Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Guvernul pregătește un al doilea pachet de măsuri pe fondul scumpirii carburanților, după discuțiile de la Palatul Victoria dintre premierul Ilie Bolojan și comisarul european pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, potrivit Digi24.
Întrevederea a avut loc luni, 30 martie 2026, iar pe agendă au fost prețurile la carburanți, proiectele de interconectare în transporturi, mobilitatea militară și dialogul pentru viitoarea strategie europeană privind turismul durabil, anunță Guvernul într-un comunicat. Ilie Bolojan a spus că Executivul va aproba „în perioada următoare” al doilea pachet de soluții pentru sprijinirea cetățenilor și economiei, în contextul creșterii prețurilor pe piața carburanților, pe care a descris-o drept un subiect de interes la nivel european.
Premierul a menționat și cooperarea cu echipa comisarului european, inclusiv semnarea unui Memorandum de Înțelegere între România, Grecia și Bulgaria pentru stimularea cooperării transfrontaliere în infrastructura de transport. În același cadru, a prezentat proiecte de infrastructură aflate în derulare, cu accent pe finalizarea investițiilor din PNRR și pe utilizarea resurselor din SAFE pentru interconectarea cu Republica Moldova și Ucraina, prin autostrăzile A8 și A7.
Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Constantin Șerban, a afirmat că autoritățile accelerează implementarea proiectelor și simplifică procedurile, subliniind importanța interconectării regionale și a dezvoltării Portului Constanța. El a legat mobilitatea militară și cooperarea România–Bulgaria–Grecia de direcțiile strategice reflectate în bugetul pe 2026, precum și de obiectivele privind absorbția fondurilor europene și accesarea Programului SAFE.
Comisarul european Apostolos Tzitzikostas a evidențiat importanța geostrategică a României pentru securitatea regională și europeană și a susținut accelerarea proiectelor de interconectare, menționând Coridorul Vertical. Oficialul a arătat că instituția pe care o reprezintă este deschisă să sprijine financiar, prin fonduri europene, și prin expertiză tehnică accelerarea acestor proiecte și a adăugat, în contextul „crizei carburanților”, că statele membre trebuie să lucreze strâns pentru depășirea situației. Totodată, discuțiile au inclus consultările pentru pregătirea viitoarei strategii a UE pentru turism durabil.
Recomandate
Reducerea timpilor de așteptare la frontiere după intrarea completă în Schengen a început să se traducă în economii și volume mai mari în transporturi , dar presiunea se mută rapid pe infrastructura internă, unde blocajele pot limita câștigurile, potrivit Economedia , care citează o analiză SeeNews. Eliminarea controalelor la frontierele interne ale UE de la 1 ianuarie 2025 a scos din ecuație unul dintre principalele riscuri operaționale pentru transportul de marfă prin România și Bulgaria, întărind coridoarele care leagă Europa Centrală de Marea Neagră și Turcia. Camera Transportatorilor Rutieri din Bulgaria a indicat o accelerare a traficului la frontierele cu România și Grecia și faptul că traversarea poate fi realizată acum în 24 de ore, „de neconceput anterior”. Directorii generali ai Gebrüder Weiss România și Bulgaria, Viorel Leca și Lyudmil Elshishki, spun că planificarea transporturilor nu mai este construită în jurul unor marje de siguranță pentru blocaje la frontieră, ci în funcție de cerințele reale ale clienților. În evaluarea lor, Schengen a îmbunătățit „fundamental” fiabilitatea operațională și integrarea celor două piețe în rețeaua logistică europeană. Economiile din timpii pierduți la frontieră: de la costuri structurale la câștiguri directe Înainte de aderarea completă, camioanele așteptau frecvent 8–10 ore la frontiera Ungaria–România și peste 8 ore la frontiera România–Bulgaria. Acum, timpul lunar de staționare la frontieră pentru un camion a scăzut de la aproximativ 40 de ore la 10–15 ore. Impactul financiar este semnificativ. UNTRR estimează că, înainte de Schengen, camioanele românești petreceau anual 23,5 milioane de ore în așteptare la frontierele cu Bulgaria și Ungaria, cu un cost pentru industrie de aproximativ 2,55 miliarde de euro (aprox. 12,8 miliarde lei) doar în 2023. Separat, Gebrüder Weiss estimează beneficii economice pentru Bulgaria de peste 650 de milioane de euro anual (aprox. 