale”. Declarația a fost preluată și de alte instituții media, fără detalii suplimentare privind sumele sau mecanismul de colectare.
Contextul rămâne tensionat, în pofida încetării focului intrate în vigoare la 8 aprilie între Statele Unite și Iran. În timp ce Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, SUA au impus o blocadă asupra porturilor iraniene, notează Agerpres.
După 28 februarie, Iranul ar fi autorizat trecerea doar a unui număr foarte mic de nave prin strâmtoare. Pe 30 martie, presa de stat iraniană a indicat că o comisie de securitate din parlament a aprobat proiectul privind taxele, însă nu este clar dacă propunerea a fost supusă unui vot în plen.
Președintele american Donald Trump pune presiune pe Teheran pentru redeschiderea strâmtorii, în timp ce Iranul condiționează revenirea la negocieri de încetarea blocadei americane.
Separat, Regatul Unit a găzduit în această săptămână o reuniune privind un proiect de misiune condusă de Londra și Paris pentru protejarea navigației în Strâmtoarea Ormuz.
Recomandate
China cere oprirea imediată a operațiunilor militare și o încetare a focului „completă și durabilă” , după reluarea atacurilor reciproce dintre SUA și Iran și după confirmarea închiderii totale a Strâmtorii Ormuz , potrivit Digi24 . Mesajul Beijingului are relevanță economică directă prin riscul de blocaj pe o rută strategică pentru transportul de hidrocarburi. Într-o conferință de presă, Lin Jian , purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, a spus că Beijingul este „grav preocupat” de evoluții și a cerut părților să revină la dialog și negocieri. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agențiilor France Presse și Agerpres. „China îndeamnă cu fermitate părţile implicate să înceteze imediat operaţiunile militare şi să revină la dialog şi negocieri.” Strâmtoarea Ormuz, închisă „până la noi ordine” Autoritatea maritimă iraniană a confirmat „închiderea totală” a Strâmtorii Ormuz, descrisă ca rută strategică pentru transportul de hidrocarburi. Potrivit Autorității Strâmtorii din Golful Persic (PGSA), decizia este justificată de „tensiunile provocate de agresiunea forțelor americane în regiune”, iar măsura rămâne în vigoare „până la noi ordine”. Digi24 notează că Iranul blochează strâmtoarea de la începutul conflictului, pe 28 februarie, însă până acum forțele armate iraniene permiteau zilnic trecerea a aproximativ 20 de nave. Contextul escaladării și poziționarea Beijingului Reacția Chinei vine după ce SUA și Iran s-au atacat reciproc în noaptea de marți spre miercuri, în pofida unui armistițiu intrat în vigoare pe 8 aprilie, după mai bine de cinci săptămâni de bombardamente. Ca represalii la ultimele lovituri americane, Gărzile Revoluției au anunțat lansarea de drone asupra unor baze militare din Kuweit și Bahrain; mass-media iraniene au relatat anterior despre un atac asupra cartierului general al Flotei a 5-a americane din Bahrain. Beijingul afirmă că menține „o comunicare strânsă” cu părțile implicate, inclusiv cu Iranul, și că intenționează să continue să joace „un rol activ” în restabilirea păcii. China este descrisă drept un partener economic și diplomatic important pentru Iran. [...]
Amenințarea lui Trump de a lovi Iranul și de a „prelua” infrastructură petrolieră ridică riscul unui șoc pe piața energiei , într-un moment în care Teheranul anunță închiderea Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile globale de țiței. Informațiile apar într-o relatare Digi24 , care citează The Times of Israel. Trump a scris pe Truth Social că Statele Unite vor „lovi foarte puternic în această seară” obiective militare ale Iranului și a sugerat că negocierile pentru un acord între cele două țări „nu decurg bine”. În aceeași postare, el afirmă că SUA ar urma să preia Insula Kharg și „alte puncte de infrastructură petrolieră” și să preia „controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze”, comparând situația cu Venezuela. „La un moment dat, într-un viitor nu prea îndepărtat, vom prelua Insula Kharg și alte puncte de infrastructură petrolieră și vom prelua controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze, la fel cum am făcut cu Venezuela, ceea ce funcționează excelent atât pentru Venezuela, cât și pentru Statele Unite ale Americii.” De ce contează: Ormuz, blocada și riscul de perturbare a fluxurilor de petrol Materialul plasează declarațiile în contextul escaladării din Orientul Mijlociu, cu elemente care cresc riscul de întreruperi logistice și de ofertă pe piața petrolului: Iranul anunță închiderea totală a Strâmtorii Ormuz „până la noi ordine” , decizie atribuită autorității PGSA, structură înființată de Gărzile Revoluției pentru gestionarea traficului în strâmtoare. SUA afirmă că au imobilizat un al treilea petrolier care ar fi încălcat blocada porturilor iraniene, după ce ar fi încercat să transporte petrol iranian; potrivit Washingtonului, este a treia navă din această săptămână și a noua de la începutul blocadei. Gărzile Revoluției iraniene anunță lansări de rachete balistice asupra unui centru de comandă american din Iordania și asupra unor baze din Kuweit și Bahrain. Armata americană a lansat noi „lovituri defensive” care ar fi vizat instalații de supraveghere militară, sisteme de comunicații și situri de apărare aeriană iraniene; presa iraniană a relatat explozii în mai multe localități din sudul țării. Ce este încă neclar The Times of Israel, citat de Digi24, notează că nu este clar dacă amenințarea lui Trump reprezintă o intenție imediată de acțiune militară sau o tactică de presiune pentru obținerea de concesii la negocieri. Publicația amintește că Trump a mai amenințat în repetate rânduri cu o forță militară masivă împotriva Iranului, pentru ca apoi să se retragă în ultimul moment, invocând progrese în negocieri. Separat, Trump a acuzat public Teheranul că tergiversează discuțiile, iar secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a reproșat Iranului că „joacă de-a șoarecele și pisica” în cadrul negocierilor. [...]