3,25 miliarde lei), prin reducerea costurilor de transport și a timpilor pierduți. Pe fondul acestor schimbări, în Bulgaria piața transportului rutier de marfă crește cu aproximativ 3,5% în 2025, susținută de eliminarea timpilor de așteptare și de o mai bună predictibilitate a programelor. La nivel macro, analiștii citați de companie estimează un plus de circa un punct procentual la creșterea PIB atât în România, cât și în Bulgaria, pe seama cererii mai mari de servicii de transport. Volume mai mari în transport și investiții în logistică, dar cu un „gât de sticlă” intern Datele oficiale indică o intensificare a transportului de marfă în primul an după aderare: transportatorii rutieri români au transportat în 2025 aproximativ 329,4 milioane de tone (+2,1%), după un avans de 0,4% în 2024. În Bulgaria, volumele au urcat cu 11,8%, la 165,7 milioane de tone, după un declin de 10,4% în anul precedent. Schengen împinge și reconfigurarea fluxurilor: companiile redirecționează marfa prin coridorul Bulgaria–România, în special pe relațiile dintre România și Europa Centrală, Germania și țările Benelux, iar interesul crește pentru soluții logistice integrate (transport, depozitare, distribuție regională). Gebrüder Weiss indică industrii precum automotive, retail, bunuri de larg consum (FMCG) și echipamente industriale ca fiind mai dispuse să includă România și Bulgaria în rețelele lor logistice. În România, vestul țării este văzut ca punct strategic de acces către Europa Centrală, cu interes pentru depozite și facilități de cross-docking (platforme de transbordare rapidă) în jurul orașelor Arad, Oradea și Timișoara. Portul Constanța și piața spațiilor logistice: semnale mixte, dar investiții în creștere Portul Constanța își consolidează rolul de poartă de intrare la Marea Neagră pentru mărfuri din Asia și Caucaz către UE. În 2025, volumul total manipulat a scăzut cu 12,8%, la 67,6 milioane de tone, după volume excepționale generate de războiul din Ucraina, însă numărul navelor a crescut cu 8,8% (la 4.852), iar traficul de mărfuri generale a avansat cu 25%. Pe partea de investiții, România alocă peste 750 de milioane de lei pentru modernizarea accesului feroviar către port. DP World a extins capacitatea terminalelor de containere după o investiție de 130 de milioane de euro (aprox. 650 milioane lei), iar alte 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) sunt investite în electrificarea terminalului Constanța Sud; suplimentar, 33 de milioane de euro (aprox. 165 milioane lei) merg către modernizarea rețelelor de apă și canalizare ale portului. Efectele se văd și în imobiliarele industriale: potrivit Colliers, cererea de spații industriale și logistice în România aproape s-a dublat în 2025, la aproape 1 milion de metri pătrați, de la circa 600.000 mp în anul anterior, iar peste jumătate din tranzacții sunt cerere nouă sau preînchirieri. În Bulgaria, CBRE estimează că relaxarea controalelor la frontieră stimulează cererea de depozite și centre de distribuție în zona Sofiei și de-a lungul coridoarelor principale. Infrastructura rămâne testul care decide cât din beneficiu se materializează Industria avertizează că avantajele Schengen vor fi valorificate complet doar cu modernizarea infrastructurii rutiere. Camera Transportatorilor Rutieri din Bulgaria indică drept blocaj coridorul Ruse–Giurgiu, unde reabilitarea Podului Prieteniei continuă să afecteze traficul. Gebrüder Weiss susține că „principalele constrângeri s-au mutat” de la frontieră către infrastructura internă. Pe lângă infrastructură, compania menționează deficitul de șoferi, costurile în creștere (combustibil, asigurări, întreținere) și noile cerințe de digitalizare a transporturilor și facturare electronică. „Dezechilibrele moștenite din perioada de dinaintea aderării la Schengen necesită timp pentru a fi eliminate complet. Ani întregi de ineficiențe structurale și pierderi generate de timpii de așteptare la frontieră nu pot fi recuperați peste noapte, chiar dacă tendința din 2025 este clar pozitivă.” România continuă extinderea rețelei rutiere: autostrăzile și drumurile expres au ajuns de la sub 1.000 km înainte de pandemie la aproximativ 1.400 km, iar peste 300 km sunt programați pentru finalizare în 2026; pe termen lung, încă aproximativ 1.000 km sunt în proiectare sau construcție. În paralel, Bulgaria, România și Grecia au în plan trei noi poduri peste Dunăre (al doilea Giurgiu–Ruse, Silistra–Călărași și Nikopol–Turnu Măgurele), plus modernizări ale conexiunilor rutiere, feroviare și de transport cu feribotul. [...]
Sea Legend testează comercial Ruta Maritimă de Nord ca alternativă mai rapidă la Suez , prin lansarea unui serviciu regulat de transport containere China–Europa, într-o fereastră sezonieră de șapte săptămâni, potrivit Economica . Compania a mai operat în 2025 o cursă directă pe ruta arctică de-a lungul coastelor rusești (NSR), cu plecare din Ningbo și sosire în Felixstowe în 20 de zile, adică aproximativ jumătate din timpul necesar pe traseul clasic prin Oceanul Indian, Canalul Suez și Marea Mediterană, conform datelor companiei citate de Agerpres. Ce se schimbă operațional: un serviciu săptămânal, dar limitat sezonier Sea Legend intenționează să opereze până pe 3 octombrie un serviciu regulat către Europa, cu plecare în fiecare sâmbătă, pe o perioadă de șapte săptămâni. Nava „Dubai Tower” urmează să plece din Ningbo spre Felixstowe în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit unui angajat al portului Ningbo-Zhoushan, citat de AFP. Fereastra aleasă „corespunde în general perioadei în care sperăm că navele pot să parcurgă traseul fără ajutorul spărgătoarelor de gheață”, arată într-o notă Niels Rasmussen, analist-șef la asociația maritimă Bimco . De ce contează economic: câștig de timp, dar volum marginal Interesul pentru NSR este în creștere: ruta a înregistrat un record de 23 de traversări în 2025, față de 15 în anul precedent, potrivit unei analize Allianz Commercial publicate în iunie. Totuși, impactul imediat asupra fluxurilor comerciale rămâne redus. Conform lui Niels Rasmussen, navele Sea Legend ar urma să transporte sub 0,5% din volumul săptămânal de containere dinspre Asia de Est și de Sud-Est către Europa de Nord. Raportat la întregul an, având în vedere durata de câteva săptămâni a serviciului, acesta ar însemna „mai puțin de 0,1% din volumul anual” transportabil între cele două regiuni. Context: interes strategic și presiune de mediu Alte companii au tranzitat deja Arctica, prima traversare fiind realizată în 2018 de Maersk. În paralel, o parte din industrie evită explicit rutele arctice: CMA CGM și Hapag-Lloyd au semnat un angajament de a le ocoli, inițiativă susținută de ONG-ul Ocean Conservancy, care avertizează că intensificarea traficului în Arctica „prezintă un risc considerabil” pentru mediu. Pe termen mai lung, mai mulți analiști anticipează că Arctica ar putea deveni o cale de tranzit strategică, în special pentru China, care și-a exprimat încă din 2018 ambițiile privind un „drum polar al mătăsii”. În acest moment, însă, serviciul Sea Legend rămâne un test comercial sezonier, cu relevanță mai degrabă operațională și strategică decât una de volum pentru piața de containere Europa–Asia. [...]
Wizz Air își deschide o bază la Brașov și își extinde rețeaua de zboruri , o mutare care consolidează rolul Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav în piața regională și poate crește fluxurile de pasageri, potrivit HotNews . Compania alocă bazei de la Brașov un avion Airbus A321 neo , la trei ani după începerea operațiunilor pe acest aeroport, conform unui comunicat de presă citat de publicație. Din perspectivă operațională, deschiderea unei baze înseamnă, de regulă, capacitate dedicată și o planificare mai stabilă a zborurilor de pe aeroportul respectiv. Rute noi și frecvențe extinse din iarnă Începând cu 17 decembrie, Wizz Air introduce patru destinații noi din Brașov: Chișinău (Republica Moldova) Karlsruhe/Baden-Baden (Germania) Barcelona (Spania) Madrid (Spania) Separat, compania anunță și extinderea zborurilor existente către Nürnberg (Germania), începând cu 26 octombrie. Context: creșterea traficului la Brașov Wizz Air operează în prezent 15 rute către șapte țări de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav. În ultimii trei ani, compania a transportat peste 800.000 de pasageri folosind aeroportul din Brașov. În același timp, aeroportul a depășit recent pragul de 1.000.000 de pasageri transportați, un reper care indică o accelerare a utilizării infrastructurii și o bază mai solidă pentru extinderi de rețea. [...]
Republica Moldova taie cu 50% tarifele de tranzit feroviar pentru mărfurile din Ucraina , o măsură menită să atragă volume mai mari și să aducă venituri suplimentare operatorului feroviar de stat, potrivit G4Media . Înțelegerea a fost negociată de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de la Chișinău cu omologii din Ucraina, sub supravegherea prim-miniștrilor celor două țări, conform Radio Chișinău, citat de executivul moldovean și transmis de Agerpres. Pe fondul planurilor Ucrainei de a exporta și transporta „până la 6 milioane de tone” în anul agricol 2026 pe rute regionale, Chișinăul urmărește să capteze „circa 10%” din acest volum, oferind reducerea de 50% pentru tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova. Surse guvernamentale moldovene au explicat că astfel de reduceri sunt o practică folosită pentru a atrage volume mari de tranzit și că, chiar și cu tarife diminuate, volumele negociate ar urma să genereze venituri și profituri pentru Calea Ferată din Moldova (CFM) . Guvernul de la Chișinău estimează oportunitatea pentru CFM la „câteva milioane de euro”. Calendarul aplicării și implicații operaționale Părțile au agreat ca noul regim să se aplice „odată cu momentul solicitării”, în intervalul 10 august – sfârșitul anului 2026. În paralel, se lucrează la creșterea capacității CFM pentru o logistică „cât mai eficientă”, fără ca materialul citat să detalieze investițiile sau măsurile concrete. Separat de componenta de marfă, începând cu 17 august va fi modificată ruta trenului Kiev–Chișinău, în baza acordului dintre cele două țări, cu obiectivul de a facilita transferul cetățenilor ucraineni către Aeroportul Internațional Chișinău, potrivit Radio Chișinău. [...]