Armata SUA spune că Strâmtoarea Ormuz nu este închisă , contrazicând afirmațiile venite din Iran după ultimele lovituri americane, într-un moment în care orice semnal privind blocarea pasajului ar putea amplifica riscurile pentru transportul maritim și fluxurile energetice, potrivit Agerpres , care citează AFP. Informația publicată de Agerpres este limitată, articolul integral fiind disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt oferite detalii despre natura dezmințirii, contextul operațional sau eventuale măsuri de securitate anunțate. În același flux de știri, Agerpres mai menționează separat că armata iraniană ar fi anunțat că va viza orice navă care tranzitează Strâmtoarea Ormuz și că marina iraniană ar fi informat că a lovit două vase care încercau să treacă prin acest pasaj strategic, informații atribuite AFP în materialul respectiv. [...]
Escaladarea militară în Golful Persic ridică riscul de perturbări în zona Strâmtorii Ormuz , după ce Iranul a revendicat atacuri de represalii asupra a 18 „ținte semnificative”, inclusiv obiective militare americane din Bahrain și Kuweit, relatează Mediafax . Potrivit agenției iraniene IRNA, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) susține că a lovit mai multe baze militare, între care o instalație aeriană din Bahrain și două obiective din Kuweit. Informațiile nu au fost confirmate independent până acum, iar amploarea atacurilor și eventualele pagube rămân neclare. Tensiunile se suprapun peste o nouă serie de atacuri ale SUA în zona Strâmtorii Ormuz, pentru a doua zi la rând, conform aceleiași surse. Alertă în Bahrain, incertitudine în Kuweit La scurt timp după anunțul Iranului, în Bahrain au fost activate sirenele de alertă. Ministerul de Interne a îndemnat populația să rămână calmă și să se îndrepte către adăposturi. „Sirena a fost activată. Cetățenii și rezidenții sunt rugați să rămână calmi și să se îndrepte către cel mai apropiat loc sigur” În Kuweit, autoritățile nu au raportat activarea sirenelor de alarmă în ultimele ore, mai notează Mediafax. Ce contează pentru economie Pentru piețe și companii, miza imediată este riscul ca escaladarea să afecteze operațiunile și securitatea în regiunea Golfului, inclusiv în proximitatea Strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru transportul de energie. Deocamdată, lipsa confirmărilor independente privind atacurile și pagubele menține un grad ridicat de incertitudine asupra evoluțiilor pe termen scurt. [...]
Progresele în drone și rachete ieftine reduc avantajul militar al marilor puteri , iar asta schimbă calculele de securitate și apărare, inclusiv pentru economiile care depind de rute comerciale și de stabilitatea energetică, potrivit unei analize preluate de Digi24 din The Wall Street Journal . Ideea centrală este că „puterea face dreptate” nu mai funcționează ca în războaiele convenționale: state mai mici sau de rang mediu pot bloca obiective strategice ale unor armate mult mai bine finanțate, folosind tehnologii mai accesibile (drone, rachete de precizie) și mizând pe reziliență internă. În acest context, „tipul de război” bazat pe invazie și ocupație devine tot mai greu de dus până la capăt, chiar și pentru actorii majori. Exemplele care arată limitele „forței brute” În cazul Iranului, textul arată că, deși SUA au consumat o parte importantă din muniția cu rază lungă și au eliminat o parte din conducerea iraniană, nu au obținut o victorie strategică. Teheranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz , regimul rămâne la putere și își păstrează capacitatea de a lansa rachete asupra Israelului și statelor din Golf, inclusiv printr-un schimb de salve menționat ca având loc „săptămâna aceasta”. În Ucraina, analiza notează că, deși Donald Trump a întrerupt ajutorul american „în urmă cu mai bine de un an” și a făcut presiuni asupra Kievului să cedeze Donețk, Ucraina nu s-a prăbușit: a menținut linia frontului și a intensificat loviturile asupra teritoriului rus. De ce contează: costuri mai mari, rezultate mai incerte Mesajul comun al acestor conflicte este că superioritatea bugetară și tehnologică nu se mai traduce automat în control rapid al terenului și în schimbări de regim. Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, sintetizează această schimbare într-o declarație citată de publicație: „Tipul de război cu care eram obișnuiți, tipul de război pe care Rusia îl avea în vedere în Ucraina – acela de a invada și ocupa o națiune – nu mai este de conceput.” Șeful Statului Major al Apărării din Țările de Jos, generalul Onno Eichelsheim, argumentează că, dacă un obiectiv nu este atins foarte rapid, se ajunge la impas, din care ieșirea devine dificilă. În același registru, textul subliniază că SUA nici nu au încercat operațiuni terestre în Iran, tocmai din cauza costurilor umane anticipate. Efecte în lanț: Taiwan și reconfigurarea alianțelor China urmărește aceste tendințe în timp ce cântărește opțiunea Taiwanului, iar analiza include și o observație a colonelului în rezervă Zhou Bo, potrivit căreia China produce multe drone, dar nu are experiență reală de utilizare militară comparabilă cu statele care le-au folosit pe câmpul de luptă. Separat, textul indică faptul că puterile de rang mediu (Canada, state europene și democrații asiatice) au început să-și consolideze legăturile militare, economice și de securitate, inclusiv pentru a compensa dependențele față de SUA și China. În această logică, cooperarea între state „de mijloc” devine un instrument de reducere a vulnerabilităților într-o ordine internațională mai fragmentată și mai greu de controlat prin forță. [...]