Wizz Air își consolidează operațiunile la Brașov prin deschiderea unei baze și alocarea unei aeronave , mișcare care extinde oferta de zboruri și crește capacitatea disponibilă de pe Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, potrivit Economedia . Compania lansează patru rute noi din decembrie și extinde operarea pe o rută existentă din octombrie. Noua bază de la Brașov devine a zecea bază operațională a Wizz Air din România, odată cu alocarea unei aeronave în iarna viitoare. Din perspectivă operațională, o bază locală înseamnă, în mod tipic, mai multă flexibilitate în programare și o capacitate mai stabilă pentru rutele deservite (fără ca articolul să detalieze explicit aceste efecte). Rutele noi și extinderea operării Din 17–20 decembrie 2026, Wizz Air introduce patru destinații noi din Brașov, iar din 26 octombrie 2026 extinde zborurile către Nürnberg: Brașov – Chișinău : marți, joi, sâmbătă, de la 99 lei , din 17 decembrie 2026 Brașov – Barcelona : luni, vineri, de la 159 lei , din 18 decembrie 2026 Brașov – Madrid : miercuri, duminică, de la 159 lei , din 20 decembrie 2026 Brașov – Karlsruhe/Baden-Baden : luni, vineri, de la 139 lei , din 18 decembrie 2026 Brașov – Nürnberg (extindere operare): luni, vineri, de la 139 lei , din 26 octombrie 2026 Ce înseamnă pentru oferta de pe aeroport Odată cu aceste adăugiri, Wizz Air ajunge la 15 rute către șapte țări de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav. Compania operează la Brașov din august 2023 și spune că a transportat de atunci peste 800.000 de pasageri . La nivel național, Wizz Air operează 231 de rute de la 14 aeroporturi din România , conectând 83 de destinații din 26 de țări , conform aceleiași surse. „Suntem încântați să ne extindem și mai mult prezența în Brașov prin alocarea unei aeronave moderne Airbus A321neo , lansarea mai multor rute și aducerea numărului total de conexiuni WIZZ la 15”, a spus András Radó, Head of Communications la Wizz Air. [...]
Ministerul Transporturilor a pornit selecția pentru noi conduceri la cinci companii-cheie din subordine , o mișcare cu miză directă pe guvernanța corporativă și pe modul în care sunt cheltuiți banii publici în infrastructură și transport, potrivit Economedia . Anunțul a fost făcut de ministrul interimar Radu Miruță , care spune că demersul este derulat împreună cu secretarul de stat Horațiu Cosma și echipa din minister. Ce companii sunt vizate Procedurile de selecție vizează conducerile executive ale: CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) CNIR (Compania Națională de Investiții Rutiere) CFR SA (administratorul rețelei feroviare) CFR Călători Metrorex Miza: selecție pe o lege „imperfectă”, dar cu presiune pe profesionalizare Miruță afirmă că cadrul legal după care se fac selecțiile pentru managementul companiilor de stat are „vulnerabilități” și „lasă portițe”, însă susține că rezultatul depinde de voința politică de a numi specialiști. „Știu că legea după care se fac aceste selecții nu este perfectă. Lasă portițe și trebuie îmbunătățită. Dar o lege imperfectă nu este o scuză pentru a face alegeri proaste. Dacă există voință și bună-credință, putem selecta profesioniști care să conducă aceste companii pentru cetățeni, nu pentru interese de partid; oameni care să trateze fiecare leu din banul public ca pe ceea ce este: banii românilor.” Context invocat: ratingul Moody’s și agenda de reforme Lansarea selecției este pusă de ministru în legătură cu reconfirmarea ratingului de țară al României de către Moody’s, despre care spune că validează deciziile de eficientizare a cheltuielilor și reformele din ultimul an. În acest context, Miruță susține că România trebuie să continue reformele și să reducă „risipa și privilegiile nejustificate”. „Agenția Moody’s a menținut ratingul de țară al României. Este încă o confirmare că deciziile dificile luate în ultimul an au fost necesare. (...) România trebuie să continue reformele, să elimine risipa și privilegiile nejustificate și să corecteze nedreptățile acumulate în ani. Când spun „reforme”, nu vorbesc despre un concept abstract. Reforma se face decizie cu decizie.” [...]