Donald Trump a amenințat că va prelua infrastructura petrolieră a Iranului , inclusiv insula Kharg – principalul terminal prin care Iranul livrează circa 90% din exporturile sale de petrol – într-o escaladare care mută miza conflictului spre controlul fluxurilor energetice, potrivit Antena 3 . Într-un interviu pentru Fox News și într-o postare pe Truth Social , Trump a spus că SUA ar urma să captureze „în curând” infrastructura de petrol și gaze a Iranului și a indicat explicit insula Kharg. El a comparat scenariul cu o preluare „cam la fel cum am făcut cu Venezuela”, conform aceleiași surse. De ce contează: țintirea exporturilor de petrol ridică miza economică Insula Kharg este descrisă drept principalul terminal petrolier al Iranului, prin care țara ar livra aproximativ 90% din exporturile sale de petrol. O eventuală încercare de a controla un astfel de nod ar lovi direct capacitatea Iranului de a exporta, cu implicații asupra veniturilor sale și asupra pieței energetice, chiar dacă Trump nu a detaliat pașii concreți pentru atingerea obiectivului. Antena 3 notează că Trump nu a menționat în mesajul său o operațiune militară terestră, dar a discutat această posibilitate în interviu, afirmând că armata americană ar putea „să invadeze și să ocupe” Iranul „mâine”, pe motiv că ar fi „lipsit de apărare” după campania de bombardamente americano-israeliene. Contextul escaladării: armistițiu pus la încercare și noi lovituri Potrivit materialului, SUA și Israelul au lansat pe 28 februarie o campanie de bombardamente împotriva Iranului, justificată prin eliminarea programelor nuclear și de rachete balistice. Deși conducerea politică iraniană ar fi fost „decimată” în atacuri aeriene, regimul de la Teheran ar continua să reziste și să negocieze cu SUA un acord, după un armistițiu convenit pe 8 aprilie, „pus acum la încercare” de noi bombardamente americane și represalii iraniene asupra bazelor americane din regiune. Trump a mai spus că Iranul va fi lovit „foarte tare diseară” și a justificat reluarea bombardamentelor prin doborârea de către Iran a unui elicopter militar american Apache și prin tergiversarea acceptării unui acord privind dosarul nuclear, inclusiv neutralizarea stocului iranian de uraniu îmbogățit. Episodul kurd: acuzații privind armele destinate protestelor din Iran În același interviu, Trump s-a declarat „dezamăgit” de grupările kurde, afirmând că SUA le-ar fi expediat arme pentru a fi trimise mai departe participanților la revoltele din ianuarie din Iran, însă armele „nu au ajuns niciodată acolo”, relatarea fiind atribuită agenției EFE, preluată de Agerpres. „Sunt dezamăgit de kurzi, ca să fiu sincer. Kurzii ne-au dezamăgit. Cred că (acele arme) le-au păstrat pentru ei. Mi se pare o rușine, dar voi ține cont de asta. O voi ține minte.” Trump afirmase prima dată în aprilie că SUA ar fi trimis arme protestatarilor iranieni prin intermediul grupărilor kurde, dar că acestea „se pare” că le-au păstrat pentru ele, potrivit articolului. Ce urmează Din informațiile prezentate, intențiile anunțate de Trump vizează atât intensificarea bombardamentelor, cât și o posibilă extindere a țintelor către infrastructura energetică. Nu sunt oferite detalii despre un calendar operațional sau despre o decizie formală privind o intervenție terestră, iar materialul subliniază că Trump nu a descris explicit o astfel de operațiune în mesajul public. [...]
